Lansare de carte - "Şcoala în Maramureş" de Nicoară Mihali

Joi, 29 noiembrie 2012, ora 14,oo la Biblioteca Judeţeană "Petre Dulfu" Baia Mare, director dr. Teodor Ardelean, va avea loc prezentarea cărţii "Şcoala în Maramureş", volumul I - Istorii şi portrete, scrisă de către cunoscutul scriitor Nicoară Mihali. Prezintă: conf. univ. dr. Valeriu Oros, dr. Ioan Marchiş, dr. Teodor Ardelean.

                                                                              Gelu DRAGOŞ

Editorial - Despre legitimitatea puterii politice în practica băsesciană sau Falsul Cato

de Ionuţ BUDA

Legitimitatea este necesară pentru exercitarea autorităţii politice. Naţiunea, ori corpul electoral mai exact, este titulara suveranităţii şi implicit sursa principală de legitimare. Virgil Măgureanu arată în “ Studii de Sociologie politică” mai multe teze în încercarea de a defini legitimitatea puterii. Mai întâi porneşte de la definiţia dată de Max Webber: “legitimitatea este echivalentă cu credinţa în legitimitate iar puterea legitimă este puterea care este considerată ca legitimă”. Această definiţie este nuanţată de S.M. Lipset: “ Legitimitatea este capacitatea de a crea şi menţine credinţa că instituţiile existente sunt cele mai adecvate pentru societate” iar, în acelaşi spirit, David Beethan defineşte această legitimitate “ O calitate atribuită unui regim de către o populaţie. Acea calitate este rezultatul capacităţii guvernamentale de a crea legitimitate”.

Aşadar acest tip de legitimitate specifică democraţiilor contemporane este unul legal-raţional ce are ca şi temei exprimarea unei atitudini politice de către corpul electoral prin mecanismul votului. Ori cum să ai legitimitate când spui oamenilor, ori mai bine spus îi constrângi, să nu participe la vot? Partidele politice trebuie să se confrunte pe câmpul de luptă electoral, lăsând pe alegători să decidă care dintre ele le reprezintă mai bine concepţiile şi interesele. Un preşedinte care refuză lupta electorală mai are oare autoritate politică?

Tot Virgil Măgureanu arată că în sociologia politică contemporană  tendinţa dominantă în ce priveşte legitimitatea politică este dată de de distincţia făcută de Carl Schmitt între legitimitate şi legalitate: “legitimitatea înseamnă conformitate cu dreptul, în timp ce legalitate trimite la conformitate cu legea”.

Astfel, în concret, potrivit legii referendumului în vigoare, în baza căruia a avut loc şi referendumul din 29 iulie, soluţia legală a fost aceea a invalidării referendumului, deci Traian Băsescu a rămas la Cotroceni. În România orice este posibil! Paradoxul unui sistem legislativ care în loc să fie un slujbaş fidel al poporului suveran, îi anihilează propria voinţă! Această confuzie între legitimitate şi legalitate ca şi consecinţă a stabilirii cvorumului legal de 50% plus 1 a condus la acest paradox politic de care Băsescu a profitat. Legalitatea a devenit legitimitate!

Pe de altă parte acelaşi autor menţionat anterior prezintă trei niveluri ale existenţei legitimităţii puterii, care trebuie menţionate aici:

-         mai întâi – conformitatea cu regulile (legea);

-         în al doilea rând – regulile (legea) pot şi trebuie împărtăşite atât de guvernanţi cât şi de guvernaţi;

-         în al treilea rând – existenţa consensului în rândul guvernaţilor faţă de relaţia particulară de putere.

Această din urmă concepţie asupra legitimităţii oferă o soluţie mai echitabilă decât raportarea stricto sensu la lege. Băsescu ar trebui să aibă demnitatea de a accepta că puterea nu poate fi exercitată fără un suport popular, fără un consens general care să-i sancţioneze programul politic. În lipsa unui sprijin popular şi având ca suport doar forţa de coerciţie a legii, puterea este lipsită de autoritate.

În aceste condiţii se impune cu necesitate o reformare masiva a sistemului juridic român, începând evident cu legea fundamentală. Bietul Băsescu e bun în intenţii: revizuirea Constituţiei, reformarea clasei politice, modernizarea justiţiei – teme frecvente în discursul său dar fără concretizare. Lupta politică din păcate e mai mult în faţa ecranelor cu subiecte penibile şi promisiuni electorale patetice. Ţara are alte probleme, dar ai noştri politicieni preferă să rostească vorbe în vânt, lipsite de vreun efect politic.

Am menţionat anterior diverse teze în definirea legitimităţii puterii având ca instrument sociologia politică. Ar fi indicat ca noile generaţii să facă mai multe ore de sociologie şi istorie  deoarece prin aceste două materii se poate forma o nouă conştiinţă colectivă civică aptă de a judeca lucid situaţia de pe scena politică. Dar evident că sistemul educaţional românesc continuă să promoveze matematica ca disciplină fundamentală, deşi şi acum mă întreb care este  utilitatea logaritmilor şi a extragerii rădăcinii pătrate. Ideal ar fi ca politicienii noştri să fi citit înainte de a intra in funcţie Republica lui Platon, prin studenţie, cândva. Avem nevoie de un popor educat, de o clasă politică responsabilă în care interesul statului e pus deasupra intereselor de grup. Nu vreau să fiu acuzat de idealism prin vorbele mele, exprim doar un fapt ce-n alte state este unul normal.

Flacăra democraţiei, purtată cu atâta patetism de către Băsescu, e încă o insultă la adresa poporului român. Băsescu e un maestru al deturnării voinţei suverane a naţiunii în interesul său. Titularul suveranităţii, poporul, nu-l mai susţine, o spun cu riscul de a ma repeta, dar Traian e apărătorul democraţiei. A cui democraţie oare? Rolul de Cato cel Tânăr interpretat cu atâta patetism de acest personaj politic produce românilor mult dezgust. Românii sunt sătui de acest pretins apărător şi stindard al democraţiei în lupta cu putredul Parlament.

Aristocrat roman, apărător al democraţiei şi adversar a lui Iulius Caesar, Cato cel Tânăr preferă să se sinucidă decât să vadă concretizate ambiţiile dictatoriale ale lui Caesar. Se sinucide de dragul unor principii democratice, dezgustat de corupţia din societatea romană, chiar dacă probabil ar fi obţinut iertarea lui Caesar, pe când Băsescu nu luptă decât pentru el însuşi şi tagma lui. Rolul de Cato cel Tânăr interpretat cu atâta patetism de acest personaj politic produce românilor mult dezgust. Băsescu e un fals Cato. Lipsit de legitimitate politică Băsescu ar fi trebuit să-şi dea demisia.

Semnificaţii istorice pentru ziua de 29 noiembrie 2012

1780 - A încetat din viaţă împărăteasa Maria Theresia a Austriei (n. 1717)

1797 - S-a născut compozitorul Gaetano Donizetti ("Elixirul dragostei", "Lucia di Lammermoor") (m. 8 aprilie 1848)

1852 – A încetat din viaţă, la Palermo, Nicolae Bălcescu, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai mişcării paşoptiste şi unul dintre marii istorici români (“Românii supt Mihai Voievod Viteazul”) (n. 29 iunie 1819).

1880 - S-a născut jurnalistul şi scriitorul N.D.Cocea (m. 1 februarie 1949)

1924 - A încetat din viaţă compozitorul Giacomo Puccini, cunoscut ca cel mai de seamă reprezentant al şcolii cunoscută sub numele de verism ("Tosca", "Madame Butterfly", "Turandot") (n. 22 decembrie 1858)

1924 - S-a născut actorul Mihai Mereuţă: "Liceenii Rock 'n' Roll", "Ecaterina Teodoroiu", "Pe aici nu se trece" (m.1 aprilie 2003).

1974 - A încetat din viaţă istoricul Ion Nestor, membru corespondent al Academiei Române (n. 25 august 1905)

1981 - A încetat din viaţă actriţa Natalie Wood: "Splendoare în iarbă", "Rebel fără cauză" (n. 20 iulie 1938).

1986 - A încetat din viaţă actorul american Cary Grant (n.1904)

1989 - Partidul comunist din Cehoslovacia renunţă la monopolul puterii.

1989 - A încetat din viaţă regizorul Ion Popescu Gopo, personalitate a filmului de animaţie, preşedinte al Asociaţiei Cineaştilor din România în perioada 1968-1989; din filmografie: "Scurtă istorie", "S-a furat o bombă" (n. 1 mai 1923)

1992 - A avut loc prima vizită a unei comisii a Parlamentului României la Chişinău. Parlamentarii celor două ţări au discutat despre accelerarea integrării economice, despre sincronizarea legislaţiei şi crearea unui spaţiu cultural comun pentru cele două ţări. S-a convenit să se constituie o comisie interparlamentară Bucureşti-Chişinău, cu un număr egal de parlamentari din România şi Moldova şi care să activeze alternativ în cele două ţări.

1993 - A fost asasinat interpretul de muzică uşoară Ioan Luchian Mihalea, întemeietor al grupurilor muzicale "Song" şi "Mini Song" (n. 15 decembrie 1951)

1994 - A încetat din viaţă scriitorul Titus Popovici, membru corespondent al Academiei Române (n. 16 mai 1930)

2004 - Pakistanul a testat o rachetă nucleară.

2011   - A încetat din viaţă regizorul Alexandru Tocilescu, a montat piese ca "O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu", "Elizaveta Bam", "Comedie roşie", "Casa Zoicăi", "Eduard al III-lea", "Sfârşit de partidă", "Comedie roşie"; printre filmele regizate se numără "Bani de dus, bani de-ntors" (2005), "Ultima haltă în Paradis" (2002) şi "Tristeţea vânzătorului de sticle goale" (1981); a primit premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol - "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale şi premiul pentru cea mai bună regie cu piesa "O zi din viaţa lui Nicolae Ceauşescu", în cadrul Festivalului Comediei Româneşti - festCO (n. 27 iu

Vineri şi luni elevii din ciclul preuniversitar sunt liberi!

Elevii din învăţămîntul preuniversitar se vor bucura vineri, 30 noiembrie, de o zi liberă, cursurile fiind suspendate dat fiind faptul că sărbătoarea de Sfîntul Andrei a fost declarată ca fiind una legală, în care nu se lucrează. Aceştia vor fi liberi şi luni, 3 decembrie deoarece cadrele didactice au Cercuri pedagogice cu suspendare de cursuri. Astfel, cei aproape 78.000 de preşcolari şi elevi se vor reîntoarce la cursuri marţi, 4 decembrie, pentru ca din 22 decembrie să intre în vacanţa de iarnă. Ei vor putea profita de zile libere pînă în 14 ianuarie 2013, cînd va debuta cel de-al doilea semestru.

                                                                    Gelu DRAGOŞ

Instruirea preşedinţilor secţiilor de votare

Preşedintele Biroului Electoral de Circumscripţie nr. 26 Maramureş, judecător Maria Codrea, a declarat că, în perioada 4-6 decembrie a.c., se va desfăşura instruirea preşedinţilor celor 428 secţii de votare, constituite prin ordin al prefectului pentru alegerile parlamentare din data de 9 decembrie. "Am considerat că este necesar să elaborăm un program de instruire, cu scopul de a cunoaşte preşedinţii şi locţiitorii acestora, prevederile legale cu privire la alegerile parlamentare, dar şi a hotărârilor Biroului Electoral Central, respectiv de a preveni apariţia unor evenimente în cadrul scrutinului electoral", a spus preşedintele Maria Codrea. Orarul instruirilor: 4 decembrie a.c. - Sighetu Marmaţiei,  ora 11.00, sala G. Enescu; 5 decembrie a.c. - Ulmeni, căminul cultural, ora 11,00; Tg. Lăpuş - casa de cultură, ora 14,00; Şomcuta Mare, casa de Cultură, ora 15,00; Baia Mare - 6 decembrie a.c., ora 10.00, Palatul Administrativ; Vişeu de Sus - Casa de Cultură, ora 12,00.

                                                                   Dan BUCĂ, purtător de cuvânt

Lansare de carte: „SÎNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU”. ANDREI DRAGOŞ – 65 – Volum omagial

„SÎNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU”. ANDREI DRAGOŞ – 65 – Volum omagial editat de redacţia revistei „Bibliotheca septentrionalis” a Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, în cadrul programului cultural „Maramureşul perpetuu”, seria „Personalităţi maramureşene – Aniversări”, coordonat de prof. dr. TEODOR ARDELEAN, directorul instituţiei

Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare vă invită
joi, 29 noiembrie 2012, ora 16,oo
la lansarea volumului omagial
„SÎNT SUFLET ÎN SUFLETUL NEAMULUI MEU”.
ANDREI DRAGOŞ – 65


G.D.L.

Cartea concursului '' Peregrinari '', Dublin 2012

Open publication - Free publishing - More concurs

Moşul a sosit în Şcoala Mireşu Mare cu o „săniuţă fermecată”!

 Miercuri, 28 noiembrie 2012, în cadrul Proiectului educaţional „Invitaţie la lectură” , organizat de către Şcoala Gimnazială Mireşu Mare în parteneriat cu Liga Scriitorilor Români, Filiala Maramureş şi Biblioteca Comunală Mireşu Mare, a avut loc prezentarea în premieră a  cărţii de poveşti „Săniuţa fermecată”, Editura „Eurotip”  Baia Mare, a cunoscutei autoare de cărţi pentru copii, Aurelia Oancă. Din „argumentul” acestui demers didactic spicuim: „ Azi, se pare că toată trăirea aceasta grăbită a momentelor pe care le avem de la tinere vlăstare până la stejari seculari, se potoleşte doar în prezenţa singurului prieten tăcut şi discret care nu trădează, care opreşte clipa şi îţi oferă bogăţia intelectuală cu răbdare, CARTEA”. Organizatorii evenimentului propriu zis au fost: prof. Lucica Mogoş, prof. Corina Drăgan, prof. Gelu Dragoş, prof. Nicu Oanţă, prof. Viuţa Dorca, înv. Ana Dragoş, ed. Aurelia Pop, dr. Mihai Ganea, scriitoarea Aurelia Oancă, prof. Virginia Paraschiv, prof. Ion P. Pop, bibliotecara Ana Achim şi Comitetul de Părinţi al clasei a IV-a, reprezentat de Viorica Kiss, Loredana Pop, Sanda But şi Aurora Marincaş.

        Cei patru oaspeţi de seamă ai Ligii au fost primiţi cu un încântător Concert de colinde susţinut de elevii clasei a IV-a, după care preşedintele LSR MM,  dr. Mihai Ganea a prezentat pe scurt activitatea şi obiectivele acesteia în raport cu literatura pentru copii, apoi şi-a luat în serios rolul de moderator d-na profesor şi critic literar Virginia Paraschiv, cea care a invitat-o pe d-na director Lucica Mogoş, profesor de limba română la bază să enunţe opiniile Domniei sale în calitate de filolog, în privinţa literaturii naţionale pentru copii, reperezentate în programele şcolare.

        D-na Aurelia Oancă şi-a prezentat cu căldură cartea în beneficiul micilor ei cititori, care au fost cuceriţi şi seduşi de farmecul unei poveşti prevestitoare de Sfânta zi de Crăciun.

Cunoscutul şi respectatul jurnalist Ion P. Pop, bun cunoscător al învăţământului din zonă, fiind o perioadă director de şcoală la Ulmeni, a vorbit despre faptul că Liga Scriitorilor, Filiala Maramureş, trebuie perpetuată în mediile de impact pentru cultură şi spiritualitate, între care categoria vârstelor mici trebuie să fie prioritară.

       La final, d-na Aurelia Oancă a oferit gratuit cartea cu autograful său elevilor, iar copiii au fost serviţi cu cozonac şi suc natural. A fost o „oră de lectură” inedită dar deosebit de reuşită prin stradania celor implicaţi în proiect cât şi receptivităţii elevilor din ciclul primar prezenţi.G.D.L.

                                                                      

Laureaţii Galei Multiplicatorilor de Valori Europene 2012 au fost omagiaţi

COMUNICAT DE PRESĂ

Cele mai bune proiecte ale Transilvaniei de Nord !

 Laureaţii Galei Multiplicatorilor de Valori Europene, ediţia a IVa, 2012 au fost omagiaţi ieri seara la Cluj, pentru proiectele lor – cele mai bune din Transilvania de Nord!

Un număr de 42 de proiecte, dintre cele 116 care s-au înscris în competiţia Galei, au câştigat diplome şi trofee. A fost cel mai mare număr de proiecte înscrise şi cea mai acerbă competiţie datorată calităţii ridicate a aplicaţiilor, din cele patru ediţii de până acum.

 Proiectele au provenit din toate cele şase judeţe ale regiunii iar finanţarea lor a fost obţinută în cadrul unor programe diverse, de la Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Mediu până la Programul Operaţional Competitivitate sau granturi de la bugetul naţional. Unele dintre proiecte au fost implementate chiar fără finanţare, doar din contribuţiile voluntarilor.

 Categoriile din concurs au fost: Solidaritate, Educaţie, Mediu, Competitivitate, I   Transilvania de Nord!, Cultură, Inovare, Multiplicatorul Anului. Pentru înscrierea în competiţie a fost necesară completarea unui formular care să scoată în evidenţă impactul şi realizările proiectului, iar juriul a fost format din experţi ai Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi ai Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest.

 Premiile şi trofeele Galei au fost decernate de: dna Mihaela RUS, manager general Vitrina Advertising – la categoria “Competitivitate”, d-na. Ioana MARCHIŞ, coordonator reţeaua Europe Direct România, Reprezentanţa Comisiei Europene – la categoria „Solidaritate”, d-na Sanda CĂTANĂ, director Direcţia POR, ADR Nord-Vest – la categoria “Cultură”, d-na. Andra MIHĂLCIOIU, consilier comunicare, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului – la categoria “Inovare”, dl. Istvan VÁKÁR, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj – la categoria „ I   Transilvania de Nord!”, dl. Ovidiu CÎMPEAN, director direcţia Proiecte Europene, Primăria municipiului Cluj-Napoca – la categoria “Mediu”, dl. Prof. dr. ing. Aurel VLAICU, rectorul Universităţii Tehnice Cluj Napoca– la categoria “Educaţie”, şi dl. Claudiu N. COŞIER, director general, ADR Nord-Vest – la categoria “Multiplicatorul anului”. Gala s-a încheiat cu un mini-concert susţinut de elevi ai şcolii “Elf” din Cluj-Napoca.

Şi laureaţii sunt…..

“EDUCAŢIE”

Locul 3 : Fundaţia „Transylvania College” Cluj  &  Fundaţia “Filocalia”-Iaşi – Proiectul “Împreună vom reuşi”

Locul 3: Organizaţia Centrului  Judeţean de Informare, Consiliere şi Formare Profesională “Pentru Voi“ Satu Mare –  Proiectul „Iarba verde de acasă”

Locul 2: Club Sportiv „Supersport” Baia Mare – Proiectul ,,Move Week”

Locul 1:  Colegiul “Pintea Viteazul” Cavnic, Maramureş – Proiectul “The Changing Face of Europe”

Locul 1: Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj – Proiectul „Centru de studii avansate, fundamentale şi clinico-imagistice pentru corelarea pe termen lung a parametrilor de dezvoltare intrauterină cu statusul neuro-psiho-motor, pe parcursul dezvoltării până la vârsta adultă / IMOGEN”

MARELE TROFEU: Universitatea Oradea, Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării,  Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene – Proiectul „Învăţăm creativ despre UE. Studenţii de la Relaţii Internaţionale în aplicaţie prin Regiunea Nord-Vest”

“COMPETITIVITATE”

Premiul special: Simon Zoltan Norbert, Tritenii de Jos, judeţul Cluj – Proiectul “Cultivare de flori şi plante ornamentale pe câmp”

Locul 3: K Consulting, Management and Coordination SRL Cluj – Proiectul “Romano Cher – Casa Romilor”

Locul 3: SC LA LORRAINE SRL, Câmpia Turzii, Cluj – Proiectul “Investiţie nouă, fabrică de produse de panificaţie coapte parţial şi congelate – LA LORRAINE – sistematizare verticală, branşamente şi racorduri utilităţi în oraşul Câmpia Turzii, Judeţul Cluj”

Locul 2: Consiliul Judeţean Cluj – Proiectul “Elaborarea Strategiei de Dezvoltare a judeţului Cluj pentru perioada 2014-2020“

Locul 2: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare Cluj-Napoca, Departamentul de Fizică Moleculară şi Biomoleculară – Proiectul “Metodologii moderne de tip high-throughput pentru obţinerea şi caracterizarea de noi forme solide ale compuşilor farmaceutici”

Locul 1: SC Rombat SA Bistriţa - Proiectul “Linie tehnologică competitivă pentru producerea bateriilor semitracţiune, heavyduty şi baterii pentru automobile hibride (AGM si ECL), inclusiv clădiri aferente implementării proiectului”

MARELE TROFEU: Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară Cluj  - Proiectul “Institutul de Cercetări Horticole Avansate al Transilvaniei”

 “MEDIU”

Locul 3: SC Mondorek SA Carei – Proiectul “Creşterea productivităţii în activitatea de colectare valorificare a deşeurilor de ambalaje la SC Mondorek SRL utilizând tehnologii moderne”

Locul 3: Agenţia pentru Protecţia Mediului Sălaj – Proiectul “Gestionarea durabilă a patrimoniului natural din Aria Naturală Protejată Racâş - Hida – Sit de Interes Comunitar”

Locul 2: SC Compania de Apă Arieş SA – Proiectul „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în regiunea Turda-Câmpia Turzii”

Locul 1: Asociaţia ECO RODNA & Administraţia Parcului Naţional Munţii Rodnei - Proiectul  ”Participarea tinerilor la inventarierea biodiversităţii forestiere din Parcul Naţional Munţii Rodnei”

MARELE TROFEU: SC Compania de Apă Someş SA – Proiectul "Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj "

“CULTURA”

Premiul special: Şcoala Gimnazială din Luncşoara, Bihor – Proiectul “Transmiterea  spiritului tradiţional românesc local următoarelor generaţii”

Locul 3: Asociaţia Heidenroslein, Baia Mare – Proiectul “Biodiversitatea şi schimbările climatice”

Locul 3: Şcoala Gimnazială Valea Vişeului, Maramureş - Proiectul “Identitatea culturală a ucrainenilor din Nordul României”.

Locul 2: Consiliul Judeţean Sălaj – Proiectul „Restaurarea patrimoniului istoric şi cultural al Consiliului Judeţean Sălaj – clădirile Centrului Militar Judeţean, Muzeul Judeţean de Istorie Zalău şi Galeriile de Artă <Ioan Sima>”

Locul 1: Primăria Municipiului Oradea – Proiectul “Pachet complex de promovare a turismului cultural: Centrul istoric Oradea – arhitectură, cultură, legendă”

MARELE TROFEU: Primăria Municipiului Cluj-Napoca – Proiectul ,,Restaurarea ansamblului monument istoric Parcul Central ,,Simion Bărnuţiu’’ şi Casino din municipiul Cluj-Napoca’’

“SOLIDARITATE”

Locul 3: Parohia Reformată nr.1 Carei, Satu Mare – Proiectul “Reabilitare, extindere şi modernizare Centre de zi pentru copii şi persoane vârstnice din cadrul Parohiei Reformate nr. 1 Carei”

Locul 2: Fundaţia Centrul de Dezvoltare Managerială Cluj – Proiectul „Reţea naţională de centre de informare şi consiliere privind cariera”

Locul 1: Consiliul Judeţean Sălaj – Proiectul “Modernizarea şi extinderea Complexului de Servicii Comunitare Cehu Silvaniei prin înfiinţarea de ateliere vocaţionale pentru tinerii ieşiţi din sistemul rezidenţial”

MARELE TROFEU: Fundaţia Hope and Homes for Children România, Baia Mare, Maramureş – Proiectul „“Împreună către bunăstare”

“INOVARE”

Locul 3: Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului –  Proiectul "Implementarea tehnicilor de remediere a radonului în locuinţe din zona minei uranifere Bǎiţa"

Locul 3: SC Oradea Transport Local SA – Proiectul „“Centru de cercetare mecatronică a siguranţei transportului public în comun de călători”

Locul 2: Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Baia Mare – Proiectul „Family Friendly School”

Locul 1: Centrul de Cercetare-Dezvoltare “Biotehnologii Aplicate în Diagnostic şi Terapii Moleculare” -  din cadrul PROPLANTA SRL Cluj-Napoca  - Proiectul “Crearea Centrului de Cercetare-Dezvoltare  <Biotehnologii aplicate în diagnostic şi terapii moleculare>” 

MARELE TROFEU: SC MICRO MAPPER SRL Cluj – Proiectul “Date spaţiale exacte, actuale şi complete”

“I like Transilvania de Nord”

Locul 3: Camera de Comerţ şi Industrie Bistriţa-Năsăud – Proiectul „EU4Us – Sprijin pentru dezvoltarea zonelor rurale”

Locul 2: Bogdan Stanciu – Proiectul “Revista online de călătorii cluj.travel - www.cluj.travel”

Locul 1: Consiliul Judeţean Cluj – Proiectul „Clujul, peisaj cultural”

Locul 1: Consiliul Judeţean Satu-Mare – Proiectul „Festivalul Internaţional al Pălincii Satu Mare”

MARELE TROFEU: Primăria Municipiului Carei & Primăria Oraşului Ardud, Satu Mare -  Proiectul „Circuitul târgurilor medievale din Transilvania de Nord - Castelul Karolyi din Carei, Castelul (Cetatea) Karolyi din Ardud”

 “MULTIPLICATORUL ANULUI”

Locul 3: Şcoala Gimnazială Nr. 1, Bistriţa – Proiectul “Promovarea valorilor culturale europene în rândul elevilor”  

Locul 2: Colegiul Naţional „Gh. Şincai”, Baia Mare – Proiectul “Punţi între generaţii”

Locul 1: Colegiul tehnic „Aurel Vlaicu” Baia Mare - Proiectul “U4energy”

MARELE TROFEU: Primăria municipiului Bistriţa – Proiectul “18 Proiecte Pentru Bistriţa Europeană!”

Suita de evenimente Zilele REGIO şi Gala Multiplicatorilor de Valori Europene ediţia a IVa, 2012 a avut loc în perioada 26-27 noiembrie 2012  la Centrul de Cultură Urbană „Casino” Cluj-Napoca şi a fost organizată de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest şi Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord, în parteneriat cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, UBB Radio Online, Europe Direct Maramureş si Europe Direct Bistriţa.

Pagini Utile:

• ADR Nord-Vest http://www.nord-vest.ro/
• Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord http://europedirect.nord-vest.ro/
• Anul European 2012 http://europa.eu/ey2012/ey2012.jsp?langId=ro
• Strategia "Europa 2020"  http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm

Contact:

Lia Valendorfean, expert PR, 0755 777 011

Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest

(Centrul regional Europe Direct Transilvania de Nord)

tel: +40-264-431550, fax: +40-264-439222, e-mail: comunicare@nord-vest.ro , www.nord-vest.ro

Gluma zilei - Greierele şi furnica – versiunea americană şi cea românească!

*VERSIUNEA AMERICANA*

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.

Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.

Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine.

Greierele tremurând de frig nu are nici hrană nici adăpost şi moare îngheţat.

                                       SFÂRŞIT !

                                    *VERSIUNEA ROMÂNEASCĂ*

Furnica munceşte din greu toată vara în arşiţă.

Îşi clădeşte casa şi pregăteşte provizii pentru iarnă.

Greierele crede că furnica e proastă, râde, dansează şi se joacă.

Odată iarna venită, furnica stă la căldură şi mănâncă bine...

Greierele tremurând de frig organizează o conferinţă de presă şi întreabă de ce furnica are dreptul să stea la căldură şi să mănânce bine în timp ce alţii, mai puţin norocoşi decât ea, suferă de frig şi foame.

Televiziunea realizează emisiuni în direct care arată greierele tremurând de frig şi difuzează extrase video cu furnica stând frumos la căldură într-o casă confortabilă, cu o masă plină de provizii.

Românii sunt şocaţi de faptul că, într-o ţară atât de bogată, bietul greiere e lăsat să sufere în timp ce alţii trăiesc în huzur.

Ziariştii fac interviuri în care întreabă de ce furnica s-a îmbogăţit pe spinarea greierului şi interpelează guvernul pentru a mări impozitele furnicii, astfel încât aceasta să plătească "cât se cuvine".

Se organizează manifestaţii în faţa casei furnicii.

Funcţionarii publici decid să facă grevă de solidaritate 59 de minute pe zi pe o perioadă nelimitată.

Un filosof la modă scrie o carte care demonstrează legăturile furnicii cu torţionarii de la Auschwitz.

Ca răspuns la sondaje, guvernul emite o lege privind egalitatea economică şi o lege (aplicată retroactiv asupra perioadei de vară) anti-discriminare.

Impozitele furnicii sunt mărite şi furnica primeşte o amendă pentru că nu l-a angajat pe greiere ca asistent.

Casa furnicii este confiscată de autorităţi pentru că furnica nu are destui bani ca să-şi plătească şi amenda şi impozitele.

Furnica pleacă din România şi se instalează în SUA unde contribuie la bogăţia economică.

Televiziunea face un reportaj despre greiere care de acum s-a îngrăşat.

Acesta este pe cale să termine proviziile furnicii, chiar dacă primăvara e încă departe. În casa furnicii se ţin în mod regulat întruniri ale artiştilor şi scriitorilor de stânga.

Cântăreţul Icsulescu compune cântecul "Furnică, opreşte-te!"

Fosta casă a furnicii, devenită locuinţă socială pentru greiere, se deteriorează pentru că acesta nu face nimic pentru a o întreţine.

Guvernului îi este reproşată lipsa mijloacelor.

Este înfiinţată o comisie de anchetă ce va costa 50 milioane de euro.

Greierele moare de supradoză cu etnobotanice.

Ziarele şi televiziunile comentează eşecul guvernului de a redresa cum trebuie problema inechităţii sociale.

Casa este invadată de o bandă de gândaci tuciurii, emigranţi.

Gândacii organizează cămatăria, prostituţia, taxele de protecţie, traficul de droguri şi terorizează comunitatea locală.

Guvernul se felicită pentru diversitatea multiculturală a României.

                                        THE END !

                                                                  Cristian LAURENŢIU

,,Maria Tripon – mesager al Țării Oașului – promotorul țâpuriturilor oșenești”!

Cartea ,,Maria Tripon – mesager al Țării Oașului – promotorul țâpuriturilor oșenești”, va fi lansată sâmbătă 1 decembrie 2012, în orașul Negrești-Oaș, începând cu ora 12.00. Cartea a apărut prin grija colectivului de autori – Gheorghe URSAN, Cristina BELE, Ramona URSAN, prof. Florica JURASKO și a poetului-jandarm Vasile BELE.

Coordonator colectiv – prof. dr. h.c. Dumitru FĂRCAȘ, renumitul taragotist, maramureșean de-al nostru, stabilit la Cluj. Apărută la Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, ISBN 978-606-93174-1-9, pag. 266 (din care 42 Anexe foto color și alb/negru) cartea prezintă viața, trăirile, emoțiile dar și activitatea arhicunoscutei interprete de muzică populară, ambasador al Țării Oașului, Maria Tripon, iar la final – semnează mesaje impresionant de interesante și sincere – prietenii de suflet, autorități locale și județene, poeți, rude, profesori universitari și colegii de cântec.

Structurată pe V capitole – fiecare extrem de interesante – cartea este prefațată de Gheorghe Ursan. Spicuim din argumentul cărții, intitulat: ,,Maria Tripon - în loc de prefață”

            Scriu despre toate acestea din ipostază dublă – prima, acea de iubitor de folclor, promotor al tradițiilor satului românesc, iar cea de-a doua ipostază – cea de membru fondator și cea de redactor șef adjunct al revistei ,,Din vatra satului”, o revistă  în care este promovat folclorul în forma autentică, o revistă în care tradiția este promovată nealterată. Iar ritul și ceremonialul sunt privite și interpretate la adevărata lor formă – sacră.

Scriu toate acestea cu gândul că Maria Tripon, cea care a apărut în paginile revistei noastre, merită acest moment. Maria Tripon și-a scris singură adevărata ei carte. A scrie doar despre Maria Tripon cred că este un păcat, pentru că Maria Tripon nu a fost niciodată singură. Și, mai cred un lucru (sunt convins de el!) – Maria Tripon urăște singurătatea. Mariei Tripon îi place ,,lumea” și chiar este îndrăgită și iubită de lume.

Adunând materialul cărții, mi-am dat seama, cu adevărat, cine și ce fel de om este Maria Tripon. Ce om complex este Maria Tripon și câtă modestie îi încape în suflet! Consider necesară o astfel de inițiativă – de-a aduna între coperțile unei cărți – viața și trăirile, drumurile și bucuriile, emoțiile interpretului. Despre Maria Tripon s-a scris mult și totuși puțin! Pe Maria Tripon o cunosc mulți și totuși puțini! Până și prietenii cei mai buni recunosc acest lucru. Toate acestea sunt un ,,prim pas” (îmi place mie să spun!) în a o cunoaște pe Maria Tripon așa cum este ea.

Maria Tripon este un om simplu, generos și valoros și-ar fi păcat, mare păcat, să se piardă toate acestea. Cu acest ,,prim pas” al nostru, considerăm că descoperim doar o părticică din întregul - Maria Tripon. Pic cu pic, pas cu pas, probabil, vor fi și alții care vor dori a scrie despre Maria Tripon. Și, chiar rostindu-i numele – Maria Tripon – la cât de modest om este, nici nu ai zice!

Câți oare dintre persoanele din această țară au ocazia, sau privilegiul, de-a întâmpina un președinte de țară – cum a întâmpinat, alături de alte oficialități județene, și nu numai – Maria Tripon?! Le-a întâmpinat așa cum se cuvine, apoi l-a poftit la un ,,gioc oșenesc”, la o tropotită oșenească. Nu cred că a fost vreun președinte al României care nu a fost ,,giucat” de Maria Tripon – vezi pentru veridicitate articolul din carte.

Câți oare știu că Maria Tripon a fost actriță în film? Cunoscând-o îmi dau seama cât de frumos a știut să treacă prin viață. Câte diplome, medalii, distincții sau premii a adus Maria Tripon acasă de prin festivaluri și concursuri? Enorm de multe! Îi aparțin Marie Tripon, dar ele aparțin și Țării Oașului. Și sunt doar câteva exemple.

Nu cred că a coborât de pe scenă, într-un festival sau concurs, fără să ia vreo diplomă, fără vreun premiu. Câteva din toate acestea le-am cuprins în această carte. Noi, colectivul de autori – membri fondatori ai revistei ,,Din vatra satului” – am pornit demersul nostru de la un articol despre viața și personalitatea Mariei Tripon, ce a apărut în revista menționată mai sus, revistă fondată în anul 2009, și în paginile căreia, la rubrica sau pagina ,,Cântecul și interpreții noștri”, Maria Tripon a acceptat să fie trecută. Eu spun că este un merit, dar și o bucurie, atât pentru noi, membri fondatori, cât și pentru Maria Tripon, personal.

Maria Tripon a acceptat să fie prietena noastră a tuturor iubitorilor de folclor. Iată-ne, azi, mulțumindu-i pentru faptul că a avut încredere în noi și în munca noastră. Nu este singura, dar cu siguranță a fost printre cei dintâi. Dacă Dumnezeu ne va  ajuta în demersul nostru, evident, la această pagină a revistei amintite vor mai apărea alți și alți interpreți ai cântecului popular. Deocamdată s-a scris despre Silvia Tămășan, Onișor Pop, Ghiță Blidar, Viorica Haiduc Bote, Veronica Crăciun Perșe - și suntem încă la început de drum!

Cu mâna pe inimă recunosc faptul că, la această dată, mai așteaptă la rând alți câțiva zeci de interpreți. Doamne ajută! Doamne ajută să ne vedem visul împlinit. Să le vedem visul împlinindu-se, adică ceea ce scriu aici, să devină cât de curând realitate! Așa cum visul Mariei  Tripon s-a adeverit.

Maria Tripon mereu a fost apreciată, și pe bună dreptate. I s-au încredințat sarcini grele și foarte grele. Vezi spre certitudine primirile (întâmpinările) de oaspeți, reprezentanți de seamă din diverse domenii de activitate, inclusiv domeniul politic sau din cultură! Nu multora li se întâmplă astfel de minunății.

Maria Tripon mereu ,,s-a învârtit” în astfel de cercuri, tocmai pentru că este un om de încredere, un om citit și cultivat, un om competent. De asta i s-au încredințat astfel de sarcini, frumoase, de-altfel. Maria Tripon poate fi acuzată de simplitate pentru că este un om simplu, de generozitate pentru că este un om generos, de prea multă prietenie pentru că este un om mult prea prietenos. În schimb, nu am văzut la Maria Tripon, răutate, lăudăroșenie ori nesinceritate.    

A scrie o carte doar despre Maria Tripon nici nu cred că s-ar cuveni, pentru că ea este egala ansamblului ,,Sânzienele”, este egala ansamblului ,,Oaș”, într-un cuvânt, Maria Tripon se identifică în toate cu Țara Oașului, locul ei cel mai drag, locul unde s-a născut și a copilărit, locul pe care-l poartă în suflet pe oriunde ar purta-o pașii.

Ce înseamnă toate astea? Multă muncă și încredere în om. Maria Tripon este omul harnic și demn de încredere, este un om responsabil în adevăratul sens al cuvântului.

Îmi aduc aminte cu drag momentul primei noastre întâlniri. Cu sinceritate absolută voi recunoaște în fața dumneavoastră că așteptam să văd un om măreț, un om mândru, probabil m-am gândit și la un om plin de sine. Și-acum când scriu toate astea îmi vine să râd de mine, dar și de ideea ce m-a cuprins în acele momente, căci nimic din toate acestea – trufie, mândrie ori mărețoșenie – nu caracterizează omul Maria Tripon.

Planurile/obiectivele noastre – ale membrilor fondatori ai revistei ,,Din vatra satului” sunt multe, și putem spune că ni le-am îndeplinit corect, concret și cinstit până în această clipă. Promitem să nu ne oprim aici din a promova, atât cât ne stă în putință Țara Oașului, dar și interpretul/omul/ambasadorul Maria Tripon, devenit între timp, vrednic colaborator al nostru.

Sfătuindu-ne, într-o ședință de lucru, ce sau cum ar trebui făcute lucrurile pentru bunul mers al revistei, am ajuns la consens, toți membri fondatori și colaboratori. Adică? Pentru a cunoaște un om, câtuși de puțin, va trebui sau trebuie să vezi sau să știi ce zic și alții despre el.

De aici, necesitatea acestei cărți. De aici necesitatea adunării materialelor apărute cu și despre Maria Tripon. N-a fost o muncă grea. Nu a fost un efort mare! Dimpotrivă, și chiar ne-a făcut o mare plăcere. Repet – este un prim pas pentru a o cunoaște pe Maria Tripon așa cum este ea – promotor al autenticului din Țara Oașului.

Maria Tripon și-a scris singură, cu osteneală această carte, efortul nostru a constat doar în a aduna materialele – e drept și asta, oarecum dificilă - și aranjarea lui într-o ordine cronologică și firească în demersul desfășurării evenimentelor. Și, nu este decât o parte din activitatea desfășurată de-a lungul anilor. Desigur vor mai urma și alții dar și alte cărți ori însemnări despre Maria Tripon, căci este de neoprit.

Maria Tripon, de ziua ei, (n.a. 2012 – 50 de ani!), și-a făcut cadou o carte unde sunt cei câțiva zeci de ani de muncă, de osteneală nespusă, de stres nerostit, de emoție înțeleasă sau mai puțin înțeleasă, trăirile trecute și petrecute într-o emisiune televizată, căci să nu credeți că Maria Tripon, în ciuda experienței profesionale, atunci când urcă pe scenă, nu are emoție!

Sute de întrebări și tot atâtea răspunsuri! Poate chiar mii de întrebări și răspunsuri! Dar, înainte de toate responsabilitatea unei emisiuni de toată cinstea. Un desfășurător ce trebui întocmai să fie respectat ... dar astea sunt oarecum ,,dedesubturile” unei televiziuni. Emisiuni ,,în direct” unde nu ai voie, moral, să te fâstâcești, să te bâlbâi, să minți, să te lauzi, să nu știi.

A reprezentat de fiecare dată Țara Oașului cu cinste, gândindu-se că este mesagerul a mii de oameni, a tuturor oșenilor din această zonă, poate chiar zeci de mii. Nu ești ,,de capul tău” acolo, pe scenă, sau la televizor în emisiune. Ești și reprezinți pe cineva! În acele clipe te identifici cu cei pe care-i reprezinți – în cazul concret al Mariei Tripon, cu Oașul, cu întreaga Țară a Oașului, în tot și în toate – port, grai, comportament, tradiții ori obiceiuri, sau cântec.

Maria Tripon a fost conștientă întotdeauna de această responsabilitate și mereu a fost sinceră și prietenoasă așa cum este caracterul oșeanului, mereu atent la detalii.

Țara Oașului – mirifică, peisaj de basm, cu oameni simpli și primitori, ospitalieri și prietenoși – frumoasă zonă – cu oameni modești, harnici și iscusiți, dar înainte de toate cu oameni care-și iubesc originea și tradiția, încât cel care calcă pe-aici pentru întâia dată, revine cu drag iar, și iar, și iar ... pentru a descoperi tot mai multe despre Oaș și despre oșeni.

 Fericit trebuie să fie acela care duce toate astea și le arată și altora. Maria Tripon asta face – ia din toată splendoarea locului și atâta cât îi este cu putință o arată și altora, o promovează, o valorifică, o face cunoscută, pentru a se ști că undeva în lume, într-o țară numită România, există o zonă minunată, există un loc sfânt, numit, etnofolcloric, OAȘ - Țara Oașului – un loc sfânt și unic.

Aici, stelele strălucesc mai frumos, aici ,,codrul este frate cu românul”, aici codrul este apărătorul omului dar și singurul ,,furnizor” de inspirație și de liniște, aici tradiția nu va fi uitată niciodată, ba dimpotrivă, va fi promovată de fiecare trăitor al locului după putința lui.

Maria Tripon este coborâtoare dintr-o astfel de lume. Distinsă doamnă Maria Tripon, ambasador al Țării Oașului vin și închei toate acestea felicitându-vă și în nume personal, în numele membrilor fondatori ai revistei, dar și în numele colaboratorilor ce ni s-au alăturat de-a lungul timpului, în dăinuirea și promovarea revistei, pentru că azi, aici, îi reprezint, rugând Cerul și pe Dreptul Judecător să trimită putere și sănătate asupra dumneavoastră și asupra familiei dumneavoastră, căci fără ajutorul și susținerea familiei nu cred că ajungeați în vârful ierarhiei valorilor culturale.

De liniște și pace sufletească, de armonie și înțelegere să aveți parte pe oriunde vă vor purta pașii, pentru a urca pe scena cântecului popular. Cunoscându-vă, într-o oarecare măsură, știindu-vă cât de luptătoare sunteți, cred că veți depăși orice piedică. A vorbi despre Maria Tripon nu este deloc o greutate în acest context, căci Maria Tripon țâpuritoarea Țării Oașului se identifică cu tot ceea ce înseamnă Oaș.

Și-aș mai rosti doar o frază cu gândul la cât de norocoși trebuie să se simtă oșenii, că o au ca întâi-promotor cultural pe Maria Tripon. Maria Tripon nu cred că ar fi ea fără Oaș și oșenime. Aș aprecia dacă fiecare ar face ,,pe sfert” cât face Maria Tripon – mereu atentă la detalii, mereu încrezătoare în forțele ei. Chiar citeam la un moment dat, la corectura cărții, într-un articol scris de un prieten de cântec al Mariei Tripon, în care spunea atâta de frumos - și-acum reproduc din minte - ,,Maria Tripon este omul potrivit la locul potrivit” și cât de bine i se potrivește!    

Maria Tripon n-ar avea suflu și nici suflare dacă n-ar fi Oașul sau Țara Oașului.

Maria Tripon n-ar fi ea dacă n-ar îmbrăca frumosul costum popular sau n-ar educa în spirit cultural atâtea și atâtea suflete. Nu o văd pe Maria Tripon făcând altceva în afara promovării Țării Oașului prin țâpuritură, port popular ori grai.

Nu o văd pe Maria Tripon respirând aerul degeaba, stând fără activitate sau fără a urca pe scenă pentru a arăta tuturor frumusețea zonei în care s-a născut. Nici acum, aflându-mă la final nu-mi vine să cred că Maria Tripon este în realitate un om atâta de modest.

Închei, împăcat cu mine, gândindu-mă la faptul că Maria Tripon și-a primit,  deocamdată, ceea ce a meritat. Și, pentru că noi pregăteam toate acestea a fi lansate o dată cu ziua ei, venim și noi, colaboratori și autori, dar zic și de dumneavoastră dragi cititori (semnând și în numele dumneavoastră!) și-i rostim, așa cum este firesc, în prag aniversar, un mulți ani trăiască! Cu multe bucurii, că și necazuri ai avut destule! Cu sănătate și împlinire atât în plan profesional, cât și în familia ce ți-a dăruit-o Dumnezeu.

Dacă va fi să trăim vă vom mai aduce astfel de lucruri frumoase.

Doamne ajută!

 Cine este, în esență, Maria Tripon?

M – de la mamă

A – de la admirație

R – de la rigurozitate

I – de la inteligență

A – de la autenticitate

T – de la talent

R – de la reușită

I – de la iubire

P – de la pasiune

O – de la onestitate

N – de la naturalețe

.......................................

Poftiți la lansare și-apoi la lectură!

                                                                  VASILE BELE

Descoperirea care va schimba viaţa elevilor. „Efectul este echivalent cu 6 luni de studii”

 Un studiu recent efectuat în Danemarca a ajuns la concluzia că elevii care depun efort fizic înainte de a merge la şcoală se concentrează mai bine în timpul orelor.

Cercetătorii afirmă că mersul la şcoală pe jos sau cu bicicleta poate fi o metodă excelentă pentru a îmbunătăţi concentrarea elevilor la ore. Studiul efectuat de experţii de la Universităţile Copenhaga şi Aarhus a descoperit că elevii care au fost transportaţi cu maşina la şcoală sau care au ajuns acolo cu ajutorului transportului în comun au obţinut scoruri mai scăzute la testele de concentrare decât copiii care veneau la şcoală pe jos sau cu bicicleta.

Cercetarea a fost efectuată pe 19.527 de elevi cu vârste între 5 şi 19 ani. Participanţii au răspuns la un chestionar ce cuprindea întrebări referitoare la alimentele consumate şi la activitatea fizică pe care aceştia o efectuau.

Niels Egelund, co-autorul studiului, a ajuns la o concluzie surprinzătoare: „Exerciţiul fizic ce are loc atunci când un elev merge pe jos la şcoală se reflectă în nivelul de concentrare înregistrat patru ore mai târziu”.

Oamenii de ştiinţă nu se aşteptau la acest rezultat. Prin acest studiu, cercetătorii doreau să afle care este influenţa micului dejun asupra nivelului de concentrare la şcoală.

„Rezultatele au arătat că micul dejun şi prânzul au un impact asupra nivelului de concentrare, însă acesta este mic în comparaţie cu cel pe care îl are activitatea fizică înainte de ore”, a explicat Egelund.

Egelund a declarat că abilităţile unui copil din clasa a III-a care merge cu bicicleta la şcoală sunt „la fel de bune ca acelea ale unui elev cu jumătate de an mai avansat în studii”.

„Majoritatea oamenilor cunosc sentimentul de înviorare ce apare după efortul fizic, însă este surprinzător să descoperim că efectul este atât de mare”, a declarat Egelund. Sursa AFP

                                                                                   Cristian LAURENŢIU

Salvarea Spitalului de Recuperare Borşa va veni din partea Ministerului Sănătăţii - După care va putea fi preluat de autoritatea locală !

Spitalul de Recuperare Borşa este sub directa subordine a Ministerului Sănătăţii. Dacă până acum nu s-a pus un accent deosebit pe această unitate, situaţia se va schimba radical. În nicio ţară din Uniunea Europeană pacienţii nu sunt nevoiţi să îşi aducă de acasă calorifere electrice sau alte aparate, pentru a putea să se încălzească pe perioada spitalizării. Nici la asigurarea medicamentelor sau a materialelor sanitare, situaţia nu este mai bună. Sistemul medical are nevoie de o radiografie şi o resuscitare, care se poate face doar prin adoptarea Legii Sănătăţii. Liviu Marian Pop, ministrul delegat pentru dialog social, a discutat cu dr. Raed Arafat, Ministrul Sănătăţii, toate aceste aspecte care la ora actuală se resimt în mai toate spitalele din România.

Clădirea Spitalului de Recuperare Borşa trebuie reabilitată din punct de vedere termic şi dotată cu o centrală termică ecologică, pe baza de peleţi. Cu siguranţă, odată făcute aceste lucrări, gradul de confort al pacienţilor va creşte considerabil. Recunoscut ca unul dintre cele mai mari spitale de recuperare din nordul ţării, unitatea este renumită pentru rezultatele deosebite pe care le are în tratarea, pe baza procedurilor naturale de recuperare, a pacienţilor cu afecţiuni neuromotorii. După ce mare parte a problemelor de aici vor fi rezolvate, Ministerul Sănătăţii va aproba preluarea spitalului de către autorităţile locale.

„Voi susţine acest demers, însă sunt ferm convins că salvarea Spitalului de Recuperare Borşa poate veni doar de la Ministerul Sănătăţii. După ce primii paşi vor fi finalizaţi, administraţia locală va putea să se angajeze în preluarea şi sprijinirea unităţii. Cu siguranţă se vor putea aloca sume pentru întreţinere, pentru plata unor facturi curente şi, de ce nu, în atragerea fondurilor din parteneriate publice - private. Astfel de investiţii sunt necesare şi în bazele de tratament Stibina şi Cascada. Nu avem dreptul să le mai lăsăm în paragină. Acestea au capacitatea de a găzdui turişti. Sunt amplasate la baza pârtiei de schi. Tratamentele naturale, mofetele, vor fi punctele forte care vor aduce turişti din toate colţurile ţării şi din  străinătate, aici în Borşa”, subliniază demnitarul.

Cu siguranţă, Borşa va putea concura cu oricare altă zonă turistică din Uniunea Europeană. Turismul medical este la mare căutare în rândul pacienţilor de pretutindeni.

                                              Publicat de LIVIU MARIAN POP

CE AŞTEPTAU ROMÂNII ÎN URMA NEGOCIERILOR DE LA BRUXELLES

Ce asteptau românii să obţinem la negocierile de la Bruxelles: ceva concret, dar nu imposibil.

Ceva similar cu avantajele directe obtinute de alte tari ca urmare a atitudinii ferme a reprezentantilor lor, concretizate in propunerea de buget Van Rompuy 2, in noul capitol «Dispozitii speciale» in care au aparut specificatii noi, favorizand diverse regiuni din unele State Membre:

• Regiunea Kozep - Magyaroszag din Ungaria va primi o alocatie aditionala de €1,2 Mld.;

• Cele mai dezvoltate regiuni din Grecia primesc o alocare aditionala de 1 Mld. Euro din Fonduri Structurale;

• Celor mai dezvoltate regiuni din Portugalia deasemenea beneficiaza de 1 Mld. Euro suplimentar, din care 100 Mil. pentru Madeira;

• Spaniei i se aloca aditional €2.75 Mld. In plus, teritoriile spaniole din nordul Africii - Ceuta and Melilla vor primi si ele un supliment de €50 Mil.;

• Regiunea ultraperiferica franceza Mayotte va primi €200 Mil.;

NB : Insula Mayotte, 374 Km2, 194.000 locuitori (situata in Oc. Indian, N-V de Madagascar).

• Celor mai putin dezvoltate regiuni din Italia vor beneficia suplimentar de €1 Mld.;

• Malta si Cipru vor primi in plus €200 Mil., respectiv €150 Mil.

ROMÂNIA ?!?!? Tare mi-ar fi placut sa fie si ea inclusa pe lista asta de « exceptii », indiferent daca regiunea respectiva s-ar fi numit Giurgiu, Vaslui, Harghita, Gorj sau Bucuresti.

Cred ca ai nostri au pierdut timpul degeaba acolo – restul deciziilor au fost fie colective, fie ale Grupului «Prietenii coeziunii» si oricum s-ar fi luat cu sau fara noi.

Problema este cand vom gasi si noi pe cineva in stare sa ne reprezinte astfel incat in final si România sa apara pe aceste liste suplimentare incluse in capitolul bugetar «Dispozitii speciale»!

                                                   Publicat de LIVIU MARIAN POP