marți, 29 aprilie 2014
Pamflet inedit: CERŞETORII
Motto: „Totdeauna vor fi săraci în ţară”.
(BIBLIA)
Ţara e plină de cerşetori
Îi vezi pe stradă, la metrou şi în cimitire
La biserică de cele mai multe ori
La piaţă sau pe un stadion, la ieşire.
Nu toţi sunt în
zdrenţe şi invalizi
Şi nici nu-s ţigani, precum altă dată
Nici oameni bătrâni, fără dinţi şi livizi
Acum sunt şi tineri, cu privire jenată.
Unii întind mâna de-a
dreptul
Alţii pretind că nu au bani de spital
Că suferă cu ficatul, cu pieptul
Ori vor să ajungă în oraşul natal.
Multe femei cu copii
lângă ele
Îi scot de la şcoală şi cu toţii cerşesc
Îngeri murdari, numai oase şi piele
Şi ochii pe-o mare de lacrimi plutesc.
La stop vin cu flori
şterpelite din piaţă
Sau de la morminte, ori de pe maidan
Nu-ţi cer nici un preţ, te privesc doar în faţă
Dar stopul se schimbă, nu scoţi nici un ban.
Mai nou, întind mâna şi soldaţi veterani
Studenţi fără bursă, sportivi în ruină
Profesorii cu pensii de câţiva gologani
Călugări ce rostesc rugăciuni în surdină.
Ce mulţi sunt! Ce
plină e ţara de ei!
Pe picioare se calcă, se revarsă afară
Am colonizat Europa cu bărbaţi şi femei
Care nu mai au loc în sărmana lor ţară.
Pe unii îi enervează
cerşetorul român
Le taie pofta de viaţă, confortul
Mai cu seamă ţigăncile cu copiii la sân
Pe lângă care bogatul trece ca mortul.
Îi urcă în avioane cu forţa şi-i scot
Ca pe nişte măsele stricate
Un pod aerian spintecă cerul înot
Dinspre ţările milostive şi civilizate.
Lăsaţi-i, mă, să
trăiască şi ei
Nu-s fiinţe umane?! N-au dreptul la viaţă?!
Mâncaţi de plezniţi: caviar, trufandale, purcei
Beţi vinuri alese şi whisky la ghiaţă.
Dar cum nu vă stau
dumicaţii în gât
Când semenii voştri leşină de foame?!
De ce vă purtaţi bestial de urât?!
De ce egoismul acestei morale infame?
Ah, cine-i de vină?
De ce nu se spune
Cine-s rechinii care ne-au făcut praf economia?!
Mafia străină, prin şantaj şi presiune
A pus pe butuci România !
Nu ei, amărâţii, ar
trebui judecaţi
Ci marii bandiţi, ce metodic ne fură
În ăştia, ca nişte grenade ar trebui aruncaţi
Puradeii care n-au ce să pună în gură.
Voi, pedofili şi
traficanţi de organe
Pentru plăcerile voastre săracii sunt buni
Eu vă cunosc apucăturile sub-umane
La legile Domnului nu sunteţi imuni.
Aşteptaţi-vă la o
cruciadă de copii-kamikaze
Contra celor ce ne-au adus în sapă de lemn
Ne-am săturat de tupeul neruşinatei emfaze
A unui Occident imbecil şi solemn.
CORNELIU VADIM TUDOR
Noaptea de 27 spre 28 aprilie 2014
Salut Trecut - Adolf Hitler se casatorea cu Eva Braun
Intr-o zi de 29 aprilie, in 1945, Adolf Hitler se casatorea,
intr-un buncar din Berlin, cu Eva Braun, cea care il urmase peste tot in
ultimii 14 ani. Eva Braun a purtat la ceremonie o rochie neagra de matase, iar
singurii martori au fost Goebbels si Martin Bormann. Eva va fi sotia
dictatorului doar pentru o noapte. A doua zi, Eva si Hitler au luat masa cu
cativa apropiati, si-au luat ramas bun de la cei prezenti si s-au retras in
apartamentul lor din buncar. Hitler si-a omorat cateaua si pe cei patru pui,
iar la ora 15:30 s-a sinucis, luand o fiola de cianura si impuscandu-se, iar
Eva Brown s-a otravit. Eva avea 33 de ani si unii istorici sustin ca era
insarcinata, dar nu exista destule dovezi care sa valideze aceasta ipoteza. Eva
si-a tinut promisiunea pe care a facut-o intr-o scrisoare emotionanta pe care
i-a trimis-o lui Hitler in iulie 1944: “De cand ne-am intalnit prima data, am
jurat sa te urmez pretutindeni – chiar si la moarte – traiesc doar pentru
iubirea ta”.
I.I.D.
Preţuire şi respect pentru veteranii de război maramureşeni!
Dintotdeauna,
suntem datori să îi cinstim şi îi omagiem pe venerabilii ostaşi ai ţării, care
au oferit de-a lungul timpului lecţia demnităţii şi a patriotismului. Veteranii de razboi, reprezintă încă imaginea vie a
participării României la cel de-al doilea război mondial.
De Ziua Veteranilor de Război, sărbătorită pe 29 aprilie, transmit
gândurile mele de aleasă preţuire şi profundă recunoştinţă veteranilor de război maramureşeni, prezenţe active în viaţa oştirii şi societăţii
noastre, celor care şi-au pus în pericol viaţa, pentru a crea un Viitor pe care noi îl numim Prezent.
Vă asigur, stimaţi veterani de război,
respectiv văduve şi urmaşi ai acestora, de întreaga mea consideraţie, de
colaborare şi sprijin în demersurile către instituţiile statului.
Cu aleasă preţuire,
Ing.
Anton Rohian
Prefectul judeţului Maramureş
duminică, 27 aprilie 2014
sâmbătă, 26 aprilie 2014
În curând va apărea nr. 4/2014 al revistei „Luceafărul de dimineață”
Ultimul
numărul al revistei „Luceafărul de dimineaţă”cuprinde
recenzii de Andreea Hedeș, Radu
Voinescu, Adrian G. Romila, Emil Lungeanu, Cristian M. Teodorescu, Nicoale
Coande, Ioan Holban, Ana Dobre care scriu despre volume de Daniel Bănulescu,
Adriana Babeți, Radu Vancu, Valentin
Hossu-Longin, Sebastian A. Corn, Aurel Pantea, Traian Ștef, Ioana Dinulescu. Alte volume sînt puse în „Vitrina cărților”. Cartea străină e prezentată de Laura
Botușan (povestiri de Erich-Emmanuel
Schmitt).
Sunt cuprinse
pagini de poezie (Liviu Capșa și Valentin Busuioc), proză (Ștefan Mitroi) și
teatru (Bogdan Mihai Dascălu). Aniversarea Shakespeare – 450 este marcată de
traduceri noi de George Volceanov (Măsură pentru măsură) și Horia Gârbea (Sonetul LXVI). La Ancheta
lunii – Scriitorul și stresul Răspund:
Tudor Călin Zarojanu, Gabriela Gheorghişor, Carmen Firan, Felix Nicolau, Irina
Petraş, Laura Poantă, Liviu Ioan Stoiciu, Adrian Lesenciuc, Gellu Dorian,
Constantin Arcu, Răzvan Voncu, Gheorghe Stroe.
Interviul
numărului este realizat de Irina Budeanu cu Răzvan Ioan Dincă, directorul
Operei Naționale. Numărul mai cuprinde
reportaje de la „Salon du Livre”, Paris, 2014 (Radu Ciobotea) și Colocviul Național
de Critică al Filialei București de
specialitate, cronici de teatru, film, muzică și
sport de Dinu Grigorescu (recenta premieră a lui Radu F. Alexandru), Călin
Stănculescu, Costin Tuchilă (Tricentenarul Gluck), Gelu Negrea.
Opinii
semnează Adrian Costache și Radu
Aldulescu iar cronica plastică de Iolanda Malamen se referă la sculptura lui
Aurel Vlad și pictura lui Ion Pantilie.
Nu lipsesc observațiile acute din
„Revista revistelor”.
Dacă nu găsiţi
„Luceafărul de dimineaţă” la chioşcuri în Baia Mare, atunci în mod sigur îl
puteţi citi la... Biblioteca judeţeană!
G.D.
LUCĂCEAN
EDITORIAL scris de Gelu DRAGOŞ
Cernobîl, o
experienţă dureroasă pentru soldatul din
1986
Catastrofa din
26 aprilie 1986 m-a prins soldat, probabil eram fruntaş, la Brigada 9 Grăniceri
Timiş, comandant generalul Petre Teacă. Să vă spun despre ce este vorba, pentru cei mai tineri: La
data de 26 aprilie 1986, cel de-al patrulea reactor al Centralei Atomoelectrice
din Cernobîl, (Ucraina de azi), a explodat la 01:23 noaptea. Toţi locuitorii permanenţi
ai oraşului şi împrejurimilor acestuia au fost evacuaţi pentru că nivelul de radiaţie
în aria respectivă devenise periculos. Oraşul Cernobîl şi împrejurimile sale
sunt acum... casă pentru oamenii de ştiinţă, oferă slujbe de întreţinere pentru
Centrala Atomoelectrică Cernobîl, slujbe de lichidare, pentru doctori,
fizicieni şi fizicieni nucleari. Deşi Pripiat, oraşul părăsit învecinat a rămas
neîntreţinut, Cernobîl a fost renovat şi are acum o populaţie de aproximativ
4.000 locuitori, inclusiv vizitatori şi turişti, în numele socialismului
perfect.
Revin şi vă spun doar adevărul.
Dimineaţa după catastrofă se face o supercomisie la nivel de unitate militară
însemnată. Locotenentul - colonel Ioan Furnică, bun vorbitor de limbă sârbă, este
convocat de acasă ca să vină la brigadă şi să comunice nivelul de radiaţii de la
Timişoara, deoarece s-a interesat însuşi preşedintele ţării tov. Nicolae Ceauşescu
despre acest lucru. La Brigada 9 Grăniceri era un aparat rusesc care arăta
acelaşi nivel de radiaţii împachetat sau... despachetat. Atunci conducerea
unităţii militare s-a gândit la a afla nivelul de radiaţii la.. tovarăşul Iosip
Broz Tito, conducătorul Iugoslaviei de atunci. După ce află colonelul Furnică
de la omologul său nivelul de radiaţii care (fie vorba între noi!) era destul
de ridicat, domnul colonel, care se trăgea din Vatra Dornei şi era un militar
de carieră deosebit, mi-a spus: „Măi Dragoş, dacă încă n-am murit, atunci ar
trebui să purtăm măşti antivirale. Soldat Dragoş, Dumnezeu să ne ajute, că
numai el poate în marea mărinimie a Lui!” Aşa a fost şi aşa s-a simţit
catastrofa de la Cernobîl, pe vremea aceea un oraş al Uniunii Republicilor
Socialiste Sovietice.
Astăzi ştiţi
bine ce se întâmplă în Ucraina şi ce face Putin, iar aparatele acelea
performante vor exista în România când nu vor mai exista inundaţii şi n-o să ne
prindă vremea rea... nepregătiţi!
Vă salută cu
drag soldatul „Svjek din Lucăceşti”
vineri, 25 aprilie 2014
Tito Vilanova, un barcelonez care de azi antrenează în Rai !
Ultimul antrenor cu care FC Barcelona a câştigat titlul în
Spania, Tito Vilanova, a pierdut în această seară o luptă grea şi dură cu
cancerul, care l-a făcut să renunţe şi la cariera de antrenor pe 19 iulie 2013.
Costel Gîlcă, antrenorul echipei naţionale Under 17 a
României, este singurul român care a jucat în aceeaşi echipă cu Vilanova. S-a
întâmplat în sezonul 1996-1997, atunci când Gîlcă şi Vilanova jucau la RCD
Mallorca! Gîlcă a jucat pentru Mallorca în 34 de meciuri şi a înscris de 13
goluri, în timp ce Vilanova a prins doar 10 meciuri, fără să înscrie.
Contactat, Costel Gîlcă a vorbit cu tristeţe despre decesul
fostului său coleg. "Deja ştiu de ce mă sunaţi şi sunt extrem de trist că
am pierdut un om incredibil! Tito era un om care iubea fotbalul foarte mult. E
o veste foarte proastă pentru întreg fotbalul mondial, iar pentru mine, care am
jucat cu el, am vorbit mereu cu el, chiar şi în ultimii ani e o durere foarte
mare", a spus Gîlcă.
Acesta a vorbit şi despre lunile pe care le-a petrecut
alături de la Vilanova la Mallorca: "Chiar dacă el nu prea juca când eram
colegi pentru că era pe finalul carierei, era un tip foarte liniştit, calm,
care se înţelegea foarte bine cu toată lumea. Nu cred şi nu-mi amintesc să se
enerveze vreodată. Era un om care nu-şi ieşea deloc din fire. Un coleg
deosebit, un om cu care îţi făcea o mare plăcere să stai alături de el, să
vorbeşti non-stop despre fotbal. Tito visa şi iubea doar fotbalul! Era dedicat
acestui sport, dar şi familiei la care ţinea incredibil de mult. Era
adorabil".
Despre relaţia pe care a avut-o cu fostul antrenor al
Barcelonei, Gîlcă îşi reaminteşte: "După ce ne-am despărţit de la Mallorca
am ţinut mereu legătura cu Tito. Am vorbit mereu cu el la telefon, chiar ne mai
şi vedeam atunci când eu mai ajungeam pe la Barcelona. Am stat mult de vorbă cu
el şi în august 2012 atunci când a venit la Bucureşti şi a jucat acel meci
amical cu Dinamo. Din păcate, el ştia de atunci de boala pe care o are, dar
spera tot timpul că va reuşi să câştige această luptă cu ea. N-a mai
reuşit....".
DUMNEZEU CEL BUN SĂ-L IERTE ŞI SĂ-L DUCĂ ÎN RAI !!!
C.S.
Scriitoarea Mioara Cremene a murit la vârsta de 91 de ani
Născută pe 6 septembrie 1923, Mioara Cremene a părăsit
România în 1969, revenind în ţară după Revoluţia din 1989. Înscrisă la
Conservator (la clasa lui Victor Ion Popa), a debutat editorial în 1951, cu
piesa în versuri "Mălina şi cei trei ursuleţi", prima dintr-o serie
de aproape douăzeci de titluri de cărţi pentru copii.
A lansat în ţară, după cinci ani de interdicţie de
publicare, mai multe volume de versuri, un roman, care a obţinut premiul
Uniunii Scriitorilor din România ("Mărirea şi decăderea planetei
Globus", 1968), o excelentă carte de memorialistică - "La ce foloseşte
Parisul? Evocări şi dileme din exil" (în colaborare cu Mariana Sipoş,
2000) şi, în perioada 1993 - 1995, a tradus în colaborare cu fiul ei, Adrian
Cremene, scrierile lui Heinrich von Kleist ("Opere", două volume).
Dumnezeu să o aşeze în Lumea Drepţilor!
GDL
GLUMA ZILEI - "În Armată"
Soldatul Bulă în armată. Comandantul de pluton
întreabă:
- Bulă, ce este patria?!
- Nu ştiu.
- Eşti prost. Vasile ce este patria?!
- Patria este mama mea!
- Bravo. Răspuns corect. Bulă ce este patria?!
- Patria este mama lui Vasile.
- Idiotule, patria este şi mama ta, ai înţeles?!
- Înţeles. Să trăiţi!
- Ce ai înteles, răcan?!
- Că... sunt frate cu Vasile!!!
- Bulă, ce este patria?!
- Nu ştiu.
- Eşti prost. Vasile ce este patria?!
- Patria este mama mea!
- Bravo. Răspuns corect. Bulă ce este patria?!
- Patria este mama lui Vasile.
- Idiotule, patria este şi mama ta, ai înţeles?!
- Înţeles. Să trăiţi!
- Ce ai înteles, răcan?!
- Că... sunt frate cu Vasile!!!
GeDeLe
Sondaj
Ceauşescule, tovarăşule, hai de ne izbăveşte de capitalismul
cel rău!
Un institut de sondare a opiniei publice a vrut să afle câti
români l-ar mai vota azi pe Ceauşescu, dacă acesta ar candida la prezidenţiale.
Vă mira tare rezultatele?!
C.L.
CARTEA lui OCTAVIAN BUTUZA - în paginile revistelor „LUMINĂ LINĂ” (New York) și „BUNA VESTIRE”
Același text este publicat, în
întregime, în revista „Buna Vestire” (an 10, nr.1, apărută în Duminica
Floriilor), editată de Parohia Ortodoxă „Buna Vestire” din
Baia
Mare (pr.dr.Florin Codrea, pr. Gheorghe Codrea), în colaborare cu Asociația Filantropică Cultural-Creștină
„Martyria”, publicație care apare cu
binecuvântarea
ÎPS Sa Arhiepiscop Justinian. De asemenea, în paginile 37-40, este publicat, pe
lângă cuvântul ierarhului, salutul colegiului redacțional
al publicației bianuale și „mărturisirea” autorului.
Este a noua carte a binecunoscutului realizator de emisiuni în televiziune -
cele mai longevive în peisajul media regional - prof. Teolog Octavian Butuza.
Felicitându-l și pentru această izbândă electorală, îi dorim, la cât mai
multe! (Gelu Dragoş)
joi, 24 aprilie 2014
Semnificaţii istorice pentru 25 aprilie
1859 - A început construirea Canalului Suez. Construcţia s-a
încheiat la 17 noiembrie 1869
1874 - S-a născut inginerul şi fizicianul Guglielmo Marconi,
inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pamânt. A
fost distins cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1909. (m. 20 iulie 1937)
1917 - S-a născut cântăreaţa de jazz Ella Fitzgerald. A
primit de 13 ori cunoscuta distincţie Grammy Award. A apărut în filmele
muzicale "Pete Kelly's Blues" (1955), "St. Louis Blues"
(1958), "Let No Man Write My Epitaph". (m 15 iunie 1996)
1932 - S-a născut
atleta Lia Manoliu, olimpică la aruncarea cu discul şi fost preşedinte al
Comitetului Olimpic Român. (m. 9 ianuarie 1998)
1945 - Are loc liberarea Italiei de sub ocupaţia fascistă.
1994 - Comitetul Ministerial al Consiliului Europei,
întrunit la nivel de delegaţi, a adoptat Protocolul 11 la Convenţia Europeană a
Drepturilor Omului, prin care se instituia un tribunal unic şi permanent pentru
aceste probleme.
2006 - A încetat din viaţă scriitoarea americană Jane
Jacobs, autoare a mai multor cărţi de urbanism şi filosofie. A condus o
îndelungată campanie pentru un urbanism modern şi pentru refacerea centrelor
din marile oraşe, devastate de politica defectuoasă de modernizare din anii '60
şi '70. Prima şi, în opinia multora, cea mai bună carte a sa, este
"Moartea şi viaţa oraşelor americane". (născută în Canada la 4 mai
1916)
Pensia facultativă, un lux pentru români
Cei care acum muncesc, s-ar putea să nu aibă tihnă la
bătrâneţe. Numărul persoanelor active, care alimentează bugetul de pensii este
în scădere. Specialiştii spun că, peste 15 ani, nu se vor mai strânge
suficienţi bani pentru a plăti pensiile de stat tot mai numeroase.
Peste 20 de ani, când vor ieşi la pensie cei născuţi după
1966, vor încasa pensie de la stat doar cu mare noroc. După 2030, există riscul
ca România să nu mai aibă bani pentru că populaţia va îmbătrâni şi vor fi
puţini plătitori de contribuţii sociale. Soluţia este pensia facultativă, dar
puţini şi-o permit.
„La nivelul lunii februarie, erau în jur de 316.000 de
participanti, un număr extrem de redus daca luăm în calcul anticipările
initiale ale industriei, care atingeau cifra de 250.000 de participanți numai pentru primul an”, afirmă Felicia
Popovici, vicepresedintele unui fond de pensii private.
Statul a încercat să îi încurajeze pe cei care economisesc
pentru pensia facultativă şi i-a scăpat de o parte din impozite. Dar nu
suficient. În cazul unei sume de 400 de euro puse deoparte anual în conturile
fondurilor de pensii private, un angajat primeşte o scutire de 64 de euro.
Cei care visează la o bătrâneţe liniştită trebuie să
economisească însă din timp. Dacă vor, de exemplu, o pensie de 1.000 euro doar
din contruibuţia facultativă, trebuie să pună deoparte lunar peste 90 euro,
timp de 45 de ani. În aceste condiţii, banii vor veni din trei surse.
Dintr-un venit brut de 2000 de lei, 6,5% este contributia
care se duce la stat, adică 130 de lei, 4%, adica 80 de lei, se duc către
fondurile de pensii administrate privat, iar restul, în functie de cât suntem
dispuși să plătim, se duc către o
pensie facultativă.
Daca aici am plăti aproximativ 250 de lei în fiecare lună,
putem spera că, în total, pensia noastră să fie, la sfârsit 70%, din ultimul
salariu
Acum, România este printre statele europene cu populație relativ tânără, dar perspectiva este
sumbră. Comisia Europeană estimează că proporţia persoanelor active va scădea
cu mai mult de o treime până în 2060, când pensionarii vor reprezenta aproape
35% din populație.Sursa digi24.ro
Cristian
LAURENTIU
Comunicat de plata - Centrul Europe Direct Maramures
Centrul Europe
Direct Maramureş
Vă invită să participaţi la
Conferinţa
”ÎmprEUnă în EuROpa – Unitatea și diversitatea
stilului
de viață european”
Ziua
Europei
- Vineri, 9 Mai 2014, ora 11.30
Centrul
Millennium Baia Mare, Sala M1 (PROBABIL)
Pe 9 Mai 2014 - Ziua Europei, Centrul Europe Direct Maramureş
organizează Conferinţa
”ÎmprEUnă în EuROpa – Unitatea și diversitatea stilului de viață european”.
Conferința își propune să reunească copii, elevi, cadre
didactice, studenți, reprezentanți ONG, voluntari români și străini,
mass-media, precum şi alţi cetățeni din județul Maramureș, interesați în practicarea
și promovarea unui stil de viață sănătos și armonios pentru trup și suflet.
Temele conferinței sunt: educație pentru
sănătate, alimentație sănătoasă, practicarea sportului, protecția mediului,
reciclarea deșeurilor, armonie interioară prin cultură și artă, păstrarea
obiceiurilor și tradițiilor, promovarea valorilor europene (diversitate, solidaritate
- voluntariat, etc).
Echipele înscrise în conferință vor aborda tema aleasă prin care
promovează un stil de viață sănătos și armonios într-un mod cât mai inovativ:
-
prezentarea de proiecte
și activități derulate (sau care urmează să fie organizate) în școli,
instituții publice,
ONG-uri:
prezentări ppt, filmulețe, video, produse, machete etc.
-
expunerea de idei și
propuneri de activități în parteneriat, la nivel local.
-
prezentarea de produse realizate
din obiecte reciclabile (expoziții, parada modei etc)
-
susținerea de scurte
momente artistice etc.
Înscrierile se pot face
până pe 30 aprilie 2014.
CONDIȚII de înscriere:
-
La
conferință pot participa echipe formate din copii (grădinițe), elevi (școli și licee), tineri români și străini
(ONG, universități) care activează în județul Maramureș:
o
Echipe formate din 1-2 membri (şcoli,
universităţi, ONG), pentru Prezentări de
activități și proiecte, filmulețe.
o
În cazul Prezentărilor de grup
(moment artistic, parada modei, expoziție etc), echipele pot fi constituite din
mai mulți membri (grădinițe, școli,
universități, ONG)
o
Coordonatori:
maxim 2 reprezentanți ai instituției.
-
Format: Prezentare verbală şi vizuală, în
mod inovativ: prezentări ppt, filmuleţe, fotografii, prezentări și expoziții de
produse,
momente artistice etc.
-
Durata unei prezentări (generic): maxim 10
minute. (Prezentările ppt vor avea maxim 12 slide-uri).
-
Maxim 15 de echipe vor fi selectate pentru a susţine
prezentări în cadrul conferinței.
-
Termen de înscriere este 30 aprilie 2014, prin completarea Formularului
de înscriere ataşat.
-
Termen de predare a
prezentărilor/conceptului (pentru momentele de grup) – 6 mai
2014.
Vor fi acordate diplome și premii tuturor
participanților înscriși la conferință.
De asemenea, în cadrul evenimentului
vom organiza 2 expoziții și vom acorda premii pentru:
- lucrările înscrise la Concursul de desen ”EU trăiesc sănătos”:
- voturile finale de popularitate pe
Facebook pentru lucrările înscrise în Concursul
„Alegerile europarlamentare 2014 – Noi decidem cine are responsabilitatea”:
Pentru informaţii suplimentare, aşteptăm să ne contactaţi la:
Centrul Europe Direct
Maramureş
Bd. Traian 9-16, 430211 Baia Mare
Tel/Fax: 0262.224.870, 222.409, 221.380
Mobil (Margareta Căpîlnean): 0744.620.103
Email: europedirect@cdimm.org
Margareta
CĂPÎLNEAN
24.04.2014
Coordonator Centrul Europe Direct
Maramureş
Madrilenii au prima şansă la calificarea în finala Champions League 2014
Real Madrid a
câştigat prima manşă a "dublei" cu Bayern Munchen din semifinalele
UEFA Champions League, scor 1-0, deşi s-a lăsat clar dominată de echipa lui Pep
Guardiola.
Deşi a avut o posesie zdrobitoare, Bayern Munchen a avut
mult mai puţine ocazii importante decît Real Madrid. Unicul gol al partidei a
fost înscris de francezul Karim Benzema în minutul 19 după o pasă excelentă a
lui Coentrao.
Cristiano Ronaldo l-a încercat şi el de cîteva ori pe
excelentul Neuer, dar portarul lui Bayern Munchen a fost mereu la post. Cea mai
mare ocazie a bavarezilor a venit abia pe final, cînd Gotze a tras bine, dar
Casillas a respins excelent.
Diseară au loc semifinalele Europa League.
Cele două partide sunt: Benfica –
Juventus, care ar putea începe partida în formula:
Benfica: Artur -
Pereira, Garay, Luisao, Siqueira - Markovic, Amorim, Perez, Gaitan - Lima,
Rodrigo. Antrenor: Jorge Jesus
Juventus: Buffon
- Barzagli, Bonucci, Chiellini - Lichtsteiner, Vidal, Pirlo, Pogba, Asamoah -
Tevez, Osvaldo. Antrenor: Antonio Conte
şi duelul spaniol, Sevilla-Valencia,
care vor evolua, cel mai probabil în
formula:
FC Sevilla: Beto
- Figueiras, Carrico, Fazio, A. Moreno - Iborra, Mbia - Reyes, Rakitic, Vitolo
- Bacca
Antrenor: Unai Emery
Valencia: Guaita
- J. Pereira, J. Fuego, Mathieu, J. Bernat - Parejo, Keita - Feghouli, Vargas,
Fede - P. Alcacer
Antrenor: Juan Antonio Pizzi
Gelu Dragoş
...se întâmplă la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare - săptămâna 28 aprilie - 3 mai 2014
Marți,
29 aprilie
ora 14,oo Salonul Artelor
Va avea loc vernisajul Expoziției
de artă textilă și design intitulată Laborator 014 a studenților, masteranzilor și absolvenților Facultății de Arte și
Design a Universității de Vest Timișoara.
Coordonatori:
prof. univ. dr. Elena Tulcan, conf. univ. dr. Ioan Augustin
Pop, lect. univ. dr. Valentin Ștefănescu,
lect. univ. dr. Victor Giurgiu, lect. asoc. dr. Corina Mutu, asist. drd. Sandra
Chira, asist. drd. Eugenia Riemschneider.
Organizatori:
lector. univ. dr. Andreea Palade Flondor, asist. drd. Sandra
Chira, asist. drd. Eugenia Riemschneider.
1 mai
În conformitate cu legislația
în vigoare biblioteca va fi închisă în perioada 1-4 mai.
Ştefan Selek
bibliotecar
Sedinte Prefectura Maramures
Va trimit programul
intalnirilor care vor avea loc in perioada urmatoare la Institutia Prefectului judetul Maramures:
Vineri, 25.04.2014,
ora 9.30, sala 105 – sedinta - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si de
Vanatoare Cluj-Napoca, primari maramureseni, autoritati judetene, pe tema
problemelor si pagubelor cauzate de porcii mistreti in unele zone din
Maramures;
Luni, 28.04.2014,
ora 11.00, sala 105 – sedinta Comisiei de Dialog Social la solicitarea Blocului
National Sindical filiala Maramures;
Marti, 29.04.2014,
ora 11.00, Monumentul Ostasului Roman – Ceremonial religios si militar de Ziua veteranilor de Razboi;
Miercuri, 30.04.2014,
ora 10.00, sala mare – sedinta Colegiului Prefectural Maramures.
Marilena Florescu, purtator de cuvant
Salut Trecut - 24 aprilie - Ziua comemorarii jertfelor genocidului armenilor din 1915
In fiecare an, pe 24 aprilie, armenii din intreaga lume isi
amintesc de omorarea sistematica a 1,5 milioane dintre stramosii lor. Pe 24
aprilie 1915 guvernul Junilor Turci a strans si executat cateva sute de
intelectuali si lideri religiosi armeni, aceast fiind inceputul unei campanii
de anihilare a populatiei armenesti. Pana in 1923, guvernul turc de la acea
vreme omorase peste jumatate din populatia armeana si deportase alte sute de
mii din tinuturile lor ancestrale. Presedintele Comisiei pentru Drepturile
Omului din parlamentul European, Charles Tannock, a aratat ca "se spune ca
genocidul armenesc a inspirat planurile naziste de exterminare a evreilor. Cu
toate acestea in comparatie cu Holocaustul, majoritatea oamenilor stiu putine
despre acest episod sumbru". In Turcia anului 1915 traia cea mai numeroasa
populatie armeana, de 3 milioane de oameni. Era şi cea mai infloritoare
comunitate armeana a timpului, cu o vechime in acel spatiu de aproape 3
milenii. Pentru armenii stabiliti in Romania, la fel pentru diaspora armeana
din multe alte locuri, comunitatea armeana din Turcia era atunci metropola care
exporta cultura si spiritualitatea armeana. In timpul genocidului au fost ucisi
peste un milion şi jumătate de armeni. In acelasi timp, cea mai mare parte dintre
cei ramasi au fost deportati, multi în Siria, altii au fugit in Europa sau in
alte locuri. A fost distrus un intreg sistem economic, care sustinea cultura si
credinta natiunii armene. Pe 15 martie 1921, la Berlin, Talaat Pasa, care a
planuit si ordonat genocidul impotriva armenilor, a fost doborat cu un glont de
revolver. Cel care a tras a fost un tanar armean de 23 de ani, Soghomon
Tehlirian, supravietuitor al genocidului in cursul caruia si-a pierdut intreaga
familie. La scurt timp dupa asasinat, Tehlirian a fost judecat la Tribunalul
din Berlin, care, in cele din urma, l-a achitat. Cunoscut ca primul genocid din
istoria umanitatii, genocidul impotriva armenilor intre anii 1915-1922 a
provocat intregii natiuni armene de pe mapamond pierderi pe care aceasta nu
le-a recuperat niciodata.
I.I.D.
miercuri, 23 aprilie 2014
Semnificaţii istorice pentru ziua de 24 aprilie
1711 - A fost
încheiat Tratatul de la Luck, un tratat de alianţă între Dimitrie Cantemir,
domnul Moldovei şi Petru cel Mare, prin care era garantată domnia ereditară a
lui Dimitrie Cantemir, graniţa Moldovei pe Nistru şi dreptul de azil în Rusia,
în caz de nevoie, pentru domn. În urma acestui tratat, trupele ruse au intrat
în Moldova, dar au fost înfrânte de turci la Stănileşti, iar Dimitrie Cantemir
s-a retras în Moldova.
1911 - S–a născut poetul Eugen Jebeleanu, autor al volumelor
de poezii "Schituri cu soare", "Poeme de pace şi de luptă",
"Cântece împotriva morţii" şi "Harfa şi Minotaurul" (m. 21
august 1991)
1918 - Este încheiat tratatul de pace de la Bucureşti,
dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro–Ungaria, Bulgaria şi Turcia,
pe de altă parte. Pacea nu a fost niciodată ratificată de către regele
Ferdinand, tratatul devenind nul
1980 - A murit scriitorul Alejo Carpentier y Valmont,
întemeietorul literaturii latino–americane moderne. (“Împărăţia acestei lumi”,
“Recurs la metodă”, “Harpa şi umbra”) (n. 26 decembrie 1904)
1993 - La iniţiativa sindicatelor miniere conduse de Miron
Cozma, s-a format Alianţa Confederaţiei Sindicale Democratice din România, la
care au aderat 9 confederaţii
1993 - Filosofului Gabriel Liiceanu i s-a decernat Ordinul
de ofiţer de onoare al artelor şi literelor, din partea ministrului Culturii şi
Comunicaţiilor din Franţa, Jacques Lang
1996 - România şi Bulgaria au semnat un acord
interguvernamental privind notificarea rapidă în caz de avarie nucleară şi
schimbul de informaţii în domeniul nuclear
1997 - Consiliul Europei a hotărât încetarea monitorizării
speciale a României, adoptând Raportul întocmit de echipa de monitori
Jansson-Scwimer-Durieux
2002 - Bosnia–Herţegovina a devenit cel de–al 44–lea stat
membru al Consiliului Europei
2003 - Conducerea centralei nucleare de la Cernobâl a
anunţat că există riscul prăbuşirii structurii de beton din jurul reactorului
nuclear distrus în timpul accidentului din aprilie 1986
2004 - A murit Estée Lauder, fondatoarea companiei de
cosmetice ce îi poartă numele. (n. 1 iulie 1906)
2005 - Papa Benedict al XVI-lea a primit paliumul şi Inelul
Pescarului, cele două însemne ale funcţiei sale, care marchează inaugurarea
pontificatului
2008 - A încetat din viaţă Cezar Ivănescu, poet, dramaturg,
traducător şi director de editură român (n. 6 august 1941).
2008 - A încetat din viaţă artistul plastic Marcel Chirnoagă,
autorul celei mai importante opere româneşti de la sfârşitul secolului XX -
ciclul de gravuri "Apocalipsa"; a realizat, de-a lungul vieţii sale,
peste 3.000 de lucrări - gravuri, desene, picturi, sculpturi şi gravuri (n. 17
aug. 1930)
I.I.D.
Fotbal de superclasă. Liga Campionilor. Real Madrid - Bayern Munchen
Bayern Munchen
joacă, miercuri, 23 aprilie 2014, la Madrid, cu Real, în prima manşă a
semifinalelor Ligii Campionilor. Partida va începe la ora 21:45 şi va fi
transmisă de Digi Sport 1 şi TVR.
Aseară, în
cealaltă semifinală Athletico Madrid şi Chelsea Londra au terminat la
egalitate, 0 – 0, după un meci anost, mult prea tacticizat.
Gelu Dragoş
U.D.M.R. – afacere de milioane de euro din fonduri publice
„U.D.M.R. nu este un
partid politic, ci o organizaţie care reprezintă o comunitate etnică în
România. Noi întotdeauna am spus că U.D.M.R. trebuie tratată altfel decît un
partid politic…”. (Tamas Sandor, preşedinte U.D.M.R. Covasna şi preşedinte al
Consiliului Judeţean Covasna, februarie 2014)
„U.D.M.R. nu este un partid politic, ci un O.N.G. al
comunităţii maghiare şi are dreptul să-şi arboreze propriul drapel. Nu vom
arbora drapelul României pe sediul organizaţiei, totul va rămîne ca şi pînă
acum.”. (Borboly Csaba, preşedinte U.D.M.R. Ciuc şi preşedinte al Consiliului
Judeţean Harghita, ianuarie 2009).
La cît se ridică valoarea fondurilor publice pe care le
încasează U.D.M.R.? Care este baza legală de finanţare a U.D.M.R. din fonduri
publice? În cele ce urmează, vă propun o analiză despre o afacere de milioane
de euro anual din fonduri publice. O afacere care se derulează pe banii
românilor şi cu acordul (aproape) întregii clase politice. România este singura
ţară din Uniunea Europeană care a permis, în mod legal, constituirea unor
formaţiuni politice pe criterii etnice. Înfiinţării Uniunii Democrate Maghiare
din România (U.D.M.R.), în decembrie 1989, i-au urmat înfiinţarea Partidului
Civic Maghiar (P.C.M.), în ianuarie 2008, şi a Partidului Popular Maghiar din
Transilvania (P.P.M.T.), în septembrie 2011. Unicul scop al acestor trei
formaţiuni politice constituite pe criterii etnice este acela al obţinerii
autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc
constituit din judeţele Covasna, Harghita şi o parte a judeţului Mureş.
Extremiştii radicali şi extremiştii moderaţi sînt pe aceeaşi undă atunci cînd
vine vorba de autonomie. Cei moderaţi acţionează din Parlamentul României, Guvern
şi alte instituţii publice, cei radicali acţionează la nivel local, în cele
trei judeţe. Dintre cele trei formaţiuni politice maghiare, doar U.D.M.R. este
cea care primeşte anual finanţare de la bugetul de stat. Dacă pînă în 2009,
U.D.M.R. era finanţată atît ca partid politic, în baza Legii nr. 27/1996 a
partidelor politice, precum şi a altor legi care reglementează activitatea
partidelor politice, dar şi ca organizaţie non-guvernamentală (O.N.G.) a
comunităţii maghiare din România, din anul 2009 U.D.M.R. este finanţată
exclusiv ca O.N.G. reprezentativ al comunităţii maghiare din România.
Finanţarea U.D.M.R.
din fonduri publice în perioada 2000-2007
În perioada 2000-2007, U.D.M.R. a fost finanţată din bugetul
Secretariatului General al Guvernului României în baza Legii nr. 27/1996 a
partidelor politice, Legii nr. 43/2003 privind finanţarea activităţii
partidelor politice şi a campaniilor electorale şi a OUG nr. 8/2007 pentru
modificarea art. IV din OUG nr. 1/2007 privind unele măsuri pentru organizarea şi
desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European şi a art. 92 alin. 1 din
Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi defăşurarea alegerilor pentru
Parlamentul European. Potrivit adresei nr. 15C/232/rp/20.11.2008 a
Secretariatului General al Guvernului, sumele încasate anual de UDMR, ca partid
politic, din bugetul Guvernului României au fost următoarele: anul 2000 –
389.784 lei; anul 2001 – 616.938 lei; anul 2002 – 746.944 lei; anul 2003 – 746.944 lei; anul 2004 – 746.944
lei; anul 2005 – 729.480 lei; anul 2006 – 729.481 lei; anul 2007 – 729.481 lei.
În aceeaşi perioadă, U.D.M.R. încasează milioane de lei anual din bugetul
Secretariatului General al Guvernului României, prin intermediul unei fundaţii
pe care o controlează. Astel, potrivit adresei nr. 15C/33/rp/ 19.03.2014,
Fundaţia Communitas a încasat următoarele sume de bani din fonduri publice:
anul 2003 – 1.726.030 lei; anul 2004 (an electoral) – 5.000.000 lei; anul 2005
– 5.852.000 lei; anul 2006 – 8.020.000 lei; anul 2007 – 10.770.000 lei. În
ciuda sumelor colosale pe care le-a încasat în fiecare an şi în ciuda faptului
că sumele au fost alocate unor cetăţeni români de etnie maghiară, Fundaţia
Communitas are o pagină de Internet exclusiv în limba maghiară.
Finanţarea U.D.M.R.
din fonduri publice în perioada 2008-2014
În anul 2008, U.D.M.R. este finanţată în baza Legii nr.
27/1996 a partidelor politice, însă sursa finanţării este schimbată. În temeiul
Legii nr. 334/2006, începînd cu anul 2008, finanţarea partidelor politice se
face din bugetul public al Autorităţii Electorale Permanente. U.D.M.R. a
încasat, ca partid politic, suma de 512.421 lei în anul 2008 şi suma de 80.122
lei în anul 2009. Din luna martie 2009, U.D.M.R. nu mai este finanţată din
fonduri publice în baza legii partidelor politice. La fel şi în 2010, U.D.M.R.
nu mai figurează ca încasînd bani în baza legii partidelor politice. În aceeaşi
perioadă, U.D.M.R. încasează milioane de lei anual din bugetul Secretariatului
General al Guvernului României, prin intermediul Fundaţiei Communitas, pe care
o controlează. Astel, potrivit adresei nr. 15C/33/rp/19.03.2014, Fundaţia
Communitas a încasat următoarele sume de
bani din fonduri publice: în anul 2008 – 14.250.000 lei şi în anul 2009 –
2.110.000 lei. În perioada 2010-2014, Fundaţia Communitas nu mai este finanţară
din bugetul Secretariatului General al Guvernului României. Potrivit adresei
nr. 15C/28/ rp/05.03.2014 a Secretariatului General al Guvernului, U.D.M.R. a
încasat, în 2009, suma de 13.072.660 lei direct din bugetul Guvernului României
ca şi O.N.G. al comunităţii maghiare din România. În total, în 2009, U.D.M.R. a
încasat peste 15 milioane de lei din bugetul Guvernului României. Începînd cu
anul 2009, U.D.M.R. este finanţată direct de la bugetul Guvernului României, în
baza statutului său de O.N.G. al comunităţii maghiare din România. Sumele
încasate de U.D.M.R. în perioada 2009-2014 sînt colosale, ajugînd la aproape 21
de milioane de lei în 2010 şi la peste 18,5 milioane de lei în 2014.
Nu sînt bani pentru
şcoli şi spitale, pentru UDMR, da!
Documentele arată faptul că U.D.M.R. a început, în anul
2000, cu o finanţare din fonduri publice în cuantum de 389.000 de lei şi a
ajuns la aproape 21 de milioane de lei în anul 2010. Cifrele sînt de-a dreptul
stupefiante: finanţarea din fonduri publice a U.D.M.R. a crescut de 53 de ori
în ultimii 14 ani. Asta în condiţiile în care numărul maghiarilor din România
nu a crescut în toţi aceşti ani, ci a scăzut constant. Extremiştii moderaţi din
UDMR sînt probabil sectorul cu creşterea cea mai spectaculoasă atunci cînd vine
vorba de alocări bugetare. În timp ce România închide spitale şi şcoli din
lipsa fondurilor, alocările bugetare pentru U.D.M.R. au explodat, ajungînd la
aproape 21 de milioane de lei în 2010 şi la peste 18 milioane de lei în 2014.
La aceste sume putem adăuga şi cele 7,3 milioane de lei cheltuite exclusiv pe
monumentele comunităţii maghiare din judeţele Covasna şi Harghita de către
preşedintele U.D.M.R. Kelemen Hunor în perioada primului său mandat în fruntea
Ministerului Culturii, în perioada 2009-2011.
Întrebări ce aşteaptă
un răspuns
Se naşte astfel o întrebare legitimă: de ce nu mai este
finanţată U.D.M.R. în temeiul legii partidelor politice? O explicaţie imediată
ar fi aceea că U.D.M.R. poate încasa sume mult mai mari din fonduri publice
dacă este finanţată ca O.N.G. şi nu ca partid politic. Stoparea finanţării
U.D.M.R. în baza legii partidelor politice înseamnă automat şi faptul că
U.D.M.R. nu este un partid politic. Se naşte atunci o a doua întrebare
legitimă: ce caută U.D.M.R. în Parlamentul României şi în Guvernul României, de
vreme ce nu este partid politic? La această întrebare trebuie să răspundă cei
care au beneficiat de pe urma finanţării unei organizaţii extremiste maghiare,
fie că este vorba de Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal, sau
Partidul Democrat Liberal.
DAN TĂNASĂ