A aparut numarul 106 al revistei noastre. Aceasta poate fi vizionata intr-un nou mod, online, intr-un browser modern. Revista poate fi incarcata gratuit, de pe acelasi browser (exista optiunea de a incarca pdf.ul de pe pagina de vizualizare, in dreapta jos).
Pentru a citi revista noastra trebuie doar sa dati click pe urmatorul link:
Spicuim din diversitatea sumarului acestui numar, pentru a va imbia spre lectura!
Calatoriile lui Akili: „O pasare, un om si-un vals putin bonom...” de Cristi Dumitrache
“Pasarea se izbi de fereastra mica si cazu in celula de piatra. Ametita, se ridica in cele doua picioruse si privi speriata in jur. Vazu o vietate amarata, chircita intr-un colt si-i citi imediat gandurile. Era in siguranta, nu vedea si nu prevedea nici un pericol. Si-atunci se opri si asculta cu atentie...”
Intelect: „Zoo. Pradatorul” de Stelian Tanase
„Are ceva de peste – ochi exolftalmici impinsi spre tample, cu capul prelung, turtit stanga/dreapta si un crestet tuguiat. Inodor, incolor, insipid. E foarte foarte silentios. Calitatea lui suprema este ca odata rasare langa tine fara sa-i fi simtit prezenta in prealabil. Pare ca se furiseaza, nu merge. Se camufleaza in frunza, in melc, in orice. Ia culoarea a apei, a aerului. Dupa ce ai tresarit speriat, e bine sa iei aminte. Paseste pe talpi de pasla. Nu ii simti apropierea nici prezenta. Se ridica din strafunduri, din pleistocen, din mezozoic, oricum din alta era geologica. Vine din alta lume, din alt timp, din preistorie...”
Intelect: „Poemele de la 60 de ani” de Liviu Antonesei
“...ceea ce ai simtit cu acuitate nefireasca la cinci ani, apoi la doisprezece, la saptesprezece si la douazecisicinci, asta resimti, ratacit in hotel ca intr-o hruba cosmopolita, si la saizeci de ani tocmai batuti pe nicovala... nimic nu exista cu adevarat pe lume decat o aspra, dar umeda ca o apa in care te ineci, o nesfarsita singuratate....”
Pinecota: “Alo? Da, mama! Ce surpriza...” de Simona Catrina
“Am mai avut o relatie deosebit de posesiva cu cineva de la compania mea de telefonie mobila. Din motive extrem de pasionale, agentul Marius Icsulica insista, cu lacrimi in ochi si tremur in gat, sa-i platesc factura la timp. M-am simtit sufocata, asa ca am renuntat la aceasta relatie cu nabadai si am fugit in bratele altei companii, care nu era atat de geloasa si, avand conceptii moderne, ma lasa sa-mi fac de cap cu nota de plata, in sensul ca ma ierta de cate ori achitam cu cinci zile intarziere. Ba chiar imi spunea ca ma intelege perfect, ca n-are prejudecati…”
Interviu: „Dumitru Prunariu, singurul cosmonaut din Romania: De sus din Cosmos Romania are forma unei paini rumene de casa” de Lucretia Berzintu
„Dupa ce zbori in spatiul cosmic realizezi mult mai bine ce inseamna unicitatea planetei noastre. Educatia este un element de baza in dezvoltarea oricarei societati. Tanara generatie reprezinta oamenii care vor actiona maine, care vor lua decizii maine si poimane, cei care, la randul lor, vor trebui sa educe pe cei care vin in urma lor, iar educarea acestor generatii care vin trebuie facuta si de noi, cei care am perceput direct, am simtit, intr-un fel pe pielea noastra ce inseamna spatiul cosmic si ce inseamna Pamantul, vazut din spatiul cosmic, cu toate bunele si relele lui. Pamantul este casa noastra, a tuturor. Nu avem alta casa!...”
Poezii Romanesti: ‚Rasu’ Plansu’ de Nichita Stanescu; ‚Actorii’ de Marin Sorescu; ‚Amiaza Rurala’ de Ion Minulescu; ‚O singura comoara’ de Rusu Constantin; ‚Prin garile cu firme-albastre’ de Ion Minulescu; ‚Duminica dimineata, spre pranz’ de Alexandru Andries; ‚Portret’ de Dan Galbina; ‚Strofe pentru o fata’ de Vasile Voiculescu; ‚Monosilab de toamna’ de George Bacovia.
“ Toamna suna-n geam/frunze de metal, Vant. In tacerea grea,/gand si animal, Frant. In odaie, trist suna/ lemnul mut: Poc. Umbre imprejur/ intr-un gol, tacut, Loc...”
Movie nights: “O noua aventura caneza” de Irina Margareta Nistor
“… Afisul e nimeni altul decat Marcello Mastroianni, cu ochelarii de soare lasati un pic pe nas, ca nu se stie daca ploua sau e soare, in mai 2014, dar si pentru ca vine si incredibil! aproape octogenara Sophia Loren, cu remasterizatul „Casatorie in stil italian”, dupa ce anuntul de deschidere a editiei, s-a dat si in italiana de insasi, Chiara, fiica felinianului fetis si al frantuzoacei inconturnabile Deneuve! Tot cu un mariaj a facut primul pas din selectia lui Thierry Fremaux, chiar daca nu printre jurizabile: Grace de Monaco…”
Secante romanesti: ‘Caesar Males Trasnice (Ce Sarmale Strasnice)’ de Adrian Irvin Rozei
“ Insa relatiile cu lumea romana ale regelui Carol al XII-lea nu s-au terminat odata cu intoarcerea sa in Suedia. In timpul sederii la Bender, Carol avea mare nevoie de bani pentru a-si intretine curtea care l-a inconjurat atatia ani. La inceputul sejurului, Sublima Poarta, care vedea in Carol un aliat potential impotriva Rusiei, ii acordase, in afara azilului, o renta de 500 galbeni pe zi. Regele nu numai ca a inceput sa cheltuiasca sume importante cu tot felul de fantezii, dar chiar a intretinut la Istanbul un “lobby” de intriganti in vederea obtinerii interventiei militare a Turciei impotriva Rusiei. Se pare ca insasi favorita sultanului era entuziasmata si impresionata de acest om teribil si impetuos pe care il numea “leul meu”, iar multimea turca il admira si aprecia ca pe un adevarat erou de legenda....”
Petrovai: ‚Cvintet megapoemic’ si ‚Patriotism si nationalism’ de George Petrovai
“...Vremurile noastre fac mult tam-tam pe marginea celor doua notiuni, de regula asezate intr-un nemeritat raport de contrarietate: patriotismul – o insusire pozitiva ce trebuie mereu adancita si dezvoltata (bunaoara ca la americani), nationalismul – o trasatura negativa, ori in cel mai bun caz partial negativa. Oricum, o insusire cu conotatii politico-sociale neagreate pe la marile case democratice, motiv pentru care ea trebuie vestejita inca din fasa...”
Que pasa?: ‚Neam molipsit’ de Gabriela Calutiu Sonnenberg
„Ce mai scrii? – ma-ntreaba colegii de breasla. Pe mine deja ma trec sudori. Nu pentru ca n-as avea inspiratie – har Domnului, de scris este, mai mult decat putem duce noi – ci pentru ca nu vreau sa le zic superficial, prea putin sau prea mult, pentru ca mi-e teama sa nu bat apa-n piua. E un paradox, dar pe masura ce observ ca lumea ma citeste, inclin nu sa ma bucur, ci sa ma ingrijorez. Sa nu devin lectura facila, ieftina! Oare scriu ce nu mai pot tine sub lacat sau doar formulez ce cade bine, pe post de difuzor?...”
Adina si Cristi Dumitrache
Auckland, New Zealand
romanianpages@yahoo.co.nz
