vineri, 31 iulie 2015
Gluma zilei pe blogul "Izvoare Codrene"
ZECE DOVEZI
CLARE CĂ BĂRBAŢII SUNT DISCRIMINAŢI !
1. Femeile pot fi
promovate pe criterii gen: sâni, coapse,
fund, buze... Bărbaţii trebuie să aiba studii, experienţă, competenţă.
2. În caz de
dezastre, catastrofe naturale, naufragii, femeile şi copiii sunt salvaţi
primii....... Bărbaţii întotdeauna la urmă…
3. Dacă două
femei se îmbrăţişează, se ţin de mână, se sărută, stau împreună, etc, înseamnă
că sunt… prietene...... Dacă doi bărbaţi fac asta, sunt gay.
4. Dacă o femeie
nu se descurcă cu banii, înseamnă că are o problemă financiară.. Dacă un bărbat nu se descurcă cu banii, el
este un incapabil, un ratat, un beţiv, un neisprăvit........
5. Dacă o femeie
face nazuri, este capricioasă, cu toane, nu ştie ce vrea, îşi exprimă liber
emoţiile, se destăinuie, înseamnă că e “feminină”. Dacă un bărbat face asta,
înseamnă că e imatur, slab, efeminat...............
6. Femeile au
dreptul să mănânce gratis la restaurant, să intre gratis în cluburi., etc....
Bărbatul plăteşte întotdeauna.............
7. Dacă vrea să
facă dragoste, femeia trebuie să aleagă... Dacă un bărbat vrea acelaşi lucru el
trebuie să cucerească sau să plătească........
8. Dacă o femeie
naşte, este sfântă.... Bărbatul ajunge sfânt cînd e răstignit pe cruce,.
etc...........
9. Bărbatul
trebuie să fie tot timpul amabil, politicos, atent cu femeile... Ele nu au nici
o obligaţie în acest sens faţă de bărbaţi.
10. Un bărbat,
dacă are o problemă, trebuie s-o rezolve ( că de-aia e bărbat )... Femeia
cheamă un bărbat.......
Cristian
LAURENŢIU
Îmbrăţişările – tratamentul cu efecte surprinzătoare
Imbratisarile
sunt benefice pentru sanatate, ajutand la prevenirea infectiilor si atenuarea
stresului, arata un studiu american recentimbratisare
O simpla
imbratisare poate reduce simptomele de boala si, cu cat administram de mai
multe ori acest ,,tratament”, cu atat rezultatele sunt mai bune.
Cercetatori de la Carnegie Mellon
University, SUA, au chestionat 400 de persoane in privinta conflictelor
personale si a sprijinului pe care il primesc din partea altora.
Ulterior,
cercetatorii i-au expus pe voluntari unui virus care provoaca guturaiul si i-au
pus in carantina. Ce au aflat astfel?
Persoanele care
simteau ca au parte de sprijin solid din partea familiei si a prietenilor erau
mai putin susceptibile sa cada prada infectiilor din cauza situatiilor
stresante. Iar efectul protector al acestui sprijin emotional se datora, in
proportie de o treime, imbratisarilor. Cei care simteau sprijiniti mai mult –
si capatau mai multe imbratisari – aveau simptome de boala mai usoare,
indiferent de nivelul de stres la care erau supusi. Rezultatele au fost
publicate in jurnalul Psychological Science.
Se cunostea deja
faptul ca persoanele care afirma ca au parte de un sprijin bun din parte altor
oameni sunt mai protejate de efectele stresului asupra unor tulburari precum
depresia si anxietatea. Sursa: Mail Online
dr. Iulian COZA
Fabulos! Ponta la Miami, Iohannis cu Ilie Sârbu?!
Şi Klaus Iohannis
intră de mâine în vacanţă, până la jumătatea lunii august, însă el va pleca la
vila de protocol de la Neptun ,
situată în complexul RAAPPS destinat Preşedinţiei, Parlamentului şi CCR.
Preşedintele va
împărţi plaja cu socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, care îşi petrece vacanţa
tot în complexul RAAPPS de la
Neptun , beneficiind de cazare în vila statului în calitate de
lider al grupului PSD de la
Senat , cu încuviinţarea lui Călin Popescu Tăriceanu.
sursa: bn24.ro
Poezii de Mircea Cărtărescu
Cri, dă-mi mânuţa
şi fii atentă:
e toamnă
arborescentă
şi nori în
amestec cu stele
curg peste
autoturismele de pe şosele.
prin toamnă
priveşti ca prin rigla de plastic
din clasa-ntâia:
fantastic
se
vedea-nvăţătoarea ocolită de curcubeu.
trăim într-un
televizor color
cu sonorul dat
încetişor...
în culori
peruzea, lila, ecosez
zâmbim obraz
lângă obraz, împreună
ca Frank Sinatra
şi Joan Baez
sau ca doi
hamsteri sub un clar de luna.
Cri a mea, Cri
cu tâmplele
sidefii.
mi-au cam ieşit
fumurile de celebritate din cap
şi viaţa literară
mi se pare mai departe decât insulele Malvine
şi fâşnetele de
pe stradă mi se par pure obiecte estetice...
nu îmi mai
decupez cronicile din reviste,
nu mai
"acord" interviuri:
tot ce a fost
genialoid în mine mă face acum să zâmbesc.
ştii cât mă
obseda structura materiei? cât îl iubeam pe Dylan Thomas?
ştii cum plângeam
ascultând "E perfect, mamă"?
acum mentalitatea
mea de producător s-a transformat într-una de
consumator
şi nu mai simt
nevoia să-mi cultiv obsesiile,
să-mi întreţin
nefericirea.
visătoria mea
tristă s-a resorbit
acum, când ai
răsărit
deasupra mea, cu
neoane curbe, de curcubeu.
Cri, dragă eu.
trec autoturisme
absente
pe şosele
fluorescente.
va veni spic de
zăpadă
şi va fi altfel
colorată fiecare piatră de pe stradă
o să viscolească
peste parbrize, capote
iar noi, sub
plapuma de satin
vom citi la
caldură Truman Capote
în miros de
scorţişoară şi vin.
în televizorul
color
cu sonorul dat
încetişor
din părul tău
oricare fir, şuviţă şi franj
va fi dublat cu
frez, ciclamen şi oranj
(culorile nefiind
bine reglate),
Cri a mea cu
tâmple perlate.
ştiu acum că
viaţa exista ca să fie trăită
asta înveţi de
fapt de la o femeie: că nu eşti nemuritor
că nu eşti tot
una cu universul chiar dacă eşti un mic univers.
ştiu acum că nici
un poem nu a schimbat viaţa nimănui.
dă lăbuţa (vei da
şi boticul)
toamna îşi agaţă
baticul
în pomii turcoaz.
noi hoinărim prin fototapetul cu frunze gălbui şi cer de atlaz.
Crima Din Şoseaua Ştefan Cel Mare
ieşisem de la
scala sufocat de stele, năclăit de stele
muşcat de
păienjenii galbeni stelari
era toată bolta
stea langa stea
şi stanioluri,
cioburi, celuloide şi peruzea
zornăiau,
pâlpâiau, era atât de scântâietoare zăpada
încat nu mai
puteai să mai ştii care sunt stelele şi care e strada.
la fondul
plastic, spre romană, stelele din ce în ce mai apoase,
microbi
transparenti, cu protoplasmele de matase
se-mpiedicau de
vitrine, se xeroxau pe capote
se ştampilau pe
feţele costoboce, cumane şi vizigote,
fete fantastice
de pietoni.
era întuneric
plombat cu neon.
eram azuriu,
ameţit.
- pardon, nu
ştiţi cât e ceasul? vă rog frumos!
în jur, pustiu, case şi garduri.
palide strângeri
de inima. echipament sportiv, stilouri şi ceasuri.
nelinişti,
extaze, iar străzile - râme, cobre, năpârci.
cine putea să
întrebe?
cine mi-a pus
drugi de gheaţă pe ochi? tu eşti, bebe?
tu eşti mamă? nu,
nu port ceas, nu fumez,
nu ştiu unde este
strada crizantemelor.
mi-era frică,
stomacul imi pătrunsese in ţeastă
dar mă luase de
braţ domnişoara nevastă
şi mă freca de
negri prin faţa la
Hotel Dorobanţi
sub stele, sub
jade, ametisturi şi brilianţi.
şi brusc am
realizat: era zăpadă, zăpada frumoasa
care ne iubea cu
gura tăioasă.
pe drum am vorbit, n-am vorbit, o bârfă subţire
pe când aerul se trăgea în eprubete şi în clistire
şi globuri de barbaţi se spărgeau de colţuri de stea.
am dus-o în camera mea
am pus caseta cu Bob Dylan. şi deodată, cu hainele în ruine,
mă răsturnă cu o mână în beregată
pe somieră şi pe
perna rombată,
rozându-mă,
dumicându-mă cu maşina de scris,
purtându-mă
călare prin realitate, halucinaţie, vis,
prin adevarat! şi
prin nu se poate!
prin lasă-mă,
iartă-mă, tu femeie doldora de carate,
tu, fulg lângă
fulg,
ţicnit-o,
dragoste...
pe pavajul de
sticlă, portarul în ghete de sticla
şi motanul în
labe de sticla
văzură prin roşia
pâclă
şi mai târziu
raportară:
- era un fel de
femeie, ieşind din lift şi din scară,
părea că leşina,
că suspină, că plânge
dar din zulufii
uzi îi atârnau cristale de gheaţă roşii de sânge
şi lăsa un lac de
sânge şi urme din cizmuliţă
- şi, mai zic eu,
ar fi un amănunt agravant...
- a ieşit
translucidă în înstelarea de diamant.
am urmarit-o. a
luat-o prin Piaţa Romană.
apoi în sus pe
lângă fodul plastic şi scala
pe lângă
vitrinele încă luminate, cu pixuri, băuturi, calendare,
pe lângă
vărgatele troleibuze
- dar, zise
motanul, avea un ruj de cianura pe buze
şi când zâmbea,
se cangrena strada...
- şi brusc zăpada
începuse să ningă
peste cornişe, pe
burlane, pe aleile parcurilor
pe capotele
autoturismelor, pe gulerele paltoanelor
depunându-se în
straturi scântâietoare
pe toţi atomii de
sub stelele rotitoare.
- în fine,
întrerupse motanul, ne-am întors cu faţa la zid,
căci prea impudica
şi luminoasă era Moartea.
Zepeline Peste Piaţa Bucur-Obor
Zepeline lungi planau peste piaţa Bucur-Obor
erau ochii tăi lungi, văzuţi prin retrovizor.
Cine mai văzuse glisând uriaşe, atâta de-aproape
zepeline cu gene, cu cearcăne, cu fard albăstrui peste
pleoape?
Cetăţenii priveau
prin ferestrele farmaciei, patiseriei, C.E.C.-ului,
magazinului de
confecţii pentru bărbaţi, femei & copii
indicatoarele de
circulaţie se muiaseră de plăcere
ţigăncile cu gumă
de mestecat cu poze de Alfa-Romeo
îşi suciseră
vertebrele cervicale în sus
iar ochii tăi
intrau în nori, sclipeau în soare, îndreptându-se mereu
spre apus...
Erau nebuneşti,
aveau expresia nebunească pe care ţi-o văzusem în holul
blocului, când ne
sărutasem în lumina beculeţelor de la lift,
erau
extraordinari şi ameninţători, erau instrumente de război, ovale
zepeline care nu
ţineau seama de galbenul zilei de
iunie, de emailul
maşinilor de mic litraj parcate în
faţa magazinului
Materna
erau pure
maşinării, mecanisme de ceas care nu-nţelegeau alfabetul
cosmeticelor,
limbajul peltic al costumaşelor pentru copii,
hieroglifele
mandarinelor, locuţiunile landourilor din
vitrine
erau orbi la
senzaţia de film voalat a înserării străbătută de imaginea
lui Dimov cu
cămaţă neagră şi un fuior de barbă îngălbenită
plimbându-şi
nepoata în căruciorul dimovian
erau
extravaganţi, extravaganţi ca azurul, cereşti ca platina, verzi ca fildeşul,
tari şi uscaţi ca
apele mărilor din nord, cu cetacee,
rentabili ca
triajele gării Obor
erau pahare de
semicristal aruncând curcubee, pungi de plastic subţire
pline cu sprayuri
"dalia" pentru export, conteinere cu
geamuri învelite
în paie, 109 şi 276 frânând ca nişte
paralitici
roşcovani în faţa vitrinelor cu aparate foto
şi rachete
metalice poloneze
erau zepeline
moi, cu elice, cu veşmântul de pânză cauciucată pe schelet
radiar de
aluminiu, cu două motoare a câte 3700 cmc.
dezvoltând o
viteză de 80 Km/h ,
cu capacitatea de
254000 metri cubi
de heliu, cu puterea de transport de
5000 de tone,
fabricate la Uzinele
"Page, Plant & sons",
1972.
erau ochii tăi în
vârstă de optişpe ani
întinşi pe toată
bolta, şi barosani.
stăteam în staţia
lui 21 şi cântam în gând "Picasso’s Last Words" şi mă
simţeam fericit
eram fericit că
exist şi credeam, pe cuvânt, credeam prima dată în viaţa
mea în realitatea
absolută a maşinilor şi tramvaielor şi bordurilor
credeam şi în
nori, mi se părea că am o istorie, că am un trecut, că
am scris cărţi
credeam în
bicicletele medicinale din vitrină, în mingile de tenis din
cutiile "Airplane",
în fulgii de badminton din cutiile "Double Happiness",
în fiecare bucată
de tergal de pe manechinele cu ţeasta goală şi
ochelari de soare
în fiecare
mandarină din toneta cu mandarine
ştiam că va veni
noaptea cu stele de diamant şi credeam până şi în
stelele care nu
pot fi văzute cu ochiul liber
şi credeam că
sunt făcut din oase, că în burta mamei mele crescuse
mileul oaselor
mele şi mi se configurase traheea, vezica
şi ştiam că acolo
visasem primele vise
şi credeam că voi
muri şi totuşi nu credeam şi ştiam că nu voi muri
tocmai pentru că
nu cred cu totul că este posibil să mori
şi ştiam că nu
pot trăi pentru că nu pot crede până la capăt în viaţă
ştiam, da, că
râsul şi plânsul sunt tot una cu banii, cu vântul, cu benzina,
cu poşetele, cu
lamele, cu uitarea
şi ştiam că nu
sunt nimic şi că sunt totul şi că nu sunt nici nimic şi
nici totul
ci că exist,
fantoma mea există în staţia de tramvai, unde tramvaiele
trec pe lângă
mine ca nişte aisberguri
că văd norii şi
blocurile şi cerceii codanelor pentru că lumina lor îmi
palpează retina
filmam existenţa,
lumea se strânsese în jurul meu să vadă cum filmez
existenţa, cum mă
ocup de ecleraj, cum potrivesc
reflectoarele,
cum fac pe inginerul de sunet, cum fac
o probă de
microfon reglând înălţimea girafelor, cum
glisez pe
căruciorul pe şine, plonjând în travelinguri
fără sfârşit
şi un ţăran făcea
cu mâna spre obiectiv ca să se vadă în poemul meu
şi existenţa
apăru deodată, grăsana lui Fellini, ţâţoasa, ţestoasa, briliantina,
stroboscopica,
proaspăt fardată, cu sclipici pe la
pleoapele grele,
cu sudoare pe gât, cu pandantive din
cranii scalpate,
cu sticluţe pline de mosc înfipte în
pori, cu zece mii
de şerpi veninoşi împletiţi peste păr
ca o cununiţă de
premiant, cu verighetă de sânge, cu
măsele de ipsos,
cu o sută de mii de ţâţe de capră
sub bluza de
garofiţă
ducea sub braţ un
video, mesteca radiaţii
iar eu o filmam
ca pe ceva în care nu poţi să crezi
ca pe ceva în
care nu poţi să nu crezi
eram treaz de
parcă aş fi băut un milion de cafele
eram transparent
ca unghia de fericire.
şi brusc lumea
galben-albastră s-a deschis ca o floare
şi brusc ochii
tăi planând pe tot cerul au început să plângă cu lacrimi
scânteietoare
şi deodată sună
alarma din miile de ciuperci antiaeriene de pe
acoperişurile
construcţiilor înalte
şi brusc oamenii
începură să fugă ca sub o ploaie mare sau ca în
"Potemkin"
şi brusc bilele
imense de lacrimi izbiră asfaltul
şi şinele de
tramvai săriră în aer
şi magazinul
Bucur-Obor se ruină încet, arzând ca în filmele de război
şi maşinile se
desfăcură în piese şi table şi librăria de vizavi aruncă în
văzduh rigle
topite, compasuri strâmbe,
ursuleţi în
flăcări, volume pulverizate
şi de sub plăcile
mari de asfalt ţăndărite se ridică brusc toată vegetaţia
oprimată:
volbura, piciorul-cocoşului,
muşeţelul
şi din pasajul
puţind a urină se strecurară afară, cu glugi de vene pe
ţeastă, zeii
infernului, decorativi,
inofensivi,
insolvabili, Gautama şi Klimt
şi Zagreus şi
şopârlele şi hienele şi scorpionii
şi sobolanii şi
Miazănoaptea şi Ernst şi Seth şi
Stoiciu şi
Krishna
şi şoşelele
arseră ca nişte cârpe şi tramvaiele îşi aruncară în aer şasiurile
şi roţile grele
de metal
şi vânzătoarea de
nechezol cu ghiuluri de aur, îşi aşeză în palmă
oscioarele
tălpilor
şi lacrimile
cădeau, cât autobuzele, ca peste Dresda
ca peste pădurile
Vietnamului, dure ca porţelanul, reci ca scopolamina
şi ochii tăi erau
umezi, cu vinişoare roşii, cum fuseseră săptămâna trecută
în Herăstrău, când ne-am suit în roata
mare cu spiţe ca
de bicicletă şi n-am văzut
din vârful ei absolut nimic decât pe un
muncitor cu fiu-său, şi ei în roată, care
se holbau la noi
cum ne muşcam buzele,
înnebuniţi că nu
ne puteam devora
şi ochii tăi
alunecau pe cer cu un huruit de motoare
printre norii
pufoşi şi berzele cu picioare roşii, berzele rotitoare...
singur, fără
apărare în faţa ochilor tăi
adăpostit într-o
pâlnie lăsată-n asfalt de o lacrimă-a ta
privind amurgul
în ţăndări şi lumea mea redusă la cofraje fumegătoare
mi-am lipit pe
faţă masca de gaze cu ochiuri întrebătoare
ca o insectă am tresărit şi-am privit:
stelele se
aliniaseră la răsărit
şi luară startul
peste lumea-n ruine.
era un maraton,
stelele purtau numere de concurs pe spatele tricourilor
multicolore
şi reclame de
Pepsi pe şepci, şi călcau peste noi
cu adidaşii moi.
mă gândeam la
viaţa mea, la ratarea mea.
la neputinţa mea
de a crede şi a nu crede.
atingeam o bucată
de tablou de bord, un ciob nesăţios de vitrină
o piesă dintr-o
maşină de tuns cine ştie cum nimerită lângă mine
şi îmi spuneam,
îmi spuneam şi gemeam:
Doamne, un pui de
maimuţă te priveşte în ochi
dar prin arterele
mele circulă visele tale
lumea e un tort
pe care nu ştiu de unde să-l încep
şi trebuie să-l
mănânc pănâ la ultima stafidă
un tort de un
miliard de kilometri cubi.
lasă-mă să
confund realul cu irealul
lasă-mă acoperit
de un val seismic: de palma ta.
să mă asfixiez
respirând un deget de-al tău înspumat
un deget cu
moluşte şi cefalopode
lasă-mă să
vieţuiesc, să dispar...
când ţi-am văzut
conturându-se părul, încâlcit ca o maşină cu aburi
şi apoi buzele şi
dinţii şi gingiile, căci zâmbeai printre nori
şi răneai cu
dinţii pielea de cireaşă a stelelor
apoi ţi-am văzut
cerceii inconfundabili de copil cuminte prinşi de lobii
prelungi
şi în sfârşit
nasul cu toată nebunia aia de pistrui
şi umerii
obrajilor... ce să mai spun,
era capul tău în
gros-plan şi în spate stele, era ca în "Războiul stelelor"
erai ca prinţesa
Lea din "Războiul stelelor"
doar că te uitai
la mine, în groapa mea de obuz
şi îmi zâmbeai,
şi am ştiut atunci că sunt din nou îndrăgostit, cum nu
mai fusesem de
cinci ani, cum nu mai credeam că o
să mai fiu
vreodată
am ştiut că mi se
mai dă o şansă
brusc am ştiut că
mi se mai dă o şansă.
Tandemul Klaus Iohannis – Viktor Orban
România începe să semene tot mai mult cu un sat fără cîini,
cu o ţară fără stăpîn român. Nici nu mă miră
faptul că deja Serviciile Secrete ale noastre, în loc să apere Interesul
Naţional, se ocupă de simpozioane, unde sînt invitaţi foşti generali de
Securitate comunistă, sub umbrela Preşedinţiei, să-i omagieze pe torţionarii
bolşevici din anii ’50 că au lupta împotriva „bandiţilor” anti-comunişti din
Munţii Carpaţi şi pun la cale legi în Parlament, protejate de foşti informatori
ai Securităţii să interzică valorile şi simbolurile naţionale, de la Mircea Vulcănescu ,
Emil Cioran, Valeriu Gafencu, Radu Gyr, Mircea Eliade pînă la Petre Ţuţea. Se confirmă
faptul că România e condusă de interese străine de Neam şi Ţară: preşedintele
Klaus Iohannis şi consoarta, care tot mai des petrec pe banii publici în vizite
şi dejunuri de lux prin străinătate, ignorînd lumea reală a satelor şi oraşelor
româneşti, au plecat să-şi viziteze asociaţiile de saşi de la Salzburg , lîngă locuinţa
lor din Landul Bavaria. Se pare că le pute lumea valahă!
În Austria ,
întîlnirea cu preşedintele austriac Fischer a fost doar o anexă a vizitei la
saşii de acolo, unde s-a vorbit de cerşetorii români, care le creează probleme
austriecilor. Klaus Iohannis, care şi-a pus papion, a refuzat să se întîlnească
cu asociaţiile româneşti şi presa românească din Viena. Diasporenii români sînt
buni pentru Iohannis numai cînd votează la alegeri ca „fraierii”?
În timp ce Klaus Iohannis îşi etala papionul în faţa saşilor
din Austria, premierul Ungariei, Viktor Orban, prietenul lui Vladimir Putin,
venea în România, lăsată fără pază, ca la el acasă, lansînd, pe Facebook, la o
terasă din Tuşnad, un apel şi un semnal românilor şi ungurilor din Ardeal: „Am
venit acasă, în Transilvania!”. În traducere liberă, Transilvania nu mai este
România, asta ca să înţeleagă „Miticii” care l-au votat cu entuziasm „cretin”
pe sasul Iohannis, că Ardealul va avea o altă traiectorie geopolitică în
contextul înţelegerii dintre Germania, Ungaria şi Rusia. Mai mult, Viktor Orban
a postat pe Facebook poze cu harta Ungariei Mari, insigne din vremea lui Horthy
şi însemne fasciste, fără ca Institutul „Elie Wiesel” să se sesizeze, acesta
tăcînd complice la manifestările hitleriste ale premeierului maghiar!
Institutul „Elie Wiesel” e foarte breaz cînd e vorba să înfiereze valorile
naţionale româneşti şi pe Sfinţii Închisorilor. La aceste acţiuni separatiste
şi revizioniste ale premierului ungur, preşedintele Klaus Iohannis, fiind
preocupat să le placă saşilor lui papionul, nu a avut timp să reacţioneze. Oare
pe Iohannis îl preocupă doar să placă preşedintelui austriac Fischer? Cred tot mai mult că Iohannis şi Orban
sînt doar piese din dominoul germano-rusesc de refacere a Austro-Ungariei!
Noapte bună, români din SRI, SIE, Diaspora, Bucureşti, sau oriunde vă aflaţi! Iohannis
şi Orban lucrează pentru voi! Preluare Tricolorul
IONUŢ ŢENE
Sondaj INSCOP: Două treimi dintre români vor Marea Unire cu Republica Moldova până în 2018
Apropierea
împlinirii a 100 de ani de la
Marea Unire din 1918 resuscitează interesul românilor pentru
un act similar, arată Barometrul INSCOP Research realizat la comanda ziarului
”Adevărul”. În ceea ce priveşte rezultatul ultimelor alegeri locale din
Republica Moldova, 52,6% dintre români afirmă o părere bună despre câştigarea
alegerilor pentru primăria Chişinăului de către Dorin Chirtoacă, iar 6,9% au o
părere proastă. Oferă explicaţii Darie Cristea, director general INSCOP:
”Numărul de nonrăspunsuri este foarte mare - 40,5% - ceea ce atrage atenţia
asupra principalei probleme a raportării românilor la Rep. Moldova – o
informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut . Într-un
asemenea context de informare trebuie interpretate datele culese în privinţa
Republicii Moldova. Cert este însă că pentru respondenţii care au decis să ofere
o opţiune, percepţia pozitivă a alegerii primarului proeuropean la Chişinău este mai mult
decât majoritară. Fenomenul nu trebuie asociat atât de mult cu personalitatea
lui Dorin Chirtoacă – puţin notoriu în România – ci cu tendinţa generală de
susţinere a parcursului european al R. Moldova.” 67,8% dintre respondenţi spun
că România ar trebui să uşureze acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. 17,5%
nu sunt de acord, iar 14,6% aleg să nu răspundă. Constatăm o acceptare
semnificativă a basarabenilor la nivelul mentalului colectiv în România, fapt
care, în mod evident, alături de alte variabile (limbă, variabile identitare)
reprezintă o premisă bună pentru integrarea celor care îşi doresc acest lucru
în societatea românească. 56,3% dintre români cred că România ajută suficient
Republica Moldova pentru a se integra în UE, iar 29,6% cred că ar trebui să
facă mai mult (nonrăspunsuri 14,1%). 46% cred că integrarea Republicii Moldova
în UE depinde mai degrabă de voinţa cetăţenilor şi politicienilor din
Basarabia, în timp ce 40,5% cred că depinde mai mult de ajutorul dat de România
şi alte state europene. Publicul vede în mod natural România ca locomotivă
pentru integrarea Moldovei în UE, situaţia din Ucraina şi noua configuraţie de
putere din Est neafectând cu nimic opinia românilor că locul Republicii Moldova
este alături de UE şi de România, într-o formă sau alta. 67,9% dintre români
susţin unirea cu R. Moldova până în 2018 (100 de ani de la Marea Unire ), în timp
ce doar 14,8% mai degrabă nu susţin unirea până în 2018. Nonrăspunsuri: 17,3%.
Darie Cristea: ”Procentul de acord este foarte mare şi confirmă date anterioare
culese şi interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur,
ideea celor 100 de ani de la
Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă,
dar acest 2018 pune în faţa respondenţilor şi un termen foarte apropiat,
palpabil. În acest sens sporeşte relevanţa răspunsurilor, pentru că nu mai avem
de-a face cu o problemă de principiu, ci cu una pragmatică”. Sondajul a fost realizat în perioada 9-14
iulie, pe un eşantion de 1.075 de personae, cu o marjă de eroare de +/-3%. Sursa
Adevarul
de Mădălina Mihalache
Vineri, 31 iulie, începe Postul Adormirea Maicii Domnului
Vineri, 31 iulie,
începe Postul Adormirii Maicii Domnului, cunoscut în popor ca Postul Sfintei
Mării sau Sântămăriei, ce se va încheia la data de 15 august. Dintre cele patru
postiri importante ale anului, ca perioadă de durată, Postul Sfintei Mării,
care precede marele praznic al Adormirii Maicii Domnului, este cel mai nou,
datând abia din secolul al V-lea.
Postul Adormirii
Maicii Domnului este mai puţin aspru în comparaţie cu Postul Paştelui, însă
este mai sever în comparaţie cu alte
două posturi de peste an, cel al Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi al
Naşterii Domnului. Credincioşii ştiu că, pe parcursul acestor două posturi, în
fiecare sâmbătă şi duminică, Biserica le acordă creştinilor dezlegare la peşte.
În schimb, în timpul postului Sfintei Mării, creştinilor le este permis
consumul de peşte doar în ziua de 6 august, când Ortodoxia sărbătoreşte
Schimbarea la Faţă
a Domnului.
De ce Postul Sfintei Mării începe pe 31 iulie ?
De obicei, postul
Sfintei Mării începe pe data de 1 august, iar
în seara zilei de 31 iulie este lăsata de sec. Dacă această dată este
orânduită în calendar într-o zi de miercuri sau de vineri, atunci se lasă sec
cu o zi mai devreme, pe 30 iulie, şi postul începe în ziua următoare, pe 31 iulie.
Ce rol are postul
Sfintei Mării ?
Postul Sfintei Mării este rânduit de Biserică pentru a
aminti creştinătăţii virtuţile alese ale Fecioarei Maria şi de Postul pentru
care, potrivit tradiţiei, Maica Domnului s-a pregătit pentru a trece la viaţa
veşnică.
Postul Sfintei Mării îi pregăteşte pe creştini pentru cele
două mari praznice foarte importante din luna august: Schimbarea la Faţă a Domnului (6 august) şi
Adormirea Maicii Domnului (15 august). Sfinţii părinţi spun că: “Postul
Adormirii Domnului nu trebuie să se rezume numai la înfrânarea de la anumite
alimente, ci mai degrabă de la lucrurile care ne despart de bunul Dumnezeu,
săvârşirea de păcate. Pentru credincioşi, rostul postirii este acela de a crea
o armonie perfectă între trup şi suflet”.
Cum se posteşte ?
În timpul Postului se ajunează lunea, miercurea şi vinerea
până seara, după apusul soarelui. Atunci postitorii pot să consume mâncare
uscată. Marţea şi joia se consumă legume fierte, fără untdelemn, iar sâmbăta şi
duminica se consumă untdelemn şi vin, fiind zile de dezlegare la aceste
alimente. În ziua sărbătorii
Schimbării la Faţă
a Domnului, la 6 august, în orice zi ar fi orânduită în calendar, se face
dezlegare la untdelemn, la peşte şi la vin.
ANAF a deblocat conturile TVR dupa ce televiziunea a platit datoria scadenta catre bugetul de stat
Agentia Nationala de Administrare Fiscala a
ridicat joi poprirea de pe conturile Televiziunii Romane, in urma achitarii de
catre TVR a datoriei scadente catre bugetul de stat, informeaza televiziunea
publica intr-un comunicat de presa.
Poprirea
stabilita de ANAF a fost de 10,3 milioane de lei. Suma integrala a fost
platita, dovada platii fiind remisa catre Agentia Nationala de Administrare
Fiscala — Biroul de Executare Silita, in vederea deblocarii conturilor
operationale.
ANAF a blocat, pe
20 iulie, conturile operationale ale TVR din cauza datoriilor catre bugetul de
stat. In prezent, datoria fiscala totala se ridica la aproximativ 457 milioane
de lei.
Consiliul de
Administratie al TVR a luat mai multe masuri in vederea limitarii cheltuielilor
si achitarii datoriei catre bugetul de stat. Astfel, CA al TVR a decis in
sedintele din 21, respectiv 28 iulie: inchiderea, de la 1 august, a postului
TVR News, comasarea Directiei Stiri cu Departamentul Emisiuni si Stiri
Sportive, in vederea diminuarii posturilor de conducere, reducerea deplasarilor
si a altor activitati generatoare de costuri, dar si reducerea temporara a
activitatii pentru perioada 1 august — 31 decembrie 2015 si initierea
consultarilor cu sindicatele cu privire la restructurarea si reducerea de
personal.
Printre masurile
luate de CA al TVR se mai afla diminuarea, pana la 70 — 75% a sumei aferente
contractelor de prestari servicii, de munca pe perioada determinata si celor
privind cumulul de salarii cu pensii, reducerea cu 20% in medie lunara a
drepturilor de autor si a drepturilor conexe, neangajarea productiei unor
emisiuni generatoare de costuri mari, reducerea cheltuielilor curente, atragerea
de finantari si participari in servicii pentru derularea unor proiecte
editoriale si renegocierea unor contracte comerciale.
Conducerea TVR
vizeaza in continuare initierea unor demersuri in masura sa duca la reducerea
cheltuielilor, restabilirea echilibrului financiar si la plata datoriilor
acumulate, se mai arata in comunicat. Argepres
C.L.
BACALAUREAT – Maramuresul conduce in topul negativ al liceelor cu promovabilitate zero. Cinci licee din judet n-au avut niciun candidat promovat !!!
Cu toate ca
Maramuresul este lider in ceea ce priveste absolventii de Bacalaureat care au
promovat cu nota maxima, este lider si intr-un clasament negativ: judetul cu
cele mai multe unitati de invatamant cu promovabilitate zero. Astfel, nu mai
putin de cinci licee din judet nu au avut niciun candidat promovat la „examenul
maturitatii” din acest an.
„In urma
sustinerii sustinerii examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2015, un
numar de cinci licee au promovabilitatea zero. Acestea sunt: Liceul Tehnologic Ocna Sugatag, Liceul
Tehnologic Octavian Goga Rozavlea, Liceul Tehnologic Poienile de Sub Munte,
Liceul Tehnologic Repedea si Liceul Tehnologic Viseu de Sus”, a precizat
Camelia Bogdan, purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean
Maramures.
Rezultatele
dezastruoase obtinute la aceste unitati de invatamant i-au determinat pe
inspectorii scolari sa ia primele masuri. Astfel, de la toamna, la trei dintre
cele cinci licee nu vor mai fi decat clase cu profil tehnologic. De altfel, in
cele trei scoli astfel de rezultate nu sunt o noutate.
„Pentru Liceul
Tehnologic Repedea, Liceul Tehnologic Ocna Sugatag si Viseu de Sus nu s-au mai
aprobat clase pentru invatamantul liceal ci doar pentru invatamantul
profesional in anul scolar 2015 – 2016, aceste aspecte fiind discutate si
hotarate inca din luna decembrie a anului 2014. Unul dintre indicatorii care au
stat la baza acestei decizii a fost tocmai promovabilitatea la Bacalaureat in anul
precedent, care a fost la fel”, a mai spus inspectorul.
Intrebati care ar
fi motivatia pentru care nici elevii si nici dascalii nu obtin rezultate,
inspectorii ridica din umeri.
„Factorii
probabil ca sunt diversi. Pe de o parte eu cred ca exista o categorie de copii
care nu-si permit sa vina la liceele de prestigiu si raman la aceste licee, dar
venind din gimnaziu cu rezultate dezastruoase nici in liceu nu reusesc sa recupereze
si atunci asa s-ar justifica promovabilitatea zero”, a mai spus purtatorul de
cuvant.
Este greu de
crezut ca la sesiunea de toamna a bacalaureatului, cea care va incepe in scurt
timp procentul de promovabilitate va suferi modificari. Cu toate acestea se mai
pot intampla si minuni. Preluare http://www.emaramures.ro/Stiri/116611/BACALAUREAT-Maramuresul-conduce-in-topul-negativ-al-liceelor-cu-promovabilitate-zero-Cinci-licee-din-judet-n-au-avut-niciun-candidat-promovat-
Ana POP
joi, 30 iulie 2015
Vineri, 31 iulie poate fi văzută „Luna albastră”
Un fenomen
astronomic rar are loc vinerea aceasta: luna albastră. Este vorba despre
apariţia a două luni pline în aceeaşi lună calendaristică. Luna va atinge faza
maximă vineri, pe data de 31 iulie, după ce a mai atins această etapă şi pe
data de 2 iulie.
Potrivit specialiştilor, „Lună albastră” nu presupune
transformarea acesteia în albastru. Termenul este asociat cu fenomenul rar
caracterizat de faptul că Luna plină apare de două ori în aceeaşi lună calendaristică,
potrivit „Business Insider”.
Acest fenomen al apariţiei de două ori a
Lunii pline într-o singură lună calendaristică va mai fi înregistrat abia în
anul 2018, pe 31 ianuarie, dar şi în martie. Apoi acest fenomen se va mai
înregistra abia în 2037.
De obicei, o
„lună albastră” poate fi văzută o dată la 21 de ani şi câteva luni. Denumirea se pare că este o eroare făcută de astronomul James Hu Pruitt. El
a folosit termenul de “lună albastră” într-un articol publicat în anul
1946 şi, deşi greşeala a fost
recunoscută în 1999, denumirea se mai foloseşte şi astăzi.
Radu E.
Memoria iti joaca feste? S-ar putea sa fii deprimat!
Un nou studiu
sugereaza ca oamenii care sufera de depresie isi pot aminti evenimente in
ansamblu, insa ei au probleme legate de detaliile fine motiv pentru care nu pot
distinge intre amintiri similare.emo-varsta-mijlocie
Profesorul Brock Kirwan, de la Brigham Young
University, si unul dintre fostii lui studenti, D.J. Shelton, au realizat un
experiment prin care masurau memoria participantilor care erau rugati sa se
uite la diferite obiecte ce apareau pe un monitor. Tot ce trebuiau sa vada
participantii era sa semnaleze daca obiectele erau noi (adica daca ele nu mai
aparusera pana atunci pe ecran) sau daca le vazusera deja. Dintre cei 83 de
participanti, cei care erau mai deprimati puteau, de obicei, sa faca diferenta
intre obiectele pe care le vazusera sau pe care nu le mai vazusera pana atunci.
In schimb, ei aveau tendinta de a cataloga obiectele similare drept unele
vechi, pe care le mai vazusera deja.
“Acesti oameni nu
sufera de amnezie, doar ca nu observa unele detalii”, a explicat Kirwan.
Lucrarea
sugereaza ca aceasta problema referitoare la incapacitatea oamenilor deprimati
de a face distinctie intre amintiri similare ar putea fi legata de rezultatele
altor studii care indicau ca cei care sufera de depresie au hipocampul mai mic
decat indivizii care nu se confrunta cu astfel de probleme. Hipocampul este o
regiune din creier vitala pentru procesarea amintirilor.
Unele dintre
studiile anterioare realizate de Kirwan au facut legatura intre hipocamp si
abilitatile de recunoastere a tiparelor. Oamenii de stiinta cred ca in perioadele de depresie, creierul pare sa
inceteze productia de noi neuroni din hipocamp, lucru care afecteaza capacitatea
de separare a tiparelor.
Cu toate acestea,
autorii noului studiu recunosc ca studiul are cateva limite. Mai intai,
cercetarea lor nu a fost realizata pe indivizi diagnosticati cu depresie. In
plus, nivelul mediu de depresie experimentat de participanti era destul de
scazut, potrivit evaluatorilor.
“Noi sugeram ca
este nevoie de realizarea unor cercetari viitoare in acest domeniu pentru
determinarea tipului de relatie dintre tulburarile psihologice, capacitatea de
separare a tiparelor, antidepresive si neurogeneza (nasterea neuronilor)”, au
notat autorii cercetarii.
Sursa:Popular Science
dr. Iulian COZA
Emil Boc, atacat de societatea civilă. “Nu ne arde viitorul”
Alianţa Globală pentru Alternative la Incinerare (GAIA) şi
Coaliţia pentru Justiţie Energetică din România – Energy Justice Romania
critică vehement afirmaţiile primarului Emil Boc cu privire la necesitatea
construirii unui incinerator de deşeuri municipale şi asimilabile în
Cluj-Napoca.
Miercuri, primarul a explicat că pentru Cluj ar exista o
soluţie rapidă şi eficientă pentru depozitarea, cu condiţia să nu iasă din
proiectul CMID (Centrul de Management Integrat al Deşeurilor, proiect pe
fonduri europene gestionat de Consiliul Judeţean), la care este parte. “Avem un investitor pregătit să ne pună
gratis la dispoziţie un incinerator, pe terenul lui şi cu autorizaţii obţinute
de el. Ar urma să fie gata în şase luni. El cere la schimb posibilitatea de a
utilizeze gunoiul clujenilor pe următorii zece ani, pentru a obţine energie sau
pentru alte întrebuinţări”, a declarat Emil Boc.
„Incineratoarele
nu rezolvă problema depozitării deşeurilor. Aproximativ 25% din cantitatea de
deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşă, iar această
trebuie să fie depozitată tot în rampe de deşeuri. Această cenuşă este prea
toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Multe
dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce
ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea
dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer
(laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat
digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare”, spun
reprezentanţii asociaţiilor.
Aceştia afirmă că
12 organizaţii neguvernamentale au oferit soluţii pe termen lung pentru
rezolvarea problemei deşeurilor, dar că primarul nu s-a arătat interesat de
această soluţie. De aceea, ONG-urile îl bănuiesc pe Emil Boc că „nu doreşte o rezolvare
reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o soluţie pe termen scurt în
interesul industriei incineratoare”.
„12 organizaţii
neguvernamentale locale au depus o petiţie la toate instituţiile locale şi
judeţene competente, prin care ofereau soluţii pe termen lung la problema
deşeurilor, cu impact pozitiv asupra întregului judeţ. Toate instituţiile au
răspuns pozitiv invitaţiei de a susţine petiţia şi implicit de a delega un
reprezentant în cadrul Consiliului Consultativ propus de ONG-uri, mai puţin
Primăria Municipiului Cluj Napoca, ceea ce ne dă de înţeles că primarul Emil
Boc nu doreşte o rezolvare reală a problemei deşeurilor, pe termen lung, ci o
soluţie pe termen scurt în interesul industriei incineratoare”, scrie în
comunicatul primit la redacţie.
ONG-urile anunţă
că vor fi realizate toate demersurile necesare pentru a împiedica construirea
unui incinerator de deşeuri municipale în Cluj-Napoca, inclusiv în instanţele
judecătoreşti. „Vor fi depuse plângeri împotriva autorităţilor implicate în
diversiunea construirii incineratoarelor de deşeuri. Politica domnului Boc
poate fi catalogată ca fiind iresponsabilă, prin ignorarea realelor soluţii
propuse de societatea civilă şi promovarea unor soluţii false şi extrem de
toxice promovate de industrie, care va bloca comunitatea în tranziţia către
sustenabilitate pentru minim 10 ani”, se arată în comunicatul semnat de Alianţa
Globală pentru Alternative la
Incinerare (GAIA) şi Coaliţia pentru Justiţie Energetică din
România – Energy Justice Romania.
În 2012, societatea
civilă a reuşit să blocheze construcţia unui alt incinerator, un crematoriu
uman, pe strada Govora, între Mănăştur şi Zorilor. Consilierii locali
aprobaseră asocierea cu RDK Cremation, asociere care ar fi urmat să aducă la
buget suma de 15.000 de lei anual. Oamenii au ieşit în stradă şi au reuşit să
obţină blocarea proiectului. În 2013, RDK Cremation a dat în judecată Primăria
şi Consiliul Local, acuzându-le că au cauzat firmei pierderi de 200.000 de lei.
Vladimir PASCU
CEA MAI RECENTĂ POEZIE A POETULUI VASILE DAN MARCHIŞ
CIUPERCI
Ivite prin căinţa pământului vanitos,
cum că a prădat prin seisme
până şi refugiile în care
mai puteam ţine legătura
cu Mîntuitorul nostru Iisus Hristos.
Ciupercile sunt după ,renume ,răspândire
şi cuvânt,
(unde nici nu te aştepţai ,pe pământ),
ca răstignirea Domnului :
dăruire fără mărginire...
Sunt atu-ul farmecelor
şi al descântecelor visătorilor,
muza dezlegării ghicitorilor...
Iar pentru judecata din urmă
rămân drept dovada mărturiei
tuturor refugiaţilor...
Minuni s-au combinat cu seva lor
ca să nu otrăvească istoria
şi să nu compromită victoria...
până şi refugiile în care
mai puteam ţine legătura
cu Mîntuitorul nostru Iisus Hristos.
Ciupercile sunt după ,renume ,răspândire
şi cuvânt,
(unde nici nu te aştepţai ,pe pământ),
ca răstignirea Domnului :
dăruire fără mărginire...
Sunt atu-ul farmecelor
şi al descântecelor visătorilor,
muza dezlegării ghicitorilor...
Iar pentru judecata din urmă
rămân drept dovada mărturiei
tuturor refugiaţilor...
Minuni s-au combinat cu seva lor
ca să nu otrăvească istoria
şi să nu compromită victoria...
*Din volumul în pregătire (al cincilea)*Meditaţii extreme
Rezultate din prima manşă a turului trei preliminar al Ligii Europa
Miercuri, 29 iulie
FK Jablonec
(Cehia) - FC Copenhaga (Danemarca) 0-1
Joi, 30 iulie
Kairat Almat Ata
(Kazahstan) - Aberdeen FC (Scoţia) 2-1
IF Elfsborg (Suedia) - Odds BK (Norvegia) 2-1
AIK Solna (Suedia) - Atromitos FC (Grecia) 1-3
SCR Altach (Austria )
- Vitoria
Guimaraes (Portugalia) 2-1
Apollon Limassol (Cipru) - Qabala FK (Azerbaidjan) 1-1
FC Krasnodar (Rusia) - Slovan Bratislava (Slovacia) 2-0
Slovan Liberec
(Cehia) - Hapoel Kiryat Shmona (Israel) 2-1
PAOK Salonic
(Grecia) - Spartak Trnava (Slovacia) 1-0
Sturm Graz
(Austria) - Rubin Kazan (Rusia) 2-3
AZ'67 Alkmaar
(Olanda) - Istanbul Başakşehir (Turcia) 2-0
FC Zurich
(Elveţia) - Dinamo Minsk (Belarus) 0-1
FC Thun (Elveţia)
- FC Vaduz (Liechenstein) 0-0
MSK Zilina
(Slovacia) - Vorksla Poltava (Ucraina) 2-0
Brondby IF
(Danemarca) - Omonia Nicosia (Cipru) 0-0
Debreceni VSC
(Ungaria) - Rosenborg Trondheim (Norvegia) 2-3
FK Rabotnicki
(Macedonia) - Trabzonspor (Turcia) 1-0
ASA Târgu Mureş (România) - AS Saint-Etienne
(Franţa) 0-3
Girondins
Bordeaux (Franţa) - AEK Larnaca (Cipru) 3-0
Sporting
Charleroi (Belgia) - Zoria Luhansk (Ucraina) 0-2
Standard Liege
(Belgia) - Zeljeznicar Sarajevo (Bosnia-Herţegovina) 2-1
Athletic Bilbao
(Spania) - Inter Baku (Azerbaidjan) 2-0
West Ham United (Anglia) - Astra Giurgiu (România)
2-2
Belenenses
Lisabona (Portugalia) - IFK Goteborg (Suedia) 2-1
Hajduk Split (Croaţia ) - Stromsgodset IF
(Norvegia) 2-0
Sampdoria Genova
(Italia) - Vojvodina Novi Sad (Serbia) 0-4
Southampton
(Anglia) - Vitesse Arnhem (Olanda) 3-0
Wolfsberger AC
(Austria) - Borussia Dortmund (Germania) 0-1.
Partida FK Kukesi
(Albania) - Legia Varşovia (Polonia) a fost suspendată definitiv în minutul 51,
la scorul de 1-2.
Meciurile retur
se vor disputa la 6 august.
Cristi SOMEŞAN
Semnificaţii istorice pentru 31 iulie
În 1938 s-a născut
actorul Nicu Constantin. A jucat în peste 30 de filme de scurt şi
lung metraj, 600 de emisiuni de radio şi peste 300 de televiziune. În 2005, în
cadrul Galei UNITER, a primit premiul special pentru teatru de revistă, iar un
an mai târziu, premiul UNITER pentru întreaga activitate: "Secretul lui
Bachus", "Alo, aterizează străbunica!", "Ministerul
comediei", "Grăbeşte-te încet". A murit la 15 septembrie
2009.
1784 - A încetat
din viaţă filosoful şi scriitorul francez Denis Diderot: "Tatăl de
familie", "Călugăriţa", "Nepotul lui Rameau",
"Cugetări filozofice".
1914 - S-a născut actorul francez Louis de Funès.
Într-un sondaj de opinie din 1968
a fost votat cel mai popular actor francez. Majoritatea
filmelor sale de succes, ca de exemplu cele din seria "Jandarmul din
Saint-Tropez", sunt bazate pe gaguri vizuale; deşi de Funès putea
interpreta şi roluri serioase cu o subtilitate suficientă, a fost renumit mai
ales pentru grimasele şi expresiile faciale exagerate. (d. 27 ianuarie 1983).
1944 - A încetat
din viaţă Antoine de Saint-Exupéry, romancier, eseist şi reporter francez,
aviator căzut pe frontul antifascist. S-a făcut cunoscut unui cerc larg de cititori în special datorită
povestirii "Micul Prinţ", una din cele mai răspândite cărţi din lume,
tradusă în circa 110 limbi. (n. 29 iunie 1900).
1957 - A intrat în funcţiune primul reactor atomic românesc
2006 - Fidel
Castro i-a cedat puterea fratelui său, Raul Castro.
I.I.D.
ASA Târgu Mureş şi Astra Giurgiu joacă astă-seară în turul III preliminar din Europa League
ASA Târgu Mureş își
începe aventura europeană pe propriul teren împotriva fracezilor de la Saint-Etienne în
turul trei preliminar din Europa League, de la ora 21:00, în direct pe
Digisport 1.
Astra Giurgiu joacă în această seară, de la ora 21:45, pe
terenul lui West Ham United, în prima manșă a turului III preliminar UEFA
Europa League. Partida va putea fi
vizionată pe www.digisport.ro și la
adresa de mobil m.digisport.ro.
ECHIPELE
PROBABILE:
West Ham: Adrian – Jenkinson, Ogbonna, Collins, Cresswell –
Amalfitano, Noble, Nolan, Jarvis – Zarate ,
Valencia .
Antrenor: Slaven Bilic
Astra: Lung jr. –
Queiros, Găman, Geraldo, Junior Morais – Boldrin, Takayuki, G. Enache,
Teixeira, De Amorim – Budescu. Antrenor: Marius Șumudică
C.S.