joi, 30 aprilie 2015

"Rezervele de prietenie în drumul spre casă" de IOAN DRAGOŞ


 „ce glume bune postaţi pe facebook
nu eu/ fratele meu îi răspund celui în cauză
ieri după masă venind spre casă
mă întâlnesc cu domnul iustin podăreanu
care mă felicită
pentru articolul din ziar despre profesorul cornel cosmuţa
îi mulţumesc
nu mai spun că articolul a fost scris
de fratele meu
după câţiva paşi mă întâlnesc cu fotbalistul
lucian bălan care mă îmbrăţişează
îi mulţumesc şi îl felicit
el mă întreabă pentru ce/ pentru că îmbătrânesc
îmi amintesc versurile lui seferis
atât de puţin mi-am dorit 
şi pedepsit am fost cu preamultul
ochii se strâmtează de mulţimea anilor
tentaculele umede ale ţelinei
conţin rezerve de prietenie
printre atâtea adevăruri care se luptă între ele
viaţa fuge ca firul ciorapului
toţi mă socotesc străin
am o grabă sau o încetineală suspectă
toţi mă cunosc
am barba aspră a celui rămas în odaie
cum spune arhitectul
tăcut ca un pachet depus la post restant
ne putem trezi într-o zi că am uitat
tot ce trebuie
prefer o femeie frumoasă cum spune lucian
care să te ţină de mână şi care să-ţi spună
treacă de la tine şi lasă”

Ioan Romeo Roşiianu, un „pictor al cuvintelor” dar şi un critic literar neiertător




De mult timp nu m-a impresionat o carte, precum cea sugestiv intitulata „Pictorii cuvintelor”,  autor Ioan Romeo Roşiianu, o carte apărută în valoroasa colecţie OPERA OMNIA la editura TIPO MOLDOVA, carte de publicistică şi eseu contemporan.

Pentru cei care n-au reuşit să pună inca mâna pe acest recent volum al maramureşeanului nostru de acum -  I.R. Roşiianu, am să mă folosesc de cuvintele lui din prefaţa cărţii pentru a înţelege mai bine contextul literar, despre ce este vorba în această „radiografie” a unui tânăr ajuns sub „aripa” lui Nicolae Breban sau Marin Sorescu, Romul Munteanu sau Henri Zalis si Laurentiu Ulici : „Să tot fi fost prin anul de graţie 1996 când pe terasa Muzeului Literaturii Române stăteam cu regretaţii Traian T.Coşovei şi Romul Munteanu cu preocupări lumeşti. (...) Ei bine, când a ajuns la masa noastră Laurenţiu Ulici, atunci preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, un alt colos al criticii literare de pe la noi, un apropiat al Maramureşului drag, în miezul poveştii noastre eram eu şi aplecarea mea spre critica de întâmpinare a debutanţilor(...). Toţi susţineau că alături de Dan Silviu Boerescu aruncam zarurile în critica tânără, că în Uniunea Scriitorilor, nu la Poezie trebuie să intru, ci la Critică.
În momentul acela, hâtru cum era el, Laurenţiu Ulici i-a contrazis pe cei din faţă şi le-a spus că eu unul nu sunt un critic literar, ci un PICTOR AL CUVINTELOR, unul care face poezie din poezia altora, unul care, de multe ori scrie cu mai multă metaforă şi forţă cronica literară decât a făcut-o poetul comentat”. Asta îmi aminteşte şi de parodistul Lucian Perţa!

Mărturisesc că Ioan Romeo Roşiianu pare, la prima vedere, un singuratic, un om lipsit de sentimente, un Sfinx, dar după ce-l cunoşti mai bine îţi dai seama că de fapt tot ceea ce-ţi spune (mai ales când te critică ) o face spre binele tău, întru îndreptarea ta. Te călăuzeşte, ca un părinte, pe calea dreaptă. Cu o condiţie, să-i urmezi sfaturile.

Acest volum din care am să-l citez pe criticul Ioan Romeo Roşiianu conţine „cronici apărute-n intervalul 1993 – 1997 în revistele de ţinută ale timpului” şi ce este foarte important din punctul meu de vedere merită citit, deoarece „Pictorul cuvintelor” îşi propune „o altă carte, aproape cu aceeaşi autori, în care să pot vorbi de evoluţia sau involuţia lor artistică, după atâta vreme.”

Despre Gabriela Creţan – Agonizând printre plăceri mărunte, autorul spune: „...poeta Gabriela Creţan vorbeşte într-o limbă numai de (ea) ştiută, despre tot ce-o înconjoară, în discretul registru al sentimentalismului ce-i gâtuie poemele. (...). Asfel, departe de a fi o simplă amatoare a escapadelor suburbane, o colecţioneră de senzaţii tari, adunate-n pripă de pe marginile lumii-n care vieţuieşte, poeta lasă, până la urmă, frâu liber pornirilor umane, atrăgând atenţia asupra propriei efemerităţi”.

Nora Iuga – Stampe sumbre cotidiene. „”Atenţia poetei, cu predilecţie, este îndreptată înspre ceea ce-ar fi denumit fotografierea cotidianului. Ceea ce demonstrează faptul că, în pofida apartenenţei sale la o cu totul altă grupare literară, Nora Iuga a fost profund marcată de revoluţiile spirituale generate de mai tinerii optzecişti, adică de cei care-au trădat natura şi generoasele-i modele, în (de)favoarea bulevardelor zgomotoase şi a firmelor luminoase, teme aproape virgine în peisajul nostru poetic.(...) Ce să mai zic? Poate doar că suntem în faţa unei clare dovezi, în faţa unei concluzii clare: poetele nu pot scrie bine decât atâta timp cât au o intensă viaţă sexuală! E tristă această concluzie dar, din nefericire, e cât se poate de clară. Cele mai apropiate – alte – exemple ar putea fi „cazurile” Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Florenţa Albu sau Gabriela Melinescu. Şi, cu „ceva bătaie” la cântar, chiar şi Angela Marinescu.”

Dumitrei Negruşa Roşiianu îi acordă un spaţiu generos, dar e... Ioan Romeo Roşiianu în continuare! Despre volumul ei, „Blestemul cuvântului arde întotdeauna” bicuieşte: „Versuri de o asemenea puerilitate, precum cele ale Dumitrei Negruşa, nu mi-a mai fost dat demult a citi. Lecturarea lor m-a făcut să mă întorc în timp, în vremea adolescenţei şi a caietelor „oracol” de fiecare dintre noi umplute cu inepţiile tinereţii. (...). Cum primul volum mi-a displăcut profund, speram să descopăr în acesta însemnele unei evoluţii spirituale. Dar, ce să vezi?!, aceleaşi versuri pline de simplitate, puerilitate şi prozaism, prin care poeta se condamnă singură la uitare, îşi face veacul şi prin acest volum. Despre „Fructul ancestral” al aceleiaşi Dumitra Negruşa, la pagina 23, Roşiianu remarcă: „Cartea, ca şi cele anterioare ale aceleiaşi poete, este pompos împărţită în patru cicluri. De câteva poeme fiecare. Primul, care-i şi dă titlul volumului este şi cel mai reuşit. Este locul în care, orice s-ar zice, se văd semnele unei evoluţii poetice vizibile. Poeta s-a îndepărtat întrucâtva de tiparele între care s-a manifestat în primele cărţi. Renunţarea la ideea – fixă la ea – de versificare cu orice preţ, face poemele, de această dată în vers alb, să aibă ceva substanţă.”

Rhea Cristina – O privire în adâncul poemului vaporos. „(...) „Rhea Cristina ne obligă să credem că ea refuză a se privi în oglinzile de fiecare zi, îngăduind, totuşi, în profunzimile textelor ei, ca resursele memoriei să fie pusă la mezat, în schimbul unei improprii linişti interioare. De aici, poate, nervul cu care-şi etaleză în poeme metaforele, adesea înfrângându-şi pacea sufletească. Moneda de schimb, pentru un dram de resemnare. Care, aşa cum ţine să ne convingă, n-o face decât să fie ceva mai retractilă în faţa tumultului existenţial.”

Adrian Alui Gheorghe – Poetul călăuzit de lumina cuvântului. „Adrian Alui Gheorghe nu precupeţeşte nici-un efort pentru a-şi pune sufletul pe tavă, pentru a se dezbrăca în public. Asta face ca implicarea sa emotivă în scriitură să deturneze întru câtva atenţia cititorului de la filonul mesajul poetic. Astfel îi este poezia mai directă, mai uşor tălmăcibilă, mai încântătoare ochiului urechii şi sufletului. Ca o provocare la sinceritate, ca un descântec de iubire şi prietenie. (...) Da, am convingerea că acest poet este cu adevărat călăuzit de lumina Cuvântului, că totul, pentru el, este cu adevărat împărţit în cuvinte! Despre volumul „Cântece de îngropat pe cei vii”, Editura Panteon, 1993, Ioan Romeo Roşiianu concluzionează: „ ... acurateţea scriiturii, delicateţea caligrafiei sau fineţea scoaterii-n relief a detaliului nu fac altceva decât să împlinească vitraliile imaginilor de care se lasă sedus poetul acesta nemţean pentru care „s-a întors în trup moartea risipitoare.”

Florea Burtan – Trupul de ceară al cuvântului.  „În vreme ce omenirea pare din ce în ce mai atrasă de mirajul Banatului, poetul Florea Burtan nu găseşte altceva mai bun de făcut decât să-şi mai editeze o carte, „Valea Plângerii”, Editura Teleormanul liber. Şi încă una în care îndrăzneşte să vorbească despre o lume a frumuseţii, a liniştii cu nimic conformă cu realitatea. (...) Încercând o concluzie, buna impresie pe care o lasă acest poet de la şes în acele Elogii de dragoste este serios şifonată de „Furtunile interioare, partea a doua a volumului, în care  sufletul vibrând la tot şi la toate mai poate fi cu greu ghicit.”

Theodor George Calcan – Emoţia permanentului nou început. „Într-adevăr , poezia scrisă de el este una bine elaborată, o poezie în care nu refuză cuvântului său nici-o trenă metaforică, gândind că astfel poate să-i mai fardeze puţin „micile defecţiuni”.

Nicolae Coande – Obsesia nelimitată. „Pornind de la o puternică senzaţie de conştientizare a urâţeniei lumii, trecând totul prin recunoaşterea propriei neputinţe, poetul acesta care-a aşteptat vârsta critică pentru a debuta, în cuvintele puţine îşi mărturiseşte singura certitudine: Moartea. (...) Dar, fapt ce trebuie subliniat, această obsesie a morţii nu este singura care străbate poemele lui Nicole Coande. Realitatea, de pildă.”

Şi lui Daniel Corbu i se alocă un spaţiu generos, de la pagina 43 până la pagina 59, unde autorul face o recenzie la volumele lui Corbu: „Documentele haosului” (1993), „Plimbarea prin flăcări” (1988), „Intrarea în scenă (1984) şi „Spre fericitul nicăieri” (1995). „... poetul născut în anotimpul friguros al întrebărilor (Bună seara), este indiscutabil faptul că el este doar o „unealtă” prin care Divinitatea vrea să ne mai vorbească odată despre frumuseţile lumii, despre faptul că puterea de schimbare a „ordinii” cuvintelor stă în noi.”

Traian T. Coşovei – Poezia ca aparat de fotografiat realitatea. „Apărută-n colecţia „Poeţii Oraşului Bucureşti”, ultima carte editată de poetul Traian T. Coşovei, cel recent distins cu Premiul Academiei Române, dovedeşte că este un poet care merită întru totul să se bucure de glorie. Încă din timpul vieţii. E o carte în care omul se ascunde în dosul cuvintelor bine alese, în spatele unei perdele a visurilor neîmplinite. E o aparentă stare de atrofiere a voinţei şi pasiunilor, un orgolios artizanat al aşteptării şi pândei. (...) Printr-un astfel de joc, de-a cinismul şi sinceritatea, îşi face poetul forţa de expresivitate învingătoare. El nu practică postmodesrnismul, ci face dovada faptului că este capabil să se manifeste la fel de bine şi de profund în orice registru liric, un poet ce reuşeşte, indiferent de tema pe care o abordează, să ridice complicatele construcţii lirice până la rangul de respirabile, datorită unei subtile încărcături energetice care topeşte gheaţa şi răceala imaginilor. Astfel se face că universul său poetic luxuriant, plin de profunzimi şi conotaţii, dar şi de porţiuni de drum sclipitoare dă, la fiecare nouă citire, o nouă impresie, creează, de fiecare dată, o nouă imagine.”

Stan V. Cristea – Vorbirea cuvântului. „...în versurile poetului Stan V. Cristea sunt identificabile urmele unei puternice refulări, în pofida unor temenele prozodice sub care se cască hăul imens al unei atmosfere voit retro, cu iz de anticariat”.

Gellu Dorian – Obsesia Rilke. „Căutând să dea versurilor sale o notă de simplitate dezarmantă, poetul acesta moldav le încarcă, de fapt, cu spiritul profund al metaforei, conducând cititorul spre un tărâm în care „pe zăpadă se scrie poemul / ieşind în lume / ca piatra zbughind înspre plopi / din praştia copilului” (Scrierea poemului). Totuşi, nota supremă a lirismului acestui poet este una subliniată de resemnare, de complacere-n singurătatea binefăcătoare.”

Marian Drăghici – Tratat despre tristeţea tristeţii. „Parcă voind să lămurească pe Maria Sa Cititorul încă de la întâiul vers al cărţii că are în mâini o scriitură făcută şi susţinută cu mult nerv, un adevărat „tratat despre tristeţea tristeţii”, Marian Drăghici ţine să avertizeze. „Nu voi muri la Paris într-o zi cu ploaie / nu voi vedea Parisul am renunţat / la femeia care de bună seamă m-ar fi convins / cu un sărut din mila publică să mor la Paris într-o zi cu ploaie / înainte de a îmbătrâni aici / unde se ascunde lunetistul.” Totuşi, în ansamblul său cu „lunetişti” al Lui Marian Drăghici e unul plin de ecouri livreşti, ecouri vizibile, dar şi nu ostentative, ele trădând un fel de apartenenţă la ceea ce s-ar numi destin, întâmplare. Despre „Partida de biliard din pădurea rusească” , Editura Eminescu 1995, I.R. Roşiianu concluzionează: „Marian Drăghici ne convinge de faptul că acest volum este scris cu o uşurinţă de-a dreptul supărător de surprinzătoare, cu o poezie de-o sinceritate brută, neajustată şi necizelată cerebral.”

Şi lui Aurelian Titu Dumitrescu i se acordă mult spaţiu, mai concret 12 pagini. Mi se pare normal să fie aşa fiindcă la pagina 84, Roşiianu se confesează cititorilor: „Titu e un blajin. El vorbeşte şi scrie cu o simplitate care-i proiectează pe ecranul timpului un suflet de o aparte puritate. Frânturi din acest „film” se regăsesc în fiecare carte a sa, adică acolo unde poetul şi-a îngăduit dezbrăcatul în public. O scriitură îngrijită umple şi onorează pagina albă, tăieturile dese în vers îl lasă pre cetitoriu în suspans, incitându-l, agasându-l uşor, amalgamul de imagini nu numai că trădează un bun mânuitor al condeiului, o îndelungată experienţă scriiturală, dar şi se coagulează într-una mai mare, mai amplă în care sunt imortalizate, în aceeaşi măsură străfunduri de suflet şi pelicule cotidiene.”

Nicolae Esinescu  sau poezia ca alternativă la tăcere. „... Nicolae Esinescu a adunat între coperţile acestui volum (n.n. Disciplina mondială, Ed. Art&X, Chişinău 1995), apărut sub sprijinul Fundaţiei SOROS ori numai poeme scrise „la prima mână”, din graba de a aduna numele pe încă o carte, ori că el nu este capabil să-şi cizeleze textele, dându-le, astfel o formă mai bună, infinit mai aproape de Poezie”.

Mihail Gălăţanu – Formă – da, conţinut ...(poate) mai târziu. „ Mă surprinde perseverenţa, încăpăţânarea lui Mihail Gălăţanu, dorinţa lui de-a rămâne, cu orice preţ, pe această lungime de undă, după ce, cu doar câteva luni în urmă, când ne aflam la „Serile de poezie de la Deseşti”, cu ocazia ultimei ediţii a Festivalului de la Sighetu Marmaţiei, a reuşit să-şi atragă oprobiul sătenilor aflaţi în sala de festivităţi a Căminului Cultural de acolo, după ce a dat citire unei „creaţii” de-a lui. Atunci, şi el ştie bine asta, la fel cum ştiu toţi cei aflaţi atunci acolo, când citea câte un vers „deosebit” (de poetic, adică nepoetic), smulgea dezaprobările celor „mulţi şi proşti”, indiferent că era vorba de copii, adolescenţi, părinţi sau vârstnici.”

Între paginile 95 şi 99 ne este prezentat Aurel Gâdea prin recenzia lui IR Roşiianu la volumele „Supunerea pe arbori”, Editura Cuvântul 1995 şi „Mai jos cu o noapte”, Editura Litera 1993. Despre ultimul volum, Roşiianu zice: „...Anghel Gâdea îşi struneşte cuvintele poemelor din volumul „Mai jos cu o noapte” spre tărâmul întotdeauna mirific al satului românesc.”

Bogdan Ghiu – Topirea lumii de gheaţă a ideilor poetice. „El este un poet care îşi trăieşte intens sentimentul claustrării într-un decor de beton, asfalt şi oţel, un poet care caută „întoarcerea la izvoare”. Cu orice preţ. De aceea şi vorbeşte în multe din poemele sale despre lumina ce este mai albă la sat. De aici şi până la starea de transă pe care i-o impune această remarcă, stare în care-şi permite ades să cadă, nu mai este decât puţin spaţiu gol. Dar, până şi pe acela încearcă el să-l umple cu stări de reflecţie, stări prin care voieşte să pună bazele unei temeinice relaţii între conştiinţă şi existenţă, între prezent şi trecut.”

În cele trei „cronici” adresate lui Constantin Hrebor şi operelor sale, „Ninsori providenţiale”, Editura Licurici, 1994, „Târziu înclinat”, Editura Eminescu 1991, şi „Păstorul viziunilor”, Editura Euroland, 1996, Ioan Romeo Roşiianu afirmă: „Poetul Constantin Hrebor nu intenţionează o reliefare simplă a obsesiei morţii, spaimei de ea, precum şi ridicolul uniu imperturbabil mers înainte, ci pledează pentru nevoia de Frumos şi de bine în viaţa noastră pentru detaşarea de latura mai urâtă a existenţei noastre. Dar, parcă îndoindu-se de propriul său demers, se închide în sine, refugiindu-se în Poezie: „când faci poezie / eşti al nimănui, nimicul în preajmă e un / invincibil imperiu, / nimeni nu are cu ce să te ajute / eşti ca sub dărâmăturile de după cutremur / auzi gemete din toate părţile / auzi huruitul îngrozitor din pământul / de sub tine”.

Valentin Iacob – Poemul cu trecere prin inima poetului. „Ca orice tânăr poet (şi) Valentin Iacob se lasă tentat de marile probleme ale omenirii şi, implicit ale poeziei. Marcat de puterea cuvântului, poetul îşi reduce – pe alocuri – vocabularul pentru a avea la îndemână numai bisturiul disecării ideilor. Astfel, poezia pe care o scrie cu atâta nonşalanţă are, în multe cazuri, valenţe de prospeţime spectaculoase. La el cuvintele au un singur drum, o singură trecere: inima poetului; dragostea nu poate exista fără a fi exprimată, umbra e mai importantă decât fiinţa, anotimpurile au consistenţă. Se poate spune că poetul pătrunde în lume în mod artificial, original totuşi, cu unele stângăcii şi, după explozia imaginaţiei pare să caute o retragere în matcă, lăsându-ne gustul unui recul imprevizibil: mergi pe străzi şi dezmierzi/ Cu privirea împăcată lumina, asfaltul/ În autobuz asculţi muzică,/ Mănânci bine, fete frumoase îşi halucinează genele,/ Soarele lax se topeşte pe-un umăr de celofan.../ Brusc, nici motiv, nici scăpare, neamânat-/ Gândul Morţii de Obsidian!...(poemul Morţii de Obsidian).”

Gheorghe Izbăşescu – Poezia unui descântec de suflet. „Cu fiecare porţiune „defrişată” din volumul „Coborârea din tablouri”, astfel spus, cu fiecare pas făcut înainte, cititorul are posibilitatea întâlnirii cu noi revelaţii, stări deloc tranzitorii. Din „Roman comun” un poem – fluviu - aflăm că: versiunea  zborului nu include harul, că „mâinile-i visează lumina de la fereastră hieroglifelor / când calci pe suprafaţa vederii”, ca „oglinda îţi aruncă deodată alt chip / smuls din captivitatea  cotidiană a secolelor” (Febra acestei privelişti). Cu terenul astfel pregătit pentru întâlnirea cu o poezie mult prea plină de sensuri a noului „părinte” zburătorist, cititorul descoperă trena lungă, de borangic, pe care versurile o poartă pe umerii înţelesurilor cu care au fost înzestrate, investite de autor.”

Ştefan Vida Marinescu – Feriţi-vă de măgăruş! „Ştefan Vida Marinescu nu pierde nici o ocazie, nu
ratează nici un moment în care şi-ar putea excita personalitatea bolnavă şi bolnăvicioasă. Dacă ar fi să mă opresc numai la lunga lui semnătură (Ştefan Vida Marinescu, editor, profesor, membru al AZR şi al ASPRO, Doctorand al facultăţii de Litere – Univ. Bucureşti...) şi lucrurile tot ar fi clare. Pentru noi, nu şi pentru el. El este îndeajuns convins de faptul că are „dreptate”, că este un unicat... inegalabil. Pentru mine, explicaţia este simplă: fiind singurul scriitor din orăşelul de la câmpie, Videle, omului nostru i s-a cam urcat la cap. Vorba ceea, nu?!: el e cel mai tare din parcare. Când parcarea este şi ea goală. Astfel spus, neavând „termeni de comparaţie” în acele locuri, dovedind şi „oareşce” spirit de iniţiativă (a pus pe picioare două revistuţe – cu bani de la SOROS – a utilat un „cabinet al adolescenţilor” – tot cu bani de acolo – a cărui aparatură o foloseşte pentru editura proprie, proaspăt înfiinţată), omul nostru, s-a pus, astfel zis pe clădirea postamentului propriei statui.dacă nu cumva o şi are prin debara!...”

Dorin Plocaru – Poezia ca strigăt de disperare. „Grija poetului, nedisimulată, pentru Mistic, pentru Divin, dă forţă mărită preocupării sale. Astfel, din păienjenişul ideilor se nasc poeme de-a dreptul memorabile, poeme în care poetul dă frâu liber imaginaţiei sale luxuriante. Cuvintele se învălmăşesc atunci, poetul căzând pradă neputinţei de a pune pe hârtie (chiar) tot ceea ce simte. De aici şi acel uşor motiv, acel uşor iz de cerebralitate care planează deasupra poemelor sale.”

Doar două pagini i se acordă lui Ioan Es. Pop din Vărai. Este vorba de volumul „Porcec”, Editura Cartea Românească, 1996. Aici vreau să intervin şi eu puţin. Pentru mine profesorul de la Ieud, copilul de ţăran din Vărai, Ţara Chioarului, poetul consacrat de azi este unul dintre preferaţii mei alături de Ion Mureşan. Iată ce scria Ioan Romeo Roşiianu în deceniul trecut despre acesta: „Ioan Es. Pop accentuează amănuntul relevant, reuşind să vorbească despre sine mai mult şi mai bine decât despre tot ce-l înconjoară. E şi normal, de altfel, pe sine se cunoaşte el cel mai bine: „Peste drum de crâşma unde stau şi beau/e biserica eu şi părintele ne pândim de mulţi ani/aş vrea să-l slujesc şi eu pe dumnezeu dar mi-e teamă/ar vrea şi el să bea cu mine dar n-are curajul” (Peste drum), sau: „Mă întorc acasă o singură dată pe an, în noiembrie/atunci când morţii mei se hotărăsc dintr-o dată să moară/adun un an întreg bani pentru asta/nu mă pot lăsa neîngropat” (mă întorc acasă). Sunt versuri sugrumate de-o sinceritate totală, poeme ale unei întoarceri în timp şi, totodată, ale unui popas, şi el consemnat, în subteranele propriei conştiinţe. Nemulţumit de sine însuşi, împovărat de mizeria şi nenorocirea care îl încojoară, poetul se pune pe sine la zidul infamiei, sperând într-o mântuire prin cuvânt. Greu probabilă. Nu este, însă, o încredere oarbă în principiul conform căruia: „o vină recunoscută e pe jumătate iertată”. Este înainte de toate, speranţa că, odată scăpat de „mizeriile” ce sălăşluiesc în el, îi va fi mai uşor să se-mpace cu sine însuşi. Pentru asta îşi face rost chiar şi de un Dumnezeu „personal”, căruia i se roagă „cum poate”: „deci când mă rog/nu urlu, nu mă jelui, nu cer îndurare, am învăţat să mă rog/ca la orice lucru fără rost, nu mă uit la cer,/e limpede: nu am venit de-acolo/mă rog cum pot: uneori tăvălit pe duşumea, alteori, şuierându-i în urechea teafără un cântec deocheat,/el oricum n-aude, dar cu el e mai puţină teama,/mai puţină singurătate-n casa asta” (La treizeci şi şase). Descrierile de care uzitează aici Ioan Es. Pop vorbesc despre „învinsul” din el, de omul lipsit de speranţe, de cel pentru care totul s-a terminat. Astfel este „alimentat” tragismul existenţial cu încă o trăire. Nici poetul nu ştie cât de utilă, cât de necesară.”

Nicolae Popa – Cuvântul ce pândeşte frumuseţea poemului. „Deosebit de bine realizat îmi par a fi poemele dialogice, precum şi cele monologice din volumul de faţă. Intrând în conflict cu imaginarul, cel mai adesea poetul nu-şi uită propria persoană. Persoană pe care ţine s-o întrebe „de ce nu i-aş crede?”. (...) Sunt poeme care ne dezvăluie un poet de o elevată simţire, un poet ce ştie spre incitare, să „taie” versul, obligând lectorul să trebăluiască în căutarea „esenţei”. Modul de construcţie al poemelor confirmă cele spuse mai sus, scoţând în evidenţă potenţialul mare, creativ al acestui poet.

Dim. Rachici – Întoarcerea la origini. „... La alcătuirea acestei cărţi s-a (mai) folosit de proverbe autohtone şi ale altor popoare, de snoave străvechi şi anecdote contemporane (ultimele – susţinute, promte şi atât de sigure pe ele!) precum şi de înţelepciuni din tezaurul umanităţii, multe cunoscute probabil cititorului. Atunci de ce titlul: „Proverbele lui Solomon?” Numai ca să fie cartea mai incitantă? Îmi pare că aceasta e cea mai bună explicaţie.”

      
  Nicolae Sava are parte de trei cronici semnate de Ioan Romeo Roşiianu. De data aceasta n-am să fac referire la ceea ce spune autorul şi criticul literar Roşiianu despre dânsul, ci la felul cum s-au cunoscut: „Pe Nicolae Sava l-am cunoscut la Piatra Neamţ, într-o zi ploioasă, cu niscaiva ani în urmă. Apoi, în timp, pe omul chircit sub o umbrelă ce abia reuşea să-l ferească de furia picăturilor, l-am regăsit în poemele sale. Acelaşi om tăcut, abia vorbitor, mai bine spus, închis în sine, ca într-un turn de fildeş. Mi-au plăcut versurile sale, scriitura îngrijită, cu teamă parcă cedată hârtiei, plină de tâlcuri profunde.” Vorbind despre Nicolae Sava, Roşiianu afirmă că este „...un poet al gravităţii interioare, cu un ridicat spirit provincial doar în atitudinea expectativă, prudent cu sine însuşi, cu ceilalţi, cel mai mult cu şoapta însăilată pe hârtie.”

Cassian Maria Spiridon – Viaţa reîncarnată în poem; Cartea restabilirii adevărului istoric sau Cartea Poetului 31; Poezia împăcării cu Dumnezeu; Întoarcerea la marile teme poetice. Trebuie să recunosc că am reuşit să pun mâna pe o carte a poetului Cassian Maria Spiridon, este vorba de: Dragoste şi moarte, Editura Helicon, 1996. M-a impresionat prin cele două teme obsedante ale poetului: moartea şi dragostea pură. Despre acest volum, citit şi recitit de către mine, Ioan Romeo Roşiianu spune: „... Este nota biografică ce dă substanţă multora din poemele incluse. Pentru mine cel puţin este pentru prima dată când întâlnesc în volumele acestuia un asemenea fior poetic. Şi, se putea altfel?, mama este cea care deschide seria unor poeme: tristeţea te macină/ţii timpul cu degetele/înţepenite/chemi gândul negru/totuşi turla bisericii/plopii străjuind la intrare/brazii/(furaţi pentru pomul de crăciun al copilăriei)/drumul – acum asfaltat- ţăranii/egal în albia vieţii. (...) O notă de nostalgie domină vieţuirea poetului. Dese incursiuni în trecut, călare pe nărăvaşii cai ai amintirii, îi prilejuiesc (re) întâlniri cu „umbrele trecutului.”

Valeriu Stancu  este unul dintre poeţii „care-şi pun la grea încercare cetitorii”. Aşa spune criticul şi eseistul Ioan Romeo Roşiianu la pagina 162 despre poetul ieşean care a primit în 1997 premiul Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi. Roşiianu continuă: „Poetul aruncă mănuşa unei societăţi lipsită de scrupule, vândută banului. Şi tot el o ridică. Poate tocmai de aceea şi izul de ironie sau maliţiozitate depăşeşte pe alocuri limitele normale. Din această îmbinare de viziuni poetice se naşte o poezie cu o metaforă din abundenţă, în care se întretaie luminoase valenţe de spectaculoase prospeţimi: „pendul şi făclie/cuib al luminii/oglinda/are nevoie de întuneric/pentru a-mi rostui/arhitectura labirintului/fluturi de ivoriu/carnagiu/pendul şi făclie.(Oglinda are nevoie de întuneric)”.

Nicolae Ţone – „Închinare lui Eminescu” recenzie la cărţile „Eminescu al nostru”, Editura Vinea 1994 şi „O scriitură saturată de metaforă” după volumul de poeme „Cred în tine ca în Dumnezeu”, 1992, aceeaşi editură. „ În poezia lui Nicolae Ţone, fiecare cuvânt poartă dulcea povară a unei destăinuiri, a unei confesiuni pe care sufletul său catadicseşte s-o facă publică. În poezia lui, cuvintele ocupă locul în care lumina spiritualităţii cade cel mai bine pe ele. Scoţându-le în relief adevăratele înţelesuri. Altfel spus, prin demersul său liric, din pricini neînţelese mie îndelung amânat, Nicolae Ţone dă, încă de la primii paşi pe adevăratul tărâm al literelor, dovada realului său talent. Anunţându-se ca un poet cu nebănuite resurse, ca un poet căruia doar uşorul iz elegiac ce-i străbate mai toate poemele îi poate fi reproşat. La o adică!”

Pan M. Vizirescu – O declaraţie de iubire făcută în public. „Pan M. Zamfirescu este, indiscutabil, un adevărat veteran al literaturii române. A debutat la vârsta de 19 ani sub aripa lui Iorga, a colaborat, de-a lungul timpului, cu mai toate publicaţiile literare ale vremii, fiind între altele unul dintre colaboratorii prestigioasei reviste „Gândirea”, fapt care i-a atras o consacrare binemeritată. Cartea „Prinos de lumină şi har” este o carte în care poetul vorbeşte despre-o cu adevărat posibilă bună comunicare a Omului cu Divinitatea, şi despre faptul că Acesta îi răsplăteşte pe cei care-şi pun încrederea în Ea, făcându-le vieţuirea mai frumoasă. Sau, dacă n-o face imediat, cum vor mai toţi oamenii, o face mai târziu, dar sigur. Ca să-i „încerce” pe cei care-şi dedică existenţa Ei.”

Şi poate că Dumnezeu aşa a vrut să se întâmple că-n cartea „Pictorii cuvintelor”, Ioan Romeo Roşiianu termină acest prim volum de critică cu George Vulturescu, un prieten absolut al Maramureşului cultural. Spune acesta la pagina 177 că: „Încrezător în forţa sa poetică, în deplina cunoştinţă de cauză, George Vulturescu a rămas în faţa vicisitudinilor vieţii şi a lumii cu scutul sincerităţii în mâini, cu zâmbetul său limpezit de-o deosebită frumuseţe interioară. Şi a învins. Conştient de faptul că nu pot câştiga decât cei ce riscă, poetul a mizat totul pe o singură carte, cea a verbului „îmbălsămat de trudă”, visând la o „purificare prin vers”. E lupta lui cu o lume chircită la picioarele Banalului.”

Dragii mei, acesta este Roşiianu,  un om care-mi părea de 1,98 la ce emisiuni realiza cu probleme reale pentru cetăţeni şi cu autorităţi cu gândire veche, plus că avea la televiziunea Maramureşului (de atunci şi de acum) emisiuni care ţin de adevăr, încât nu pot să spun decât ce a zis Ioana Avădanei: „Roşiianu poate să fie orice! El este Roşiianu!” Adevăr spus de un mare ziarist român despre un mare poet, critic literar, om de televiziune!


                                                                             GELU DRAGOŞ

CONCURSUL COMPER 2015. PROBA DE MATEMATICĂ

Proba de matematică din cadrul concursului COMPER 2015 se va desfăşura pe 8 sau 9 mai, la decizia conducerii fiecarei unităţi de învăţământ.
Grilele de răspunsuri pentru elevi sunt disponibile pe site-ul Comper, în contul fiecarui mentor, după finalizarea înscrierii. Descărcarea acestora se face gratuit, personalizat pentru fiecare elev înscris în concurs, prin accesarea meniului Ediţia curenta - Etapa a II-a -Grile de răspunsuri pentru elevi din secţiunea Limba şi literatura română / Matematică.
Subiectele pot fi vizualizate si descarcate numai de catre mentorii din scolile care au incheiat Contract de parteneriat cu Fundatia pentru Stiinte si Arte Paralela 45. Subiectele vor deveni publice, prin afisare pe site-ul concursului, la 5 zile dupa desfasurarea concursului.
La incheierea concursului mentorul preia grilele de concurs pentru raspunsuri / fisele elevilor de la clasa pregatitoare si le depune la secretariatul scolii intr-un plic sigilat pe care va inscrie clasa, disciplina de concurs si numele mentorului.
Baremul de corectare va fi postat pentru descarcare pe site-ul www.concursurilecomper.ro in data de 26 aprilie 2015 pentru concursul Comper-Comunicare si in data de 10 mai 2015 pentru concursul Comper-Matematica.
Testele elevilor vor fi evaluate pe baza baremului de corctare in ziua de luni dupa concurs. Din comisia de evaluare vor face parte mentorul, un coleg de catedra, directorul/directorul adjunct al unitatii de invatamant si un reprezentant al parintilor desemnat de comitetul de parinti.
Urmatoarea proba a concursului COMPER 2015 este cea de Lectura si scriere creativa, care va avea loc pe 31 mai.

                                                                   Alexandra BANU

Steaua se inneaca ca tiganul la mal...

Steaua a pierdut "finala campionatului", asa cum a fost supranumit derbiul cu ASA Targu Mures.
Ardelenii s-au impus cu scorul de 1-0 pe National Arena si au trecut pe primul loc al clasamentului Ligii 1.
Cele mai bune echipe din Romania in momentul de fata au oferit un derbi in adevaratul sens al cuvantului, partida de la Bucuresti fiind una plina de incrancenare.
"Ros-albastrii" au inceput ceva mai bine, insa nici cei de la ASA nu s-au lasat mai prejos. Nu au lipsit intrarile foarte dure, toate fiind insa in anumite limite, dovada stand si faptul ca arbitrul de centru nu a acordat decat doua cartonase galbene, unul pentru trageri de timp.
 Echilibrul s-a rupt in minutul 37, atunci cand Ianis Zicu a inscris unicul gol al targ-muresenilor.Surpriza? Nu prea deoarece si in tur ASA a castigat, ce-i drept cu "cantec".
Va pierde oare Steaua titlu si anul acesta?! Mai aveti rabdare 5 etape!


                                                                                Nicu Oanta

marți, 28 aprilie 2015

Cenaclul Scriitorilor se reuneşte sâmbătă, 2 mai


Sâmbătă, 2 mai, orele 11, oo la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” , sala „Ion Burnar” va avea loc o nouă întâlnire a membrilor Cenaclului Scriitorilor din Maramureş. Citeşte din creaţie proprie, doamna Augusta Stan Buteanu. 
  Tot cu această ocazie se va prezenta şi comercializa ( 25 ron/exemplar ) antologia bilingvă, româno-albaneză „Anotimpul iubirii” în traducerea scriitorului Baki Ymeri.


                                                                                   GDL

Rezultate din Liga I

Marţi, 28 aprilie

CFR Cluj Napoca - Concordia Chiajna 2-1
Au marcat: Păun '87, Tiago Lopes '90+4 / Serediuc '35

Rapid Bucureşti - FC Botoşani 2-2
Au marcat: E. Oriol '52, Săpunaru '76 (penalti) / Ivanovici '25, Vaşvari '74 (penalti)

Pandurii Târgu Jiu - Dinamo Bucureşti 3-2
Au marcat: Nicoară '9, Şandru '55, Nistor '80 / M. Niculae '13, Alexe '19

Miercuri, 29 aprilie

CS Universitatea Craiova - FC Braşov, ora 17.00

FC Viitorul - Universitatea Cluj Napoca, ora 19.15

Steaua Bucureşti - ASA Târgu Mureş, ora 21.30

Joi, 30 aprilie

Gaz Metan Mediaş - Oţelul Galaţi, ora 17.00

CSMS Iaşi - Ceahlăul Piatra Neamţ, ora 19.15

Petrolul Ploieşti - Astra Giurgiu, ora 21.30

Clasament:

1. Steaua Bucureşti 28 19 3 6 49-17 60 puncte
2. ASA Târgu Mureş 28 17 8 3 41-18 59
3. Petrolul Ploieşti 28 13 9 6 37-20 48
4. CS Universitatea Craiova 28 12 11 5 34-26 47
5. FC Botoşani 29 11 9 9 33-32 42
6. Astra Giurgiu 28 10 11 7 39-23 41
7. Dinamo Bucureşti 29 11 8 10 40-38 41
8. FC Viitorul 28 11 8 9 38-37 41
9. Pandurii Târgu Jiu 29 9 8 12 36-38 35
10. CSMS Iaşi 28 9 8 11 26-31 35
11. Concordia Chiajna 29 6 13 10 31-38 31
12. Gaz Metan Mediaş 28 6 11 11 24-32 29
13. Universitatea Cluj N. 28 7 8 13 24-36 29
14. Rapid Bucureşti 29 7 8 14 18-35 29
15. FC Braşov 28 7 7 14 26-39 28
16. Ceahlăul Piatra Neamţ 28 5 9 14 21-42 24
*17. CFR Cluj N. 29 13 8 8 35-23 23
18. Oţelul Galaţi 28 4 9 15 14-38 21.

*CFR Cluj a fost sancţionată cu 24 de puncte de penalizare de Comisia de Disciplină, ca urmare a neachitării datoriilor către cinci foşti jucători.


                                                                          Nicu OANŢĂ

Semnificaţii istorice pentru ziua de 29 aprilie

1727 - S-a născut Jean Georges Noverre, coregraf, fondator al dansului modern (m. 19 oct 1810)
1854 - S-a născut savantul şi matematicianul francez Henri Jules Poincaré. A fost primul care a studiat principiul relativităţii. În matematică şi fizică este folosit Grupul Poincare după savantul francez. (m. 17 iulie 1912)
1863 - S-a născut William Randolph Hearst, renumit magnat al presei din SUA.(m. 14 august 1951).
 1868 - S-a înfiinţat Filarmonica Română, care azi poartă numele lui George Enescu.
1879 - S-a născut Grigore Pişculescu preot şi scriitor, sub pseudonimul Gala Galaction, care a scris "Papucii lui Mahmud", "Roxana", "Bisericuţa din Răzoare" (m. 8 martie 1961).
1899 - S-a născut muzicianul "Duke" Ellington (Edward Kennedy) (m. 24 mai 1974).
1901 - S-a născut fostul împarat al Japoniei Hirohito, care a ocupat Tronul Crizantemei între 1926-1989 (m. 7 ianuarie 1989).
1918 - A murit dramaturgul, oratorul şi omul politic Barbu Ştefănescu Delavrancea, autor al dramelor "Apus de soare", "Viforul "şi "Luceafărul". (n. aprilie 1858)
1927 - S-a născut Virgil Cândea, istoric, membru titular al Academiei Române din 1993 (m. februarie 2007).
1933 - A murit scriitorul grec Konstantinos Kavafis, autor al lucrărilor "Muntele", "O noapte la Kalinderi" (n. aprilie 1863).
1941 - S-a născut regizorul Mircea Veroiu , care a realizat filmele "Nunta de piatră", "Craii de Curtea Veche" (m. 26 decembrie 1997).
1975 - A murit poetul Radu Gyr (Demetrescu) (n. 2 martie 1905).
1980 - A murit regizorul Alfred Hitchcock (13 aug. 1899)
1992 - Guvernul României recunoaşte Republica Federală Iugoslavia.
1995 - Fostul preşedinte american, George Bush, s-a aflat timp de 24 de ore într-o vizită particulară în România, vizită care a cuprins discuţii neprotocolare cu autorităţile române.
1997 - Ludmila Pantajoglu a fost aleasă preşedinta Secţiei Române a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru.
2005 - Antrenorul emerit de atletism Dorin Melinte a decedat. (n. 1954)
2007 - Fostul premier croat Iviţa Racean, care a permis desfăşurarea primelor alegeri libere în 1990 şi ulterior a plasat ţara pe calea către aderarea la Uniunea Europeană, a murit. (n. 1944)
2008 - Statele membre ale Fondului Monetar Internaţional (FMI) au aprobat, cu o largă majoritate, modificarea sistemului de vot în cadrul organizaţiei, schimbare care conferă o mai mare influenţă statelor emergente şi în curs de dezvoltare.
2008 - Uniunea Europeană şi vicepremierul sârb Bozidar Djelici au semnat Acordul de Stabilizare şi Asociere UE - Serbia.
2010 - A murit alpinistul spaniol Tolo Calafat în munţii Himalaya, la o altitudine de 7.500 metri, el făcând parte din aceeaşi expediţie cu românul Horia Colibăşanu (n. 1970)
2010 - A murit pictorul, desenatorul şi gravorul Avigdor Arikha, de origine română, considerat o personalitate majoră a artei contemporane israeliene (n. 28 aprilie 1929).


                                                                                Iuliu Ionuţ DRAGOŞ

Dealurile Sălajului


 Ce dealuri!
Ce dealuri are, iubito, Sălajul!
Ai zice că urcă la cer în ample volute –
Sunt dealuri cu apucături de munte…
Ce primăveri sonore cuprinde-n păduri!
Se scriu în priviri imaşuri, nostalgice turme…
Să ne fi născut aici, să fi copilărit
Departe suferinţa! şi n-ai mai fi murit…
Ne-am fi-mbolnăvit amândoi de viaţă
De-atâta rouă, de-atâta verdeaţă…
O sete nebună de-abrupte suişuri,
O foame de pajişti, cărări şi tufişuri…
Cum ne-am fi dus la piscul de sus –
Noi singuri, acolo, chemaţi de mister…
Poate, la capăt, după urcuşul greu,
Ne-ar fi zâmbit cu-ndurare Dumnezeu…
Ce dealuri, ce dealuri, iubito!
………………………………………….
Ca un act expirat,
Ca o bancnotă ieşită din uz,
Mă văd, după toate aceste, confuz…
Aşa fericire bogată-am urzit,
Privind pe-un geam de-autobuz.

                           Ion GEORGESCU-MUSCEL

                               Baia Mare, Aprilie 2015

am ascultat de Lucica DRAGOŞ


cu sufletul la gură
am ascultat pricesnele
din ziua sfântă

a fost ca şi cum sufletul
şi-ar lua zborul din trupul de lut
şi s-ar înălţa lin
la ceruri

purtate parcă
pe aripi de îngeri
vocile corului

rostogoleau un ghem de lumină caldă
până-n străfundul inimii
celor prezenţi

a căror buze înflăcărate
murmurau
aceeaşi cântare.

Liga Scriitorilor a avut invitaţi din Satu Mare

Sâmbătă, 25 aprilie a avut loc prima şedinţă a Ligii Scriitorilor, filiala Baia Mare după sărbătorile pascale. La această întâlnire au participat invitaţi din Satu Mare: prof. şi scriitorul Ioan Andreica  şi dl. Ioan Marian Chiorean. Domnul I. Andreica a citit câteva din creaţiile proprii:  "Supărare", " Tăcuţi", "Amăgire ", "Hoinar"  care alături de alte poezii au apărut în nr.1 pe Aprilie 2015 a unei reviste sătmărene.
Dl. I. Marian Chiorean a prezentat volumul "Romanian legends and folk narratives"  a cărei lansare a avut loc joi, 23 Aprilie la Satu Mare. 
      Următoare întâlnire  va avea loc peste două săptămâni în aceeaşi locaţie, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, sala „Ion Burnar”.


                                                           Carmena Băinţan, preşedinte LS MM

Semnificaţii istorice pentru ziua de 28 aprilie

1758 - S-a născut James Monroe, al cincilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii între anii 1817 şi 1825 (m. 4 iul. 1831)
1859 - Alexandru Ioan Cuza a emis Decretul privind înfiinţarea Biroului de Statistică al Ţării Româneşti.
1861 - S-a născut geologul şi paleontologul Sava Athanasiu. (m. 8 aprilie 1946)
1874 - S-a născut lingvistul şi publicistul austriac Karl Kraus. ("Literatura demolată", "Ultimele zile ale omenirii") (m. 12 iunie 1936)
1889 - S-a născut Antonio de Oliveira Salazar, prim-ministru al Portugaliei în perioada 1932-1968 (m. 27 iulie 1970)
1908 - S-a constituit Societatea Scriitorilor Români, al cărei prim preşedinte a fost Cincinat Pavelescu.
1919 - Conferinţa de Pace de la Paris a aprobat Pactul Societăţii Naţiunilor, act fundamental pe baza căruia a fost creată şi şi-a desfăşurat activitatea Societatea Naţiunilor.
1923 - A fost inaugurat stadionul Wembley din Londra.
1930 - România a semnat, la Paris, patru acorduri prin care erau reglementate complet şi definitiv obligaţiile financiare ce îi reveneau Ungariei potrivit prevederilor Tratatului de la Trianon şi armistiţiului din data de 3 noiembrie 1918.
1937 - S-a născut Saddam Hussein, preşedinte al Irakului în perioada 1979-2003 (m. 30 dec. 2006)
 1945 - A murit Benito Mussolini, conducătorul Italiei fasciste (n. 29 iulie 1883).
1969 - Generalul Charles de Gaulle a demisionat din funcţia preşedinte al Franţei.
1990 - Consiliul Europei adoptă o declaraţie comună, prin care hotărăşte extinderea relaţiilor cu ţările Europei Centrale şi de Est.
1992 - Se încheie procesul fostului şef al Securităţii, Iulian Vlad, care este condamnat la 12 ani închisoare şi degradare militară.
1994 - În urma negocierilor purtate cu Ministerul Afacerilor Externe şi ca urmare a rezultatului acestora, vizita Regelui Mihai s-a anulat.
1996 - A murit poetul Alexandru Jebeleanu (n. 7 octombrie 1923)
2002 - A murit americanca Ruth Handler, creatoarea păpuşii Barbie şi cofondatoare a concernului Mattel, cea mai mare companie de jucării din lume, creată în 1945. (n. 4 noiembrie 1916)
2009 - A murit interpreta de muzică populară Valeria Peter Predescu (n. 1947)
2010 - A murit istoricul Cornelia Bodea, membru titular al Academiei Române din 1992, autoare a numeroase lucrări de istorie a românilor (n. 9 apr. 1916)
2010 - A murit scenaristul Furio Scarpelli, considerat unul dintre maeştrii filmelor de comedie italiene, autorul scenariului peliculei "Cel bun, cel rău, cel urât/ The Good, the Bad and the Ugly".

                                                                                     
                                                                                              I.I.Dragoş

PRIMĂVARA ROMÂNEASCĂ LA BRUXELLES - «Din Transilvania, Crişana, Banat şi Maramureş în inima Europei”

Arthis, casa de cultura belgo-romana a organizat la Bruxelles in perioada 25-26 aprilie 2015, Festivalul “Primavara romaneasca” – editia a X-a.
Evenimentul a fost dedicat culturii si traditiilor romanesti, bogatiei patrimoniului Romaniei, precum si promovarii imaginii acesteia ca tara membra a Uniunii Europene.
Festivalul a reunit mai multe evenimente care au inglobat varietatea intregului festival sub egida «Din Transilvania, Crisana, Banat si Maramures in inima Europei» si a avut ca scop valorizarea acestor patru regiuni din Romania, a identitatii lor culturale si sociale.
In cadrul festivalului a avut loc lansarea oficiala a Delegatiei Transilvaniei, Crisanei, Banatului si Maramuresului pe langa Uniunea Europeana, un proiect initiat de europarlamentarii Victor Negrescu si Emilian Pavel care va asigura reprezentare directa la nivelul Uniunii Europene a zonei de vest a Romaniei. Delegatia va promova valorile culturale si oportunitatile economice prin evenimente periodice.
Din partea Maramuresului a participat Gabriel Zetea, vicepresedintele Consiliului Judetean Maramures.
“Promovarea in interiorul Romaniei, a diferitelor zone cu specificitatile fiecaruia, este un lucru extreme de important. Chiar daca vorbim azi de Transilvania, Banat, Crisana sau Maramures, asta nu inseamna ca nu ramanem romani , ca nu simtim romaneste; si apoi sigur fiecare in zona lui simte asa cum am invatat de acasa. Sper ca acest proiect sa aiba o continuitate care sa genereze o promovare a acestor zone si va asigur de sprijinul Consiliul Judetean Maramures” , a declarat Gabriel Zetea.
Ministrul pentru Dialog Social, Liviu Marian Pop, a salutat demersul europarlamentarilor: “Intotdeauna Guvernul Romaniei a fost aproape de cei care au initiative sanatoase. Pentru mine este o onoare sa fiu prezent la acest eveniment, avand in vedere ca sunt din Maramures. Atat in calitate de senator de Maramures cat si in calitate de ministru va asigur de intreaga mea sustinere”.
Festivalul a prezentat numeroase standuri, expozitii si artisti de renume, veniti special din aceste patru regiuni din Romania. Mesterii populari au prezentat creatiile lor: oua incondeiate, ceramica, costume traditionale, pictura pe sticla si pe lemn. Muzica si dansurile traditionale au fost reprezentate de mai multe grupuri folclorice care au pus in valoare diversitatea traditiilor si obiceiurilor din aceste regiuni. Ansamblul folcloric „Zamfira” de la Arthis, casa de cultura belgo-romana, a incununat cu succes Festivalul “Primavara romaneasca” de la Bruxelles.
Maramuresul a fost reprezentat printr-un stand atelier si expozitie costume populare - Bizau Ileana, costume din Valea Izei, stand-expozitie cu creatii contemporane si textile, zgardane, bratari - Ana Paparuza, expozitie de fotografii din zona Maramuresului - Sateanu Felician si Tudorel Ilie si stand de promovare a turismului maramuresan – Asociatia Euro – Mara Events.
Maestrul Stefan Popa - Popa’s, inscris in Guiness Book pentru rapiditatea caricaturilor sale a prezentat si realizat portrete la minut iar iubitorii de muzica pop au avut parte de un recital Gabriel Cotabita.
Un numar impresionant de romani s-au bucurat de aceste zile de festival alaturi de strainii care au savurat intreaga atmosfera de sarbatoare a primaverii, gustand din bucatele traditionale romanesti.
Festivalul a reunit oficialitati din Romania si Belgia, Ambasada Romaniei in Regatul Belgiei, media din Romania si Belgia.


                                                                           DORIS UGLAR

Constantin Anghelache şi Daniel Stanciu au plecat de la Dinamo Bucureşti

 Daniel Stanciu, managerul general şi Constantin Anghelache, consilierul lui Ionuţ Negoiţă - principalul acţionar al FC Dinamo, au încheiat de comun acord contractele cu formaţia din Ştefan cel Mare, informeaza site-ul oficial al gruparii din Liga I.

"Clubul din Ştefan cel Mare anunţă prin intermediul site-ului oficial, www.fcdinamo.ro, încetarea raporturilor contractuale, de comun acord, dintre FC Dinamo Bucureşti şi domnii Constantin Anghelache şi Daniel Stanciu. FC Dinamo Bucuresti le mulţumeşte public foştilor oficiali dinamovişti pentru activitatea în cadrul clubului din Ştefan cel Mare şi le urează mult succes în carieră!" - site-ul oficial al FC Dinamo.

Daniel Stanciu a venit în funcţia de manager al echipei în data de 7 ianuarie 2015. În aceeaşi zi, Constantin Anghelache a părăsit postul de preşedinte executiv, devenind consilier al lui Ionuţ Negoiţă, acţionarul majoritar al echipei din Liga I. Sursa HotNews.ro
                                                                 

                                                                                 Nicu Oanţă

Aniversare. Poetul Gheorghe Pârja la borna 65

Poet, publicist, jurnalist, promotor cultural, maestrul Gheorghe Pârja s-a născut în localitatea Deseşti. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România şi al Asociaţiei Scriitorilor din Baia Mare. Este redactor şef al cotidianului „Graiul Maramureşului” şi iniţiatorul „Serilor de la Deseşti”.
Despre Domnia Sa Horia Bădescu a spus: „ Gheorghe Pârja este o bucată de Deseşti, un bulgăre de humă  purtat la înaltele şcoli ale poeziei şi întors la vatră să contemple, din prispa casei părinteşti, spectacolul fascinant al universului şi, mai ales, paradoxala minune numită om, vieţuind între misterul impenetrabil şi tăcerea ţărânii pe care se consumă alungarea din Paradis.”
Tocmai din New York, M.N. Rusu vorbind despre volumul său „Lacrima Sfinxului” 82014) afirmă despre maestru: „În esenţă, Pârja, tânărul de altădată, omul matur şi maturizat de astăzi, este un moralist ascuns într-o piatră, precum Kant în aforismul „Cerul înstelat deasupra, legea morală în mine”.
În fine, criticul Gheorghe Grigurcu consideră că: „Gheorghe Pârja  are fascinaţia unei vechimi care e o mixură de geografie, botanică şi credinţă local nuanţată. Are aerul unui ins ajuns într-o metropolă unde îşi dă seama că nu se poate despărţi de imaginea locului natal pe care-l inventariază cu rafinament modernist.”
La mulţi ani cu sănătate, condeiul să vă fie mereu în mână şi muzele aproape!               

                                                                                                     GDL

În Nord, pe Mara

Acolo unde toamna nici frunzele nu-s frunze
Şi gerul te subţie ca lama de cuţit
Vibrează o lumină ca-n marile oraşe
Când voievozi de slovă din moarte s-au trezit.
Frumos e Doamne ceasul când te hrăneşte mintea
Şi ochii te mai rabdă cât să te uiţi la cer
Şi liniştea se-ntoarce să-ţi odihnească drumul
Să-ţi vezi pruncia dusă c-un tren forestier.
În Nord pe Mara poate sau poate în alt Nord
Îmi frâng a jeluire în pumnii tari genunchii
Că prietenii nu-mi scriu, nici fraţii mei nu-mi spun
Că-mi rătăcesc prin codri mătuşile şi unchii.

Fântâna

Sap o fântână să ajung la apă
Pământu-i greu, povară care
Apasă pe lumina trecătoare
De zorii se umbresc.Apoi se crapă

De ziuă într-o pădure deasă
Pe unde trec convoaiele în cânturi
Venite pe hotar din patru vânturi
Să prindă liniştea. Ce nu se lasă

Zăvorâtă, prinsă-n cleşte
Ci se resfiră-n lume ca parfumul
Îmbătător ca raiul unde drumul
De întrebări nu se sfârşeşte

Ci aprig ne-nconjor neobosite
Iluminând odăile deşarte
De ne măsoară calea mai departe
Prin ochii unor stranii site

Prin care trece omul şi îngână
Cântecul mai veşnic ca o moarte
Umbra îşi trage seva dintr-o carte

Noi mai săpăm la tainica fântână.

Avertizare de vreme rea


 Meteorologii au emis, luni, 27 aprilie, o informare meteorologica de vreme rea.
 Administratia Nationala de Meteorologie transmite ca vremea o sa se raceasca simtitor incepand de marti, 28 aprilie, de la ora 10:00. Informarea meteorologica o sa expire pe 29 aprilie, la ora 20:00.
 Astfel, in intervalul mentionat ploile vor cuprinde sud-vestul tarii si apoi toate regiunile.
 "Vor fi mai ales averse, iar in vest, nord si centru, precum si in zonele de deal si de munte, cantitatile de apa vor depasi local 20 l/mp si izolat 30...40 l/mp", anunta meteorologii.
 Acestia precizeaza ca vor fi si descarcari electrice si izolat grindina.
 De asemenea, in sud, est si la munte o sa bata vantul puternic.
 Temperaturile vor scadea simtitor, iar miercui vremea va fi rece pentru aceasta perioada din an.

                                                                                    
                                                                                         ANMR

Poezii de Alexandra B. Ardusădan



Vraja gheişei

Sub ramuri de cireş voi renaşte,
Într-un samurai mă voi transforma,
Şi vântul mă va înălţa din munte,
Pentru inima ta voi lupta.

Tăcerea o simt iar, pe chipul tău lăptos,
Şi buzele de jar cu mireasma de cireş,
Mă îmbată şi mă înebunesc,
Ca un ecou al amintirilor mă lovesc.

Tu desenezi pe o hârtie
Sunetul inimii tale pustii,
Şi lumânarea curioasă pâlpâie,
Să citească din acea tristă poezie.

Chimonoul tău ar vrea să îţi şoptească,
Picioarele spre mine să-ţi târască,
Tăcută, cu privirea aţintită spre cer,
O lacrimă clandestină suspină efemer.

La fiecare pas ai răspândit vara,
Cum pot eu să nu-ţi aud chemarea?
Spiritul meu un cocor l-a muşcat,
Şi în luna plină m-am transformat,

Cireşele crengile şi-au scuturat,
Cum tu lacrimile ai vărsat,
Un izvor de munte ai împlinit,
Din care eu am băut şi-am venit.

Eşti o floare de lotus printre spini,
O să înfrâng acele buruieni pline cu venin
 Cu mine te voi lua...
Natura martora iubirii noastre va sta.


N-am visat de mult că zbor

 N-am visat de mult că zbor,
Peste ecoul undelor de lună,
Peste mişcarea lor fără de formă,
Vălul ce acoperă faţa timpului e trecător.

 Când va înflori şi clipa,
Când o să pot zbura iar?
Peste brize dulci ce curg pe râuri,
Timpul e infinit şi plin de amar!

N-am visat de mult că zbor,
Peste neclintită credinţa,
Peste cântecul de slovă nemuritor
Peste veşmântul iluziei de lumină arzător.

Nu-mi acopăr pieptul...
Să văd inima cum îmi bate,
Aş dezgoli şi timpul,
Însă mai ascult din vocile tale.

N-am visat de mult că zbor
Peste cântul stelelor,
Dar şi acest trup e trecător,
Şi se îneacă în marea timpurilor.

Când o să pot zbura iar,
Aşteptând nemişcată?
Şi pulberi din stele de cleştar,
Să-mi acopere fiecare geană!


 Ce este?

Ce este mai frumos decât frumuseţea cuvântului,
Mai adânc decât abisul Marianelor,
Ce zdrobeşte semeţia Everestului,
Revărsându-se peste culoarea ochilor?

Ce este mai mult decât intensitatea Pacificului,
Ce străbate legile recifului?
Ce te poartă peste imensul Univers,
Şi poţi ca dorinţele să-ţi pui în vers?

Fluid vital precum sângele în vene,
Ce face să te pierzi, să pierzi din raţiune,
E un păcat sau doar o iluzie,
A minţii noastre confuzie?

Iubirea e mai sus de toate cele
Şi nu e un păcat să crezi în iubire,
Nu e un păcat să iubeşti,
Aşa cum nu e păcat să trăieşti!

Marinela Căluşeru şi Elisabeta Veress la Mediaş


Muzeul Municipal din Mediaş ( Sibiu ) va găzdui expoziţia de pictură a două artistice plastice consacrate din Maramureş: Marinela Căluşeru din Baia Mare şi Elisabeta Veress din Cavnic. 
Vernisajul expoziţiei va avea loc azi, 27 aprilie, ora 16,00. Va prezenta pictorul dr. Traian Mârza.

                                                                                                    gdl

Gluma zilei - Băsescu lui Elena...Elena "bună pentru D.N.A."


1. S-a descoperit că vila în care stă Elena Udrea nu e doar comunistă, ci a şi colaborat cu fosta Securitate...
2. Într-o zi, Elena Udrea şi-a pierdut cheile de la apartament, aşa că şi-a mai cumpărat un apartament în acelaşi bloc.
3. Încă din prima zi, ca să placă vecinilor, Elena Udrea a construit un patinoar şi un bazin olimpic în uscătorul blocului.
4. Alina Bica i-a cerut o ceaşcă de cafea  iar Elena Udrea i-a spus să mai aştepte puţin că, într-o lună de zile, va primi o celulă dotată cu de toate.
5. Administratorul blocului se plânge că Elena Udrea de fiecare dată când plăteşte întreţinerea îşi trage şi ea un 20-25% din sumă.
6. Traian Băsescu e îngrijorat că Elena Udrea, ca toate femeile din viaţa lui, va dori să plece definitiv de la Nana!

Ce fel de cărţi ar trebui să citim înainte de culcare ?!

A citi înainte de culcare e una dintre plăcerile multora dintre noi şi o cale de a ne relaxa înainte de a adormi. Dar oamenii de ştiinţă avertizează că noile tehnologii ce permit citirea cărţilor în format electronic ne pot perturba somnul. Recomandarea lor? Să citim cărţi tipărite. Cu ce subiect?! Este din nou alegerea noastră: de dragoste, aventură, SF, istorice, poezie, etc
Cand citim o carte in format electronic, pe tableta sau e-reader, lumina emisa de ecran poate deregla mecanismele ce controleaza instalarea starii de somn. Aceasta lumina cu tenta albastra afecteaza ,,ceasul intern” al organismului, care controleaza ritmul proceselor fiziologice care au loc in cele 24 de ore ale zilei.
Perturbarea ritmului natural al somnului poate avea consecinte negative asupra sanatatii, mergand pana la efecte grave, precum cresterea riscului de aparitie a dementei, cancerului si diabetului.
In cadrul unui studiu cu durata de 2 saptamani, intreprins la Penn State University si Harvard University din SUA si publicat in Proceedings of the National Academy of Science, 12 participanti au citit carti electronice in fiecare seara, timp de 4 ore inainte de culcare. Experimentul a fost apoi repetat cu carti tiparite.
Cercetatorii au constatat ca, atunci cand citisera carti in format electronic, participantii erau mai putin somnorosi seara si aveau nevoie de mai mult timp pentru a adormi. Analizele au aratat ca ei aveau in organism un nivel mai scazut de melatonina, un hormon implicat in inducerea starii de somn.
De asemenea, prezentau in timpul somnului o faza REM mai scurta; somnul REM (rapid eye movement) reprezintpa o faza esentiala a somnului, in cursul careia se fixeaza informatiile in memorie. Ceasul lor intern era decalat si aceste persoane erau, in dimineata urmatoare, mai putin vioaie (alerte) decat cele care citisera carti tiparite.
Cercetatorii spun ca sunt necesare urgent studii aprofundate care sa documenteze efectele dispozitivelor electronice cu ecrane luminoase asupra somnului si asupra ritmului natural al organismului; acest lucru este cu atat mai important cu cat aceste dispozitive sunt folosite de tot mai multi copii si adolescenti, iar perturbarea somnului acestora poate avea, pe termen lung, consecinte serioase asupra sanatatii.

Sursa: Mail Online