miercuri, 31 ianuarie 2018

Români nu vă uitați eroii! 600 de ani de neuitare! 600 de ani de la plecarea în veșnicie a lui Mircea cel Bătrân !

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), fiul lui Radu I a fost domnul Țării Românești în perioada 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394/1395. În timpul domniei lui, Țara Românească a ajuns la cea mai mare întindere teritorială din istoria sa. Fiul lui Radu I şi fratele lui Dan I a fost supranumit şi Mircea cel Mare în istoriografia română, datorită dibăciei sale în orânduirea ţării, scrie Romanian Global News.
Viteaz şi ingenios comandant de oşti, abil diplomat, bun organizator al ţării şi sprijinitor al culturii, Mircea cel Bătrân (n. 1355) a venit pe tronul Ţării Româneşti într-un moment în care ameninţarea otomană în sud-estul Europei era în ascensiune, scriu Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu în ''Istoria românilor''.
Titulatura de Bătrân nu a fost folosită cu sensul termenului din prezent. La mijlocul secolului al XIV-lea cuvântul bătrân era folosit în cancelaria domnească cu sensul de primul şi, întrucât în Ţara Românescă nu se obişnuia numerotarea domnitorilor ca în Occident, cu cifre romane, s-a apelat la supranumele cel Bătrân, pentru a sublinia faptul că era primul domnitor cu numele Mircea.
Mircea cel Bătrân a urmărit consolidarea internă a ţării, domnia sa reprezentând şi o perioadă de progres economic. În Ţara Românească se aduceau mărfuri multe şi variate, atât din apus cât şi din răsărit, iar circulaţia monetară era intensă. A organizat şi înzestrat ''oastea cea mare'', a construit un adevărat sistem de fortificaţii la Dunăre şi la Marea Neagră, construind cetăţi. În acelaşi timp a organizat şi îmbunătăţit administraţia ţării, marii dregători având de acum un rol tot mai însemnat în Sfatul ţării. Dintre ctitoriile lui Mircea cel Bătrân cea mai renumită este Mânăstirea Cozia, înălţată în anii 1387-1388, de plan trilobat, cu o structură specială a naosului.
''Ca o sinteză a istoriei româneşti din secolul al XIV-lea, se afirmă cârmuirea lui Mircea cel Bătrân. Ea reprezintă un maximum al dezvoltării statului muntean şi ca întindere teritorială şi ca putere militară; în acelaşi timp, viaţa economică şi cultural-religioasă cunosc manifestări importante'' (''Istoria românilor'' de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu). ''O nouă perioadă începe pentru Ţara Românească cu acest viteaz şi iscusit organizator care e Mircea'', remarca şi marele istoric Nicolae Iorga (''Istoria poporului românesc'', Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică'', Bucureşti, 1985).
Sub domnia sa are loc desăvârşirea unităţii teritoriale a Ţării Româneşti, căreia îi sunt integrate stăpâniri mai vechi sau mai noi pierdute de înaintaşii lui Mircea.
În timpul domniei sale, graniţele Valahiei au cunoscut întinderea teritorială maximă din Evul Mediu: de la Olt în nord la Dunăre în sud şi de la Porţile de Fier în vest până la Marea Neagră în est. Mircea a stăpânit Banatul Severinului (din 1388/9), Ducatele Amlaşul şi Făgăraşul, Cetatea Bran, Cetatea Bologa, Graniţa dinspre Moldova, graniţa dintre Moldova şi Ţara Românească (sectorul dintre Carpaţi şi Prut) şi Dobrogea. După 1404 Mircea îşi extinde stăpânirea şi la nordul gurilor Dunării, cuprinzând cetatea Licostomo.
Aceasta reiese din titlul său domnesc: ''Io Mircea mare voievod şi domn, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, stăpânind şi domnind peste toată ţara Ungrovlahiei şi a părţilor de peste munţi, încă şi către părţile tătăreşti şi Amlaşului şi Făgăraşului herţeg şi domn al Banatului Severinului şi de amândouă părţile pe toată Podunavia, încă şi până la Marea cea Mare şi stăpânitor al cetăţii Dârstorului''. Este întinderea maximă pe care a cunoscut-o statul muntean, în întreaga sa istorie, până în secolul al XIX-lea. În lucrarea sa ''Ţările Române şi Înalta Poartă'' (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1993), istoricul Mihai Maxim subliniază: ''(...) Când otomanii atingeau linia Dunării (1393-1396), Ţara Românească se afla sub puternica ocârmuire a lui Mircea şi într-un moment de maximă întindere teritorială din întreaga sa istorie''.
În planul politicii externe, Mircea cel Bătrân a avut relaţii bune cu domnii Moldovei Petru I Muşat şi Alexandru cel Bun. În ceea ce priveşte raporturile cu celelalte ţări vecine, până spre finele anului 1394 accentul a fost pus pe colaborarea cu Polonia. La urcarea pe tron a lui Mircea cel Bătrân Ungaria manifesta tendinţe de expansiune, iar regele Sigismund de Luxemburg urmărea să-şi impună autoritatea în Ţara Românească. Pentru a contracara ameninţarea ungară, Mircea cel Bătrân încheie în 1389, prin intermediul domnului Moldovei Petru I, un tratat de alianţă cu regele Wladislaw al II-lea Jagiello al Poloniei, de pe poziţii de deplină egalitate. Relaţiile dintre Mircea cel Bătrân şi Sigismund de Luxemburg se vor îmbunătăţi în contextul creşterii ameninţării otomane, domnul Ţării Româneşti susţinând angajarea Ungariei pe frontul antiotoman din sud-estul Europei. Prin tratatul de alianţă încheiat în 1395 cu Sigismund de Luxemburg Mircea este recunoscut ca stăpân al Făgăraşului, precum şi al Banatului de Severin. Acest tratat reprezintă prima alianţă militară românească antiotomană.
În faţa atacului turcilor împotriva Dobrogei, în 1388-1389, Mircea cel Bătrân intervine , luptele soldându-se cu alungarea turcilor şi alipirea Dobrogei la Ţara Românească (în titlul domnului Ţării Româneşti este menţionat ''despot al pământurilor lui Dobrotici şi domn al Dârstorului''). Consecinţele erau foarte importante pentru Ţara Românească, având în vedere deschiderea la Marea Neagră, stăpânirea litoralului şi a Gurilor Dunării.
''Avansul rapid al statului otoman în Peninsula Balcanică a creat o ameninţare pentru Ţara Românească. Mircea cel Bătrân a reacţionat luând sub autoritatea sa ţara despotului Dobrotici - Dobrogea - şi trimiţând un corp de oaste pentru a-l sprijini pe cneazul Lazăr al Serbiei în bătălia de la Kossovopolje (1389), încheiată cu înfrângerea forţelor creştine'', arată istoricul Florin Constantiniu în lucrarea sa ''O istorie sinceră a poporului român'' .
Din 1391 începe o lungă serie de lupte între oastea Ţării Româneşti şi trupele otomane. După ce, în 1393, sultanul Baiazid I cucereşte ţaratul de Târnovo şi asediază cetatea Silistra, aflată în stăpânirea lui Mircea cel Bătrăn, acesta din urmă întreprinde în 1394 o expediţie fulger în sudul Balcanilor pentru lichidarea bazelor de atac ale turcilor. Ca răspuns, în acelaşi an a urmat campania sultanului Baiazid I în Ţara Românească, iar la 10 octombrie 1394 are loc bătălia din locul numit ''la Rovine''.
Aceasta a fost una dintre cele mai mari confruntări româno-otomane şi s-a soldat cu victoria oastei lui Mircea cel Bătrân. O cronică bulgară contemporană descria astfel bătălia de la Rovine: ''lănci nenumărate s-au frânt'' iar ''cerul nu se mai putea vedea de desimea săgeţilor''.
După o nouă bătălie cu turcii, care a avut loc lângă Argeş în 1395, Mircea cel Bătrân este nevoit să se retragă din faţa invadatorilor, iar o parte dintre boieri sprijină venirea pe tronul Ţării Româneşti a lui Vlad I. La bătălia de la Nicopole, din 25 septembrie 1396, soldată cu victoria armatei lui Baiazid I şi cu un dezastru pentru armata de cruciaţi, a participat şi Mircea cel Bătrân cu un corp de oaste. În decembrie 1396- ianuarie 1397, Vlad I a fost alungat, iar Mircea cel Bătrân şi-a restabilit autoritatea asupra întregii Ţări Româneşti.
După bătălia de la Ankara, din 1402, soldată cu înfrângerea lui Baiazid I de către Timur Lenk, Mircea cel Bătrân a sprijinit, pe rând, diferiţi pretendenţi la tronul sultanului, respectiv pe Musa, apoi pe Mustafa, fiii lui Baiazid I. Timp de un deceniu domnul Ţării Româneşti s-a distins ca un abil diplomat. Venirea pe tron a lui Mehmed I, în 1413, a însemnat însă o lovitură grea pentru Mircea cel Bătrân.

''Faptul dominant pentru existenţa şi relaţiile externe ale Ţării Româneşti în anii lui Mircea îl constituie ameninţarea otomană (...) Turcii reprezentau spre finele secolului al XIV-lea, cea mai puternică şi ofensivă forţă militară a sud-estului european; ca atare, după aproape trei decenii de lupte, Mircea a fost obligat - dată fiind disproporţia covârşitoare de forţe - să stabilească un modus vivendi, o reglementare politică a raporturilor cu noii stăpâni ai Peninsulei Balcanice'', se arată în volumul ''Istoria românilor'' de Constantin C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu. Iar istoricul Florin Constantiniu remarcă: ''Domnia lui Mircea cel Bătrân rămâne importantă, în primul rând, prin inaugurarea cu succes a strategiei de disuadare a Porţii otomane de a introduce administraţia directă între Carpaţi şi Dunăre şi prin oprirea temporară la Dunăre a expansiunii otomane, ceea ce a salvat Ţara Românească, în faza de consolidare statală, de anihilarea politică''. RGN

Rata somajului din decembrie: 4.6%, mai mare in cazul barbatilor


 In luna decembrie 2017, rata somajului in forma ajustata sezonier a fost de 4,6%, in scadere fata de cea inregistrata in luna noiembrie (cand fusese  de 4,7%), a transmis miercuri Institutul National de Statistica.  Rata somajului la barbati a fost cu 1,8 puncte procentuale mai mare decat la femei.

 Numarul somerilor (in varsta de 15-70 ani), estimat pentru luna decembrie a anului 2017 a fost de 435.000 persoane, in scadere atat fata de noiembrie (443.000 persoane), cat si fata de aceeasi luna a anului anterior (493.000 persoane).


Pe sexe, rata somajului la barbati a depasit-o cu 1,8 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,4% in cazul persoanelor de sex masculin si 3,6% in cazul celor de sex feminin). HotNews.ro

„Viziunea” noului guvern

Înlocuirea premierului Tudose cu Viorica Dăncilă începe să aibă datele unei schimbări de viziune. Liviu
Dragnea s-a decis să nu mai dea indicaţii din spatele uşilor închise, ci anunţă în mod public lucrurile care nu i se par în ordine.
Iată câteva date. Exprimându-şi opinia despre rolul SPP într-un interviu la una dintre televiziuni, a doua zi guvernul a anunţat că renunţă la serviciile ofiţerilor Serviciului de Pază şi Protecţie a demnitarilor.
Serviciul s-ar fi transformat într-un organism de adunat informaţii.
Generalul Pahonţu i-ar fi spus vicepremierului Paul Stănescu că prin martie-aprilie Liviu Dragnea „va fi executat”, el, Stănescu, urmând să devină preşedintele PSD. Rapiditatea cu care guvernul a reacţionat este exemplară.
Dacă se va ţine ritmul acesta se poate aprecia că guvernul Dăncilă este mai hotârât, mai bărbătesc decât fostele guverne. Dragnea presupune că şi foştii premieri Grindeanu şi Tudose au primit asemenea oferte din partea generalului Pahonţu. Tot ce este posibil. Oamenii cu epoleţi au avut în ultimii ani o putere, o influenţă pe care şi-au luat-o singuri. Serviciile speciale, instituţiile de forţă, anumite direcţii mai mult sau mai puţin militarizate, au dat tonul în politica românească.
La rândul lor, câţiva dintre noii miniştri, cu ocazia predării-primirii portofoliilor, s-au făcut remarcaţi prin prezentarea unor măsuri necuprinse în celebrul program electoral, transformat în program de guvernare. Ministrul Finanţelor a anunţat că se renunţă la Formularul 600 şi că nu exclude o eventuală impozitare progresivă a salariilor. Aviz primăriilor în care s-au dat salarii mari. Desigur, bugetarii nu se vor bucura. Guvernul PSD-ALDE a dat, tot guvernul PSD-ALDE va lua? Greu de crezut că va fi acceptată o asemenea idee. Orlando Teodorovici este ceva mai libertin. În orice caz, a anunţat că va lua acele măsuri care i se par că sunt logice.
Prin pragmatism s-a remarcat încă de la prima conferinţă de presă Sorina Pintea. Fost director, şi foarte bun, al Spitalului Judeţean Maramureş, se vede că a acumulat nu doar experienţă, ci că a reuşit să cunoască foarte bine sistemul de sănătate, din interior.
Foarte hotărât şi-a început şi ministrul Transporturilor mandatul. Le-a reamintit funcţionarilor din minister că salariile lor lunare se ridică la peste un milion de lei şi pentru banii respectivi, luaţi de la contribuabili, trebuie să muncească. Este un bun semnal. Să vedem ce treabă va reuşi să facă într-unul dintre cele mai dificile ministere.
Un alt semnal pe care l-a transmis Liviu Dragnea, tot public, este legat de ANAF. I se pare că nu este normal să pornească vânătoarea de amenzi, după ce fostul guvern a emis o ordonanţă de urgenţă prin care un procent de 15% din amenzi reveneau inspectorilor. Ordonanţa avea drept scop cointeresarea lucrătorilor ANAF, consecinţa firească fiind adunarea unor sume mai mari la buget. Foarte probabil că indicaţia va fi repede transpusă în practică.
Ceea ce face Liviu Dragnea se poate chema şi transparenţă, dar şi o nouă strategie de comunicare. Unul dintre primele capitole ale Programului de guvernare publicat de PSD înainte de învestitura din Parlament se numea chiar „Viziune”. Nu cuprindea nimic din cele prezentate de Liviu Dragnea. Doar se enunţa prin titlu de capitol că PSD are de gând să schimbe macazul. După două eşecuri răsunătoare nu-şi mai poate permite încă o criză. Cum adevărul este, până la urmă, tot o formă de manipulare, nu este exclus să asistăm la o schimbare radicală de strategie şi comunicare. Să vedem cât o să ţină.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş

INVITAŢIE

           
                            
Bună ziua,
    
  Vă invit să participați la ediția a VII-a a Proiectului Național ,,Nașterea Domnului – Renașterea Bucuriei”  cu înscriere până pe 26 martie  2018  pentru ETAPA II, care are următoarea structură:
1.     Concurs gratuit
2.     Simpozion Internațional – ISBN
3.     Conferință Națională – ISBN
4.     Revistă(elevi și cadre didactice) – ISSN
 
Categoriile de  documente primite ca urmare a implicării în activitățile proiectului le aveți enumerate la sfârșitul regulamentului.
 
Aceia dintre dvs. care ați participat măcar la o singură ediție anterioară si acum va inscrieti la simpozion ,  veți primi 2 documente surpriză din partea organizatorilor (precizați în chestionar la a câta participare sunteți).
 
Este ultima ediție în care mai organizăm acest proiect în această formă. De anul viitor proiectul va avea altă formă și structură.
Vă invit să ne fiți alături la această ultimă ediție aniversară cu numărul VII pe care am gândit-o a fi generoasă pentru dvs.
Ne vom strădui să eliberăm documente Unicat din punct de vedere estetic, cu ștampilă originală, cu avizul MEN, etc.
Vă mulțumesc că ați fost alături de noi dând valoare proiectului.
Vă doresc multă sănătate, bucurii, putere de muncă și vă aștept la proiect !                                                          
                                                                        Cu prețuire,
                                                       Prof. Metodist Nastasa Adriana

Polul viitorului

Apple Pay se lăuda în noiembrie 2017 că şi-a dublat numărul de utilizatori, ajungând la 86 milioane. Ştirea a provocat optimism în rândul acţionarilor Apple. Poate fi interesant pentru cel captivat strict de ştirea livrată de Apple, dar mă întreb totuşi, cum se văd cei 86 milioane utilizatori ai lui Apple dinspre Alibaba al cărui serviciu similar, Alipay, are peste 520 milioane de utilizatori. Da, nu e nicio eroare: chinezii au de peste şase ori mai mulţi utilizatori!

Probabil veţi spune că utilizatorii Apple sunt mult mai bogaţi decât cei ai Alibaba, astfel încât tranzacţiile americanillor sunt mult mai valoroase. Iar vă grăbiţi! Apple n-a făcut publice niciun fel de cifre concrete referitoare la serviciul propriu de plăţi. Doar procente evazive. Spre exemplu, spuneau că în 2016 volumul tranzacţiilor efectuate prin sistemul propriu de plăţi a crescut cu 450%. Impresionant, dar mult mai important e să ştim faţă de ce a crescut cu acel procent. De la 2$ la 1000$ avem o creştere de 50 de ori mai mare. E mare, dar totuşi e vorba de doar 1000$!
Căutând ceva cifre concrete legate de volumele realizate de Apple am dat peste o estimare independentă a întregii pieţe din SUA care spunea că volumul total de plăţi prin intermediul telefonului este cifrat la … 75 mld. $. E impresionantă cifra, nu-i aşa? Dar cum apare ea pe lângă cele 1,7 trilioane $ intermediate de Alipay în 2016? Să mai spun că principalul concurent al Alipay sunt tot nişte chinezi, cei de la WeChat, care au intermediat în 2016 tranzacţii totale de 1,2 trilioane $?
Ce ne arată aceste cifre? În primul şi-n primul rând faptul că deja, în ceea ce priveşte tehnologia, avem un nou far. Exact cum estimam în urmă cu vreo cinci ani, trendurile se schimbă radical. În tehnologii mobile chinezii se concurează pe ei înşişi. Vă vine sau nu să credeţi, vremurile în care chinezii făceau ochii mari la un telefon occidental s-au sfârşit. Vremurile în care clonele nefericite ne stârneau zâmbetele sunt duse. S-a inversat roata: chinezii inventează tehnologii, iar occidentalii abia ţin pasul. Occidentul a mai fost confruntat în trecut cu un asalt smilar: cel al Japoniei. Mai ţineţi minte cum ne-am trezit invadaţi de japonezi?
Urmând un pattern similar, China invadează în forţă. Lucrurile însă nu mai sunt ca în anii 60-70, atunci când Japonia se reinventa. Şi, de asemenea, China nu e Japonia, în sensul în care nu are aproape nicio limită în ceea ce priveşte populaţia şi resursele. Puţini ştiu că China deţine cele mai mari rezerve de metale rare, esenţiale, de exemplu, în construcţia de baterii. Avantajul resurselor asigură ţării monopoluri nete în anumite domenii. Un alt domeniu în care China devine lider pe zi ce trece este cel al educaţiei. Şcoala e luată în serios acolo, cartea se face la modul serios, programatic. De-aici ies specialiştii care sunt absorbiţi imediat de o piaţă avidă de cercetare şi dezvoltare. E chiar fabulos să constaţi cum fosta ţară în care revoluţia culturală îşi arunca intelectualii în puşcării renaşte bazându-se, în principal, pe educaţie.
De fiecare dată când am scris despre China am fost acuzat de comunism, pro-chinezism şi „trimis” de către unii în Coreea de Nord(de parcă ar fi acelaşi lucru!). Cam aceleaşi sentimente le-am simţit şi-n momentul în care vorbeam despre Rusia şi realităţile schimbate ale acestei ţări. Din pro-rus, kaghebist, „agent sovietic” sau, din nou, comunist, n-am fost scos. Este într-adevăr greu să percepi realitatea atunci când eşti îndobitociţ de propagandă şi când priveşti lumea cu ochelari de cal(sau, mai rău, legat de tot la ochi). Însă asta nu te scuteşte de lovituri teribile atunci când lucrurile se întâmplă.
Ceea ce am dorit să prezint cu cifrele de la începutul articolului este diferenţa de magnitudine între China şi SUA. Această diferenţă este unul dintre semnele esenţiale care ne arată încotro se înclină balanţa viitorului. La începutul epocii industriale manufacturile distrugeau micii meseriaşi inundând piaţa cu produse ieftine. Marele comerţ închidea micile prăvălii punând punct unor generaţii întregi de comercianţi. Realitatea se schimba sub impulsul diferenţei de magnitudine. La fel după Război. Americanii au venit cu o abordare globală şi au inundat lumea cu produse având tehnologii superioare la preţuri ridicol de mici. Industrii întregi de pe Continent au murit sau au schimbat logica, mergând spre o abordare globală. Aşa a apărut economia paletizată. Paul următor a presupus optimizările nebune de costuri. Aşa a venit următoarea provocare: externalizarea producţiei unde campioană absolută a fost China. Muncitorii ieftini, munca aproape de sclavie, sprijinul oferit de către stat şi „zonele libere” au făcut posibil un alt flux: acela în care mărfurile erau proiectate în Occident, produse în China, dar vândute tot de către Occident. O altă abordare, un alt val de mărfuri ieftine care, de data aceasta umpleau buzunarul corporaţiilor care controlau „fluxul”.
Această „bogăţie ieftină”, această comoară a externalizării a avut în Occident efectul aurului spaniol din Americi. A adus bunăstarea la pachet cu creşterea preţurilor. Aşa cum în Spania perioada colonială a dus practic la dispariţia meşteşugarilor deoarece „era mai ieftin” să se ia de-a gata din altă parte, la fel se-ntâmplă acum în tot Occidentul: e mai ieftin să iei de la chinezi deoarece producţia în ţara ta este obscen de scumpă. Aceasta a fost, să-i spunem, realitatea de tranziţie. Occidentul s-a împăcat cu faptul că nu-şi mai produce produsele, mizând pe servicii şi „creativitate”. Tradus ar însemna ceva de genul: „degeaba au chinezii braţe de muncă atâta timp cât creierul şi piaţa sunt la noi”. Şi-a mers şi acest model o scurtă perioadă. Numai că, la un moment dat, lucrurile s-au fracturat întâmplându-se ceea ce tot spun de-o groază de vreme.
China nu a asistat pasiv şi nu şi-a asumat niciun moment statutul său de forţă de muncă ieftină. Cu fiecare contract încheiat, cu fiecare linie de producţie montată acolo, şi-au dezvoltat specialiştii, au înţeles şi dezvoltat fluxurile, reuşind să construiască o generaţie întreagă de specialişti care în Occident practic nu mai există. Liniile de producţie chinezeşti au fost obligate să-şi crească fabulos cadenţa pentru a răspunde cerinţelor din ce în ce mai mari venite din partea pieţelor. De-aici a rezultat o nouă industrie, aceea ce producţie a liniilor de producţie, a utilajelor, industrie, de asemenea, internalizată aproape 100% în China. Industrie venită la pachet cu specialişti şi echipamente. Putem spune, fără a greşi, că întreg complexul industrial chinezesc s-a dezvoltat pe seama lenei Occidentului. O lene care costă teribil deoarece s-a ajuns în situaţia în care lucrurile au mers deja prea departe pentru a mai putea fi stopate. Când Occidentul s-a trezit, zarurile fuseseră deja aruncate. Şi astfel s-a ajuns la o dublă abordare: ţările europene se complac în situaţa dată, aşa cum au făcut-o toată istoria recentă, în timp ce SUA caută cu disperare ieşirea din capcană. Europenii într-un fel au dreptate: pentru ei, noua realitate economică înseamnă doar schimbarea stăpânului. Adică acolo unde-a stat SUA poate sta şi altă ţara dacă „aşa e istoria”. În ceea ce priveşte SUA, lucrurile sunt grave deoarece, la pachet cu economia, va pierde toată lumea. Din stăpânul absolut al planetei, SUA se va trezi maxim cu rolul de putere regională. Adică ceva stăpân peste Canada şi Mexic. Asta, dacă nu cumva respectivele ţări îşi vor găsi alţi protectori.
Absolut tot ceea ce se petrece acum în SUA trebuie judecat prin filtrul disperării. Luaţi ca exemplu taxele vamale la maşini de spălat şi panouri solare. Ce altceva sugerează asta decât neputinţa, disperarea. Unii ar spune că e o măsură de răspuns pentru nu ştiu ce subvenţionare mascată. O opinie falsă. Totul e un semn al disperării. În realitate, cu sau fără subvenţie, America îşi arată neputinţa în faţa tehnologiei superioare sosite cu un preţ mic. Mult mai mic decât poate America să obţină. Să vă mai dau un exemplu: creşterea bugetului alocat armatei. Cu toate că SUA are un buget faraonic pentru apărare, Trump l-a mărit deoarece, aşa cum s-a exprimat, „nu poţi face mare lucru cu bugetul setat de Obama”. Aşa să fie? Bugetul apărării SUA este de 40% din cheltuielile mondiale pentru apărare, mai mare decât cel al următoarelor zece clasate la un loc. În aceste condiţii Trump se plânge că e prea puţin. Dacă privim prin prisma neputinţei SUA în faţa Coreei de Nord, putem să-i dăm dreptate, însă, analizând imensele bugete pe care le face praf inutil armata americană şi complexul de paraziţi din jurul acesteia înţelegem limpede că avem de-a face cu o instituţie coruptă, bugetofagă şi incapabilă să se reformeze. Văzându-se însă neputincios, Trump apasă cu disperare pe acceleraţie acolo unde oricum nu mai e posibilă accelerarea. Şi-o face în speranţa că mai poate scoate ceva.
Ştiu că pentru mulţi ceea ce spun acum sună abracadabrant, dar aşa merge istoria. China e capabilă să-şi sufoce duşmanii prin ceea ce am numit diferenţa de magnitudine. Planurile Chinei au fost întotdeauna pe termen lung şi de aceea niciodată nu reacţionează nervos. Dezvoltările le face întotdeauna cu paşi mici, dar solizi. Aşa cum este reconstrucţia Drumului Mătăsii. Totul se desfăşoară lin, aproape natural. Ţările tranzitate de proiectul chinezilor devin singure interesate de participare pentru că aceasta atrage după sine o multiplicare fabuloasă a business-ului propriu.
Un alt exemplu de strategie chinezească este impunerea yuan-ului ca monedă de schimb. Au forţat normalizarea coşului SDR(DST) al FMI, şi-au făcut Banca Asiatică de Infrastructură, dar au şi semnat peste 30 de acorduri bilaterale cu cei mai importanţi parteneri economici. Pe 30 de pieţe yuan-ul a devenit monedă oficială de schimb. Fără a forţa, fără a impune. La fel se întâmplă lucrurile şi în petrol unde yuan-ul devine monedă de tranzacţionare. Suplimentar faţă de dolar, contractele încheiate în yuani au acoperire în aur. Un lucru cu care SUA nu se mai poate mândri deoarece nu prea mai are aur. De fapt, gurile rele spun că nu prea mai are nici măcar aurul pe care unele ţări l-au depozitat acolo.
Toate exemplele pe care le-am dat cred că sunt edificatoare în ceea ce priveşte noile energii ale planetei sau, dacă vreţi, locul de unde începe să bată lumina. Indiferent de propaganda care v-a fost inoculată, reţineţi că viitorul aparţine Asiei în general şi Chinei în special. Şi, pentru cei mai vigilenţi dintre voi, o să mai spun ceva: acesta nu este un motiv nici de bucurie, nici de supărare. Luaţi lucrurile aşa cum sunt şi nu vă canalizaţi energiile în vederea sprjinirii sau combaterii acestei realităţi. Într-adevăr lucrurile se așează sau, mai bine spus, sunt aşezate aşa „cu o largă participare” ocultă. Chiar dacă arhitectura planetei se schimbă, asta nu înseamnă că arhitectul din spate nu e acelaşi. Dar despre acestea voi vorbi ceva mai mult într-un alt context.

Comunicat de presa - Legea 37_2018 privind promovarea transportului ecologic

31.01.2018




Legea 37/2018 privind promovarea transportului ecologic a intrat în vigoare

            Exact după doi ani de la inițierea Proiectului de Lege, iată că un demers și o idee bine argumentată care răspunde unei necesități, în ciuda opoziției făcute în special de către șefii de garaje, devine Lege.
            Legea privind promovarea transportului ecologic, inițiată de deputatul PSD Marius Sorin Bota a fost promulgată de către președinte și publicată în Monitorul Oficial  nr. 67 din 23 ianuarie 2018, devenind astfel legea nr 37/2018.
         Conform acestei legi,  autoritățile publice locale, regiile autonome și societatile aflate în subordinea unităților administrativ-teritoriale, vor achiziționa mijloace de transport călători acționate prin motoare cu propulsie electrică, tehnologii verzi de tipul Electrice, Hybrid, Hybrid Plug-In, Hydrogen (FCV), motoare cu propulsie pe gaz natural comprimat, motoare cu propulsie pe gaz natural lichefiat și motoare cu propulsie pe biogaz, în proporție de minimum 30% din necesarul de achiziții viitoare. Procentul va fi calculat din totalul numărului de autovehicule achiziționate într-un an. De asemenea, același tip de mijloace de transport și respectând aceiași proporție de minim 30%, vor fi achiziționate și de către societățile cu capital privat care furnizează servicii publice de transport local și metropolitan sau în cadrul unei asociații de dezvoltare intercomunitară, inclusiv societățile de taxi, începând cu anul 2020. Achizițiile anuale de autovehicule făcute de autoritățile publice pentru deservirea parcului propriu trebuie să conțină în proporție de cel puțin 20% autoturisme acționate prin tehnologii verzi de tipul Electrice, Hybrid, Hybrid Plug-In si Hydrogen (FCV).
            Este important de precizat faptul că prevederile prezentei legi se aplică începând cu anul următor celui de intrare în vigoare.



Cabinetul deputatului

[Europe Direct Maramures] Jurnal CDIMM 1/2018


Buna ziua,

Centrul Europe Direct Maramures va transmite Jurnal CDIMM nr. 1/2018, in care gasiti informatii utile despre:
Proiectul ”AS NV – Antreprenoriat Sustenabil in regiunea de Nord Vest” derulat de CDIMM Maramures (ca partener) prin Programul Romania Start Up Plus;
Noua generatie de Centre Europe Direct 2018-2020, care are menirea de a contribui la formarea si afirmarea opiniei publice europene.
Stiri despre finantari:
Programul european „Orizont 2020” – „Cresterea performantei tehnologiilor pentru solutiile locale de incalzire si racire”;
Programul National de Dezvoltare Rurala 2014–2020: Infiintarea si functionarea grupurilor operationale care dezvolta proiecte pilot si noi produse in sectorul agricol si in cel pomicol.
Pentru alte noutati europene, vizitati Website-ul Centrului Europe Direct Maramures: http://europedirect.cdimm.org/:
Legislatia UE si Romania: http://europedirect.cdimm.org/noutati/romania-probleme-in-implementarea-legislatiei-europene
Reactii ale UE fata de Romania: http://europedirect.cdimm.org/noutati/declaratie-comuna-a-presedintelui-jean-claude-juncker-si-prim-vicepresedintelui-frans-timmermans-privind-evolutiile-recente-din-romania
Mediul online: http://europedirect.cdimm.org/noutati/combaterea-discursurilor-ilegale-din-mediul-online
Materiale plastice: http://europedirect.cdimm.org/noutati/prima-strategie-la-nivel-european-privind-materialele-plastice
Registrul de transparenta al UE: http://europedirect.cdimm.org/noutati/negocieri-pentru-imbunatatirea-registrului-de-transparenta-al-ue
Bugetul UE dupa 2020: http://europedirect.cdimm.org/noutati/spune-ti-parerea-despre-bugetul-ue-post-2020
Norme fiscale: http://europedirect.cdimm.org/noutati/noi-norme-de-prevenire-a-evaziunii-fiscale-si-spalarii-banilor
Reglementari alimente noi: http://europedirect.cdimm.org/noutati/regulamentul-privind-noile-alimente-a-intrat-in-vigoare

Cu stima,
Margareta Capilnean,
Coordonator de proiect, Centrul Europe Direct Maramures
Fundatia CDIMM Maramures
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare
Tel/Fax: 0262.224870,222.409
Email: marga@cdimm.org
Web: http://europedirect.cdimm.org/
Facebook: https://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures/

[Free_Press_Romania] Apel


Singura solutie constitutionala  ramasa  României este organizarea unui referendum pe tema  alegerilor anticipate . Fac apel la  toti  cetateni români care inteleg criza constitutionala in care  este ingropata Tara  prin rezistenta grupului infractional din  PSD cu ramificari transpartide   sa participe la adunarea de semnaturi  necesare  organizari unui referendum prin care  electoratul cere dizolvarea Parlamentului si organizarea  alegerilor anticipate.

Asa sa ne ajute Dumnezeu !

Vasile Bouleanu  

Comunicat Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş

Nr. 477/ITM MM/11.01.2018



RAPORT DE ACTIVITATE AL INSPECTORATULUI TERITORIAL DE MUNCĂ MARAMUREŞ PE ANUL 2017

Programul de Acţiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş pentru anul 2017 a reprezentat baza organizării şi desfăşurării activităţii de inspecţie a muncii fiind permanent adaptat măsurilor care au fost dispuse de conducerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Acţiunile din Programul Cadru de acţiuni pentru anul 2017 au urmărit o mai bună aplicare, de către angajatori, a prevederilor legale din domeniul relaţiilor de muncă, precum şi informarea şi conştientizarea angajatorilor cu privire la modificările legislative apărute în domeniul relaţiilor de  muncă. In acest sens au fost utilizate metode de inspecţie şi proceduri aliniate celor mai bune practici folosite şi în ţările membre ale Uniunii Europene.        
În vederea informării angajatorilor în ceea ce priveşte modificările aduse legislatiei în domeniul relaţiilor de muncă, au fost organizate întâlniri cu angajatorii şi cu reprezentanţii acestora. Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş a organizat pe parcursul anului 2017 o serie de întâlniri cu angajatorii, cu rol de promovare a legislaţiei din domeniul relaţiilor de muncă.
În 2017, activitatea de control s-a desfăşurat în baza  Programului Propriu de Acţiuni pe anul 2017 al instituţiei, aprobat de Inspecţia Muncii şi înregistrat sub nr.14583/16.12.2016.

                                        SITUAŢIA ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR DE MUNCĂ ÎN 2017

Acţiunile de control din 2017, în domeniul relaţiilor de muncă, au constat in verificarea modului in care agenţii economici aplica si respecta prevederile legislaţiei muncii, si a cuprins următoarele acţiuni principale:
*      actiuni de verificare a modului in care se aplica si se respecta  prevederile
legislatiei muncii de catre agentii economici, urmarindu-se, in principal, daca:
- informarea, respectiv incheierea contractului individual de munca se face anterior inceperii raporturilor de munca;
- tuturor salariatilor  li s-au incheiat contracte individuale de munca in forma scrisa;
- tuturor salariatilor li s-a inmanat, anterior inceperii activitatii, un exemplar din contractul individual de munca;


- in contractele individuale de munca  nu sunt stipulate clauze contrare prevederilor legale;
- sunt respectate prevederile legale cu privire la durata perioadei de proba inscrise in contractul individual de munca;
- sunt respectate prevederile legislatiei muncii cu privire la executarea, suspendarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca;
- sunt respectate prevederile Codului muncii cu privire la contractul individual de munca cu timp partial, inclusiv la interdictia efectuarii de ore suplimentare, cu exceptia cazurilor prevazute expres in lege;
- sunt respectate conditiile legale care justifica incheierea contractului individual de munca pe durata determinata si respectarea perioadei pentru care poate fi incheiat;
- sunt respectate prevederile Legii 53/2003, republicata.

*      Timpul de munca si timpul de odihna, cu modificarile si completarile ulterioare,
referitoare la:
- modul in care se ţine evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat;
- durata normala a timpului de munca pe zi si pe saptamana;
- efectuarea muncii suplimentare numai cu acordul salariatului si in cazurile permise de lege;
- durata maxima legala a muncii suplimentare si  compensarea acesteia cu timp liber platit in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia sau, in cazul in care acest lucru nu este posibil, cu plata unui spor la salariu;
- munca de noapte, inclusiv daca Inspectoratul Teritorial de Munca Maramures a fost informat despre existenta acesteia;
- repausul zilnic si saptamanal;
- concediul de odihna;
- sunt respectate prevederile legale privind incadrarea in munca a minorilor, respectiv regimul de munca al acestora;
- sunt respectate prevederile legale referitoare la negocierea, stabilirea si garantarea in plata cel putin a salariului minim brut pe tara;
s-au respectat prevederile legale cuprinse in contractele colective de munca aplicabile (de exemplu cele privind negocierea si stabilirea, cel putin a salariului de baza minim brut orar pe tara si cele privind aplicarea coeficientilor minimi de ierarhizare in cazul salariatilor care au alte meserii/functii decat cea de muncitor necalificat);
- sunt respectate alte prevederi privind drepturile si obligatiile salariatilor si angajatorilor;   
*      participarea la campanii nationale, initiate de catre Inspectia Muncii Bucuresti
privind identificarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale, precum si la  alte actiuni concertate de identificare a angajatorilor care folosesc personal fara forme legale de angajare.
*      preluarea registrelor generale de evidenta a salariatilor in format electronic
transmise de catre angajatori, a caror evidenta se tine intr-o baza de date organizata   la nivelul Inspectiei Muncii.;
*      înregistrarea şi soluţionarea petiţiilor;
*      colaborarea cu alte institutii, in vederea unei solutionari cat mai eficiente si
   operative in cazul unor situatii complexe;
*      alte activitati specifice, pentru care legislatia muncii ii confera competenta.    
În 2017, inspectorii din Serviciul Control Relaţii de Muncă din cadrul ITM Maramureş au efectuat un număr de 2439 controale la tot atâtea  unităţi economice. Au fost constatate 3146 neconformităţi pentru care au fost sancţionaţi 357 de agenţi economici aplicându-se 503 de sancţiuni din care 139 de amenzi în valoare totală de 626300 lei.
În capitolele ce urmeaza prezentam o sinteza a activitatii Serviciului control relatii de        munca din cadrul institutiei noastre.

1.     Actiuni privind identificarea si combaterea cazurilor de munca nedeclarata  in domenii susceptibile utilizarii frecvente a acesteia, a muncii tinerilor si copiilor

Munca fara forme legale are un dublu efect nociv: atat direct, asupra persoanelor care lucreaza fara a li se fi intocmit contracte individuale de munca si care sunt astfel private de toate avantajele la care ar avea dreptul conform legislatiei muncii in vigoare (lucru de care, adesea, nu sunt constiente), cat si indirect, ducand la diminuarea  resurselor bugetare, iar urmarile sunt grave, nedorite si inevitabile, atat imediat, cat si  pe termen lung. Date fiind acestea, identificarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale  reprezinta o prioritate absoluta in activitatea inspectorilor de munca din cadrul Serviciului Control Relatii de Munca al Inspectoratului Teritorial de Munca Maramures.
In 2017, din cele 2369 de societati comerciale, avand in total un numar de 131407 angajati, din care 58152 de femei, la care au fost efectuate verificari avand ca scop
identificarea si combaterea cazurilor de munca fara forme legale, au fost depistati in controalele efectuate de catre inspectorii de munca un numar de 20 angajatori care practicau munca fara forme legale, la care lucrau fara contract individual de munca 25 de persoane, dintre care 16 de femei. Cuantumul amenzilor contraventionale aplicate  a fost de  250000 lei.
Lista societatilor comerciale sanctionate pentru utilizarea muncii fara forme legale este postata pe site-ul institutiei.
 Acţiunile Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş au fost directionate cu    predilectie spre domenii de activitate in care frecventa muncii fara forme legale este mai mare, si anume:
- intretinerea si repararea autovehiculelor;
- exploatarea şi prelucrarea lemnului;
- fabricarea produselor de morarit si panificatie;
- restaurante;
- comert;
- confectii textile, pielarie si incaltaminte;
- construcţii rezidenţiale şi nerezidenţiale;
- transporturi rutiere de mărfuri şi transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători;
- activităţi de protecţie şi gardă;
- unităţi cu profil de activitate sportiv.

Inspectorii de munca nu s-au limitat la sanctionarea contraventionala a angajatorilor care nu respecta prevederile legislatiei muncii, ci, constienti fiind de insemnatatea preventiei, au pus un accent deosebit pe indrumarea angajatorilor si constientizarea angajatilor cu privire la dezavantajele muncii fara forme legale, precum si a celor care sunt urmare a neaplicarii si nerespectarii celorlalte prevederi ale legislatiei muncii.
Dat fiind ca necesitatea de a interzice si a elimina cele mai grave forme ale muncii copiilor reprezinta o prioritate nationala, în 2016 inspectorii de munca din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Maramures au acordat, in controalele pe care le-au efectuat, o atentie deosebita identificarii tinerilor sub 18 ani, precum si modului in care angajatorii respecta atat activitatile pentru care este permisa incheierea unui contract de munca cu un angajat minor, respectiv activitati care nu sunt susceptibile sa dauneze sanatatii sau dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale, cât şi prevederile legale în vigoare.
A fost verificat modul in care se respecta prevederile legale referitoare la obligativitatea incheierii contractului individual de munca, la durata redusa a timpului de munca, la existenta pauzei de masa, a concediului de odihna suplimentar, la interdictia de a folosi munca tinerilor noaptea sau mai mult decat 6 ore/zi si 30 de ore/saptamana, etc.
Tinand cont de precizarea ca prin sintagma “munca copilului” se inteleg, conform prevederilor art. 3, al. d al Conventiei O.I.M. nr. 182/1999, ratificata de Romania prin Legea nr. 203/2000, acele munci care, “prin natura lor sau conditiile in care se exercita sunt susceptibile sa dauneze securitatii, sanatatii sau moralitatii copilului” si avand in vedere constatarile in urma controalelor efectuate de catre inspectorii de munca din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Maramures, putem afirma ca in judetul nostru nu au fost identificate in aceasta perioada cazuri de munca a copilului si nici nu am fost atentionati de catre alte persoane sau institutii cu privire la existenta unor asemenea cazuri.
In timpul controalelor efectuate in 2017, la cele 2369 societati comerciale verificate lucrau 207 tineri sub 18 ani dintre care, pentru 1 nu a fost încheiat contract individual de muncă, iar angajatorul în cauză a fost sancţionat cu amendă contravenţională de 10000 de lei.


2.     Verificarea modului in care angajatorii respecta prevederile
                                Legii nr.53/2003 republicata

În 2017 au fost efectuate 2369 de controale care au avut ca principal scop verificarea aplicării şi respectării de către angajatori a prevederilor Legii nr.53/2003 republicată, incluzând aici şi controalele. pentru munca nedeclarată.  Cu ocazia acestor controale au fost sancţionaţi 197 de angajatori cărora le-au fost aplicate un număr de 249 de sancţiuni din care 96 au fost amenzi, în cuantum de 357300 lei (incluzând cele 250000 lei pentru muncă fără forme legale). Amenzile aplicate  pentru încălcarea altor prevederi ale Legii nr.53/2003 republicată,  au fost pentru:
- negarantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, 14 amenzi în valoare totală de   5300 lei;
- nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, 12 amenzi în valoare de 19000 lei;
- neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art.53 alin.1 din Legea nr.53/2003 republicată, 1 amenzi în valoare de 1500 lei;
- nerespectarea dispoziţiilor privind munca de noapte, 5 amenzi în valoare totală de 8000 lei;
- pentru neînmânarea angajaţilor, anterior începerii activităţii a unui exemplar semnat din contractele individuale de muncă, 5 amenzi în valoare de 8000 lei;
- nerespectarea dispoziţiilor privind repausul săptămânal, 6 amenzi  în valoare de 9000 lei;
- lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de salariaţi,sau evidenţierea incorectă a acestora, 32 amenzi în valoare totală de 51500 lei;
- nerespectarea dispoziţiilor privind munca în zilele de sărbători legale, 1 amendă în valoare de 5000 lei;
În ceea ce priveşte contractele colective de muncă, inspectorii de muncă au verificat, acolo unde legea impune, existenţa contractelor colective de muncă, înregistrarea acestora la Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş sau acolo unde nu au fost negociate, demararea acţiunii de negociere colectivă. Nu au fost situaţii care să necesite sancţionarea angajatorilor.
În sprijinul angajatorilor interesaţi, pe site-ul instituţiei au fost afişate toate actele şi demersurile necesare înregistrării contractelor colective de muncă.


3.     Actiuni in cadrul programului cadru de actiuni pe anul 2017 privind   
                               incidenta    muncii nedeclarate

Munca nedeclarata cunoscuta si sub denumirea de munca la negru  este una dintre abaterile grave constatate de inspectorii de munca in cadrul controalelor efectuate la diferitele tipuri de angajatori. Efectul negativ pe termen scurt dar mai ales pe termen lung atât pentru individ cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, a determinat Inspectia

Muncii să iniţieze acţiunea de informare şi conştientizare cu privire la transformarea muncii nedeclarate în muncă declarată, acţiune ce s-a desfăşurat în perioada 14.06.2017 – 31.08.2017.
Obiectivul general al acţiunilor îl reprezenta diminuarea muncii nedeclarate prin informarea entităţilor care desfăşoară activitate în domeniile ce înregistrează o incidenţă crescută a muncii nedeclarate: construcţii, industria textilă, micul comerţ, micii transportatori, panificaţie şi prestări de servicii prin incadrarea unui numar cat mai mare de angajati cu contracte individuale de munca in vederea reducerii riscurilor generate de practicarea muncii nedeclarate in toate domeniile economico-sociale.
În cadrul acţiunii au fost organizate 4 întâlniri în diferite locaţii din judeţul Maramureş şi anume:
În sprijinul bunei desfăşurări a acestor întâlniri, au fost elaborate şi tipărite pliante, distribuite tuturor participanţilor la aceste întâlniri şi afişe care, prin intermediul inspectorilor de muncă, au fost afişate la sediile tuturor primăriilor din judeţ sau pe afişiere din cadrul instituţiilor.
La fiecare întâlnire au participat, pe lângă entităţi economice, persoane fizice, reprezentanţi ai primăriilor din zonele apropiate locaţiei în care s-a desfăşurat acţiunea de informare şi reprezentanţi mass-media.


4. Verificarea respectarii prevederilor directivelor europene,
                          transpuse in legislatia nationala

In cazul muncii cu fractiune de norma, s-a urmarit daca salariatii incadrati cu contracte de munca cu timp partial se bucura de drepturile salariatilor cu norma intreaga si daca se respecta interdictia de a efectua ore suplimentare. Nu s-au constatat abateri de la prevederile legislatiei muncii.
S-a acordat atentia cuvenita muncii pe durata determinata, mai ales modului in care se respecta cazurile in care este justificata incheierea unor astfel de contracte individuale de munca. Inspectorii de munca au indrumat angajatorii cu privire la acest tip particular de contracte individuale de munca in situatiile in care s-a constatat ca, in perceptia acestora, exista o oarecare confuzie intre contractele individuale de munca pe durata determinata si perioada de proba.
Cand vorbim despre timpul de lucru ne referim la durata normala a timpului de munca, la munca suplimentara, la orele de noapte, la timpul de odihna etc. Abaterile de la prevederile legale constatate au fost sanctionate contraventional si s-au dispus masuri pentru remedierea lor.
Cuantumul amenzilor contraventionale aplicate a fost de 27000  lei.
In 2017 nu au fost semnalate cazuri de incalcare a drepturilor lucratorilor in cazul transferului intreprinderii, al capitalului sau al unor parti ale acestora.
Dat fiind ca scopul principal al activitatii institutiei noastre este acela de diminua       considerabil numarul abaterilor de la prevederile legale si de a actiona astfel incat aceasta diminuare sa fie vizibila si continua, in aceasta perioada, ca de altfel si in perioadele anterioare, pe langa sanctiunile contraventionale aplicate in cazurile expres prevazute de lege, inspectorii de munca au dispus 3146 de măsuri din care au fost realizate de către angajatori, până la 31.12.2017, 2763 măsuri.


          5.Control cu privire la respectarea prevederilor HG 500/2011, privind registrul general de evidenţă a salariaţilor

În 2017 inspectorii de muncă din cadrul Serviciului Control Relaţii de Muncă au efectuat 2200 de controale care au avut ca tematică respectarea prevederilor HG 500/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor. Pentru neconformităţile constatate au fost sancţionaţi 208 de angajatori. Au fost aplicate 223 de sancţiuni din care 29 amenzi în cuantum de 173500 lei. Totodată s-a afişat pe site-ul instituţiei lista angajatorilor care nu au înregistrat, la ITM Maramureş,  registrul general de evidenţă a salariaţilor.


6. Verificarea modului în care se respectă prevederile Legii nr.52/2011 privind   exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi a  normelor de aplicare a acesteia

În intervalul 01.01.2017 – 31.12.2017 s-au consemnat următoarele aspecte:
*                  54 registre eliberate;
*                  27 firme care au solicitat eliberarea de registre;
*                  25053 persoane distincte angajate ca ziler;
*                  117563 poziţii în registrul de zilieri
*        32 controale efectuate;
*        9 sancţiuni, din care
-        8  Avertisment scris;
-        1 amendă în valoare de 6000 lei.


7. Verificarea respectarii prevederilor legii 202/2002, republicata,  referitoare la egalitatea de sanse intre femei si barbati si ale O.U.G. 96/2003 privind  protectia maternitatii la locurile de munca

In 2017, inspectorii de munca au efetuat un număr de 61 de controale care au  constat in verificarea respectarii prevederilor Legii nr.202/2002 republicata, privind egalitatea de sanse intre femei si barbati. Nu au fost constatate incalcari ale prevederilor Legii 202/2002 privind egalitatea de sanse dintre femei si barbati, republicata. De asemenea,în 2017 au fost efectuate  59 controale în care s-a verificat modul în care agenţii economici respectă prevederile O.U.G. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.  Cu prilejul controalelor efectuate s-a aplicat o sancţiune Avertisment scris.
In timpul controalelor pe care le-au efectuat, constienti fiind  de insemnatatea aceastei probleme, inspectorii de munca au purtat discutii pe aceasta tema atat cu angajatele/angajatii, cat si cu angajatorii.
Inspectorul de munca din Comisia Judeteana in Domeniul Egalitatii de Sanse intre Femei si Barbati din cadrul institutiei noastre, desemnata prin ordin al Prefectului, a participat la intrunirile periodice de lucru organizate de sus mentionata comisie.


8. Verificarea respectarii  prevederilor H.G.nr.25/2014 privind incadrarea in munca si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei şi pentru modificarea şi completarea unor  acte normative privind regimul străinilor în România.

In 2017 au fost efectuate 23 controale, din care 21 cu I.G.I., având ca obiectiv verificarea respectării  prevederilor H.G.25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, au fost semnalate încălcări ale prevederilor legale la 3 angajatori şi s-au aplicat 3 sancţiuni din care 2 Avertisment scris (în baza art.35, lit.b) şi 1 amendă în valoare de 30000 lei pentru primirea la muncă a 3 cetăţeni străini fără aviz de angajare.


9. Campanie privind respectarea de catre angajatori  a prevederilor Legii nr.156/2000, cu modificarile si completarile ulterioare,  privind protectia cetatenilor romani care lucreaza in strainatate
In 2017, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş nu s-a înregistrat nici o singură societate comerciale cu obiect de activitate recrutarea si plasarea forţei de muncă române în străinătate (agent de ocupare a forţei de muncă).

10. Verificarea modului in care angajatorii respecta prevederile legii nr.344/2006 privind detasarea salariatilor in cadrul prestarii de servicii transnationale

In perioada la care facem referire, în judeţul Maramureş au fost detaşaţi  95 salariaţi care în mod normal lucrează în alt stat, toţi cu cetăţenia unui stat membru U.E. în conformitate cu prevederile Legii 344/2006 si ale H.G. 104/2007.
Au fost efectuate 2 controale,iar pentru neconformităţile constatate au fost dispuse 2 măsuri.

11. Verificarea respectării de către angajatori a prevederilor
Legii nr.62/2011   a dialogului social

În 2017, au fost verificaţi 195 agenţi economici care au mai mult de 21 de salariaţi, sub aspectul respectării dispoziţiilor art.129, alin.1 şi 2 din Legea dialogului social nr.62/2011, republicată.
Dintre agenţii economici verificaţi, un număr de 64 nu respectă prevederile legale privind obligaţia negocierii şi încheierii contractului colectiv de muncă la nivel de unitate şi înregistrarea acestuia la ITM Maramureş.
Pentru remedierea deficienţelor constatate au fost dispuse 64 de măsuri.



                  SITUAŢIA  COMPARTIMENTULUI COMUNICARE ŞI RELAŢII CU PUBLICUL
PE ANUL 2017

În conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 544/2002 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi a Legii 233/2002 privind aprobarea O.G.nr 27/2002, privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în perioada 01.01.2017 - 31.12.2017, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş s-au prezentat la biroul de informare şi relaţii cu publicul sau au solicitat informaţii telefonice, un număr de aproximativ  8000 de persoane, care au solicitat diverse informaţii. Un număr de aproximativ 6500  fiind solicitări de informaţii de interes public, din care 24 solicitări pe suport de hârtie şi un număr de 33 solicitări pe suport electronic, diferenţa fiind solicitări adresate verbal sau telefonic în mod special, coroborat cu numărul mare de acte normative promulgate la sfârşitul anului. Răspunsurile au fost comunicate petenţilor în termenele legale. Informaţiile solicitate verbal sau telefonic au fost soluţionate pe loc. Marea majoritate a informaţiilor de interes public au fost solicitate de persoane juridice, aproximativ 4500 şi aveau ca obiect informaţii referitoare la acte normative şi la reglementări legale sau de modul în care, pot fi rezolvate anumite situaţii apărute ca urmare a aplicarii legislaţiei muncii, diferenţa de 2000 de solicitări au fost adresate de persoane fizice şi vizau în special drepturile salariaţilor.
Pentru o cât mai bună informare a cetaţenilor în legătura cu categoriile de documente produse şi/sau gestionate de Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş şi a documentelor de interes public, acestea au fost afişate imediat după apariţie la punctele de informare deschise în cadrul instituţiei şi completate cu toate modificările apărute ulterior emiterii lor şi au fost publicate pe pagina de internet a instituţiei.
Au fost organizate campanii de informare  a agenţilor economici prin organizarea de întâlniri cu aceştia, în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie Maramureş şi autorităţile publice locale din diverse zone ale judeţului, întâlniri la care a participat şi mass-media locală, informaţiile fiind transmise la posturile de radio şi televiziune locale, precum şi în presa scrisă şi on-line. Au fost tipărite afişe şi pliante care au fost distribuite participanţilor şi la toate autorităţile publice locale din judeţ.
În  intervalul 01.01.2017 – 31.12.2017 au fost înregistrate un număr de 304 sesizări scrise, care au fost repartizate la compartimentele de specialitate, răspunsurile la acestea fiind transmise în termenele legale petenţilor. Tot în această perioadă la compartimentul informare relaţii cu publicul s-au prezentat sau au contactat peste 1500 de persoane cu sesizări verbale, din care ponderea cea mai mare viza aspecte în care erau prezentate încălcarea de către angajator a obligaţiilor legale ce decurg din executarea raporturilor de muncă, respectiv neplata drepturilor băneşti, neplata orelor suplimentare, neacordarea repausului săptămânal şi a concediului de odihnă, refuzul angajatorului de a elibera adeverinţele de vechime, etc. .  În această perioadă am încercat pe cât posibil, să rezolvăm situaţiile reclamate pe loc, acolo unde aspectele sesizate sau informaţiile solicitate nu au fost de o complexitate deosebită şi nu a necesitat efectuarea unui control, sau să recomandăm persoanelor care aveau o anumită problemă, modul cel mai simplu, legal şi eficient de rezolvare, evitând în acest fel supraîncărcarea compartimentelor de control cu sesizări care nu vizau obiectul de activitate al instituţiei, respectiv, să eliminăm timpii morţi din rezolvarea unor probleme. Acesta este motivul pentru care numărul sesizărilor scrise este atât de mic, comparativ cu numărul de persoane care s-au prezentat la acest compariment să depună o reclamaţie.
De la începutul anului 2017, lunar au fost organizate conferinţe de presă, la care au fost invitaţi să participe media locală, fiind prezentate aspecte ale activităţii  instituţiei raportate la acea perioadă, precum şi alte numeroase apariţii în presa locală, prin acordarea de interviuri, comunicate de presă şi participarea la diverse emisiuni în direct la posturile locale de radio sau televiziune, comunicate sau apariţii, prin care au fost transmise informatii opiniei publice despre activitatea instituţiei noastre şi de evenimentele la care Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş, este parte sau participă.
Pe pagina de internet a instituţiei au fost publicate campaniile de informare şi control desfăşurate, precum şi rezultatele acestor campanii.




    



                  
SITUAŢIA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

1. Prezentare  generală

În îndeplinirea obiectivelor prevăzute de Legea 108/1999, Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş a desfăşurat pe parcursul anului 2017 activităţi specifice, urmărind respectarea aplicării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, precum şi protecţia salariaţilor ce lucrează în condiţii deosebite.
Pentru realizarea obiectivelor sale, Inspectoratul Teritorial de Munca Maramureş, şi-a desfăşurat activitatea pe anul 2017 cu un numar de 15 inspectori de muncă SSM din care 11 inspectori în cadrul corpului de control securitate şi sănătate în muncă, 2 inspectori în cadrul compartimentului de supraveghere piaţă, un sef de serviciu şi un inspector sef adjunct.
Programul de Acţiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş pentru anul 2017 a reprezentat baza organizării şi desfăşurării activităţii de inspecţie a muncii fiind permanent adaptat măsurilor care au fost dispuse de conducerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale. Acţiunile din Programul Cadru de acţiuni pentru anul 2017 au urmărit îmbunătăţirea stării de securitate şi sănătate în muncă, în special în acele domenii de activitate în care s-au produs un număr mare de accidente de muncă şi îmbolnaviri profesionale. În acest sens au fost utilizate metode de inspecţie şi proceduri aliniate celor mai bune practici folosite în tările membre ale Uniunii Europene.
S-a urmărit conştientizarea angajatorilor şi lucrătorilor asupra rolului securităţii şi sănătăţii în muncă, constientizarea angajatorilor privind îmbunatăţirea condiţiilor de muncă în conformitate cu strategia comunitara, care dezvolta conceptul de “stare de bine la locul de muncă” prin asigurarea unor condiţii de muncă care să satisfacă nevoile fizice, morale şi sociale ale lucrătorilor, lucru care să conducă la scăderea numărului de accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale.      
În vederea informării angajatorilor în ceea ce priveşte modificările aduse legislaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă au fost organizate întâlniri cu angajatorii şi cu reprezentanţii acestora. Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş a organizat pe parcursul anului 2017 o serie de întâlniri cu angajatorii, cu rol de promovare a legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi a relaţiilor de muncă.
S-a avut în vedere sustinerea activitatii Comitetelor de Securitate si Sanatate in Munca din întreprinderi, ca formă de implicare a lucrătorilor în luarea deciziilor privind  securitatea şi sănătatea în muncă, verificându-se modul de constituire şi activitatea acestora în societăţile reprezentative din judeţ.

2. Statistici privind controalele efectuate

2.1. Indicatori privind activităţile în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă
Rezultatele activităţii de control desfăşurate de inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramures, evaluate pe baza indicatorilor specifici pentru domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, sunt prezentate sintetic în tabelul următor:

INDICATORI  SPECIFICI
Anul 2016

Anul 2017

1.
Număr de unităţi controlate:
1476
1533
2.
Număr de controale efectuate:
1647
1774
3.
Fond de timp disponibil (în zile):
3166
2991
4.

Fond de timp utilizat (în zile):


nr. zile, în domeniul SSM, utilizate pentru:
2780
2626
• controale preventive
2044
1996
• cercetare evenimente, avizare dosare de cercetare
332
315
• consultanţă şi expertiză
7
1
• instruiri
87
23
• soluţionare scrisori, sesizări, reclamaţii
3
8
• lucrări de birou
289
283
• perfecţionare profesională
18
0

2.2. Indicatori specifici domeniului securităţii şi sănătăţii în muncă
În anul 2017, numărul de controale a crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, numărul angajaţilor din unităţile controlate fiind de 85440. Astfel, numărul controalelor efectuate a fost de 1774, reprezentând o creştere cu 7,15 % faţă de anul anterior.
În cursul anului 2017, inspectorii de muncă au continuat acţiunile de informare şi conştientizare a tuturor actorilor implicaţi (angajatori, lucrători, membri ai CSSM, medici de medicina muncii, reprezentanţi ai patronatelor, sindicatelor etc.) privind necesitatea  dezvoltării culturii de prevenire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

Numărul de unităţi controlate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe activităţi ale economiei naţionale
Anul 2016                                          Anul 2017



Indicatori pentru domeniul agricultură
Numărul de unităţi existente în anul 2017 a fost de 306, ceea ce reprezintă o creştere de 17.3 % faţă de anul 2016.
   Numărul de unităţi controlate în anul 2017 a fost de 28, faţă de 26 în anul 2016.
Numărul de persoane angajate în unităţile controlate a fost de 420, faţă de 261 în anul 2016.
Numărul mediu de angajaţi în unităţile din agricultură, în anul 2017, a fost de 712, reprezentând o creştere cu 4,63% faţă de anul anterior.

   Indicatori pentru domeniul minier
Numărul de unităţi existente în anul 2017 a fost de 84, ceea ce reprezintă o scădere cu 2,38 % faţă de anul 2016.
   Numărul de unităţi controlate în anul 2017 a fost de 38, faţă de 38 în anul 2016.
Numărul de persoane angajate în unităţile controlate a fost de 1040, faţă de 154 în anul anterior.
Numărul mediu de angajaţi în anul 2017, a fost de 525, în scădere cu 4,0 % faţă de aceeaşi perioada a anului anterior.

Indicatori pentru domeniul transporturi
Numărul de unităţi existente în anul 2017 a fost de 1714, ceea ce reprezintă o creştere de 12,36 % faţă de anul 2016.
   Numărul de unităţi controlate în anul 2017 a fost de 135, faţă de 79 în anul anterior.
Numărul de persoane angajate în unităţile controlate a fost de 4187, faţă de 2619 în aceeaşi perioada a anului anterior.
Numărul mediu de angajaţi în anul 2017, a fost de 5940, reprezentând o scadere cu 5,35 % faţă de anul anterior.

Fondul de timp utilizat în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

În anul 2017, fondul de timp utilizat de inspectorii de muncă din acest domeniu a fost de 2626 zile, distribuit astfel:
·                  1996 zile pentru activitatea de controale preventive, cu 2,34% mai puţine faţă de anul 2016;
·                  315 zile pentru cercetarea si avizarea evenimentelor, cu 5,12% mai puţine faţă de anul 2016;
·                  8 zile pentru soluţionare scrisori, sesizări, reclamaţii, cu 166,6% mai multe faţă de anul2016;
·                  283 zile pentru lucrările de birou, cu 2,07% mai puţine faţă de anul 2016;
·                  23 zile pentru instruirea persoanelor cu atribuţii în domeniul SSM, cu 73,56% mai puţine faţă de anul 2016;




Fondul de timp utilizat în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
în anul 2017
Autorizarea sau avizarea funcţionării agenţilor economici din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă

În anul 2017, Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramures a autorizat sau a avizat, după caz:
·                  funcţionarea agenţilor economici din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, conform Legii nr. 319/2006,
·                  producerea, prepararea, deţinerea, transportarea, comercializarea, folosirea şi depozitarea materiilor explozive, în baza Legii nr. 126/1995.
În acest sens, inspectorii de muncă au acordat consultanţă şi/sau au efectuat expertiză pentru verificarea îndeplinirii, de către agenţii economici, a condiţiilor impuse de legislaţie pentru obţinerea autorizaţiilor/avizelor.
Nr. total unităţi autorizate/avizate
Nr. unităţi autorizate/avizate în baza unor legi speciale
Legea nr. 319/2006
Legea nr. 126/1995
Alte legi
81
72
7
2

3.        Statistici privind sancţiunile aplicate

În vederea remedierii neconformităţilor constatate în timpul controlului sau în timpul cercetării accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, inspectorii de muncă pot recurge la următoarele mijloace juridice:
*                aplicarea de măsuri (stabilite prin procesul-verbal de control), cu termene precise de realizare şi raportare, în vederea remedierii neconformităţilor cu prevederile legale;
*                aplicarea de sancţiuni contravenţionale (stabilite prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor) principale sau complementare. Sancţiunile contravenţionale principale sunt avertismentul şi amenda contravenţională.
    În funcţie de natura şi gravitatea faptei, inspectorii de muncă pot să aplice una sau mai multe sancţiuni contravenţionale complementare, cum ar fi:
*                anularea sau retragerea autorizării de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, 
*                sistarea activităţii sau scoaterea din funcţiune a echipamentelor de muncă atunci când se constată o stare de pericol iminent de accidentare sau de îmbolnăvire profesională cu înscrierea măsurii de sistare a activităţii în Certificatul constatator;
*                sesizări ale organelor de urmărire penală cu privire la cazurile de abateri prevăzute de lege ca fiind infracţiuni;
*                cereri de radiere a persoanei juridice din Registrul Comerţului, în cazul săvârşirii repetate de către angajatori a unor abateri grave de la prevederile legislaţiei muncii sau de la normele de securitate şi sănătate în muncă.







Situaţia sintetică a sancţiunilor contravenţionale aplicate

INDICATORI
Anul 2016

Anul 2017

1.
Numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate:
1880
1916
2.
Valoarea sancţiunilor aplicate (lei):
469000
439500
3.
Numărul propunerilor de urmărire penală înaintate instituţiilor competente
0
0
4.
Numărul locurilor de muncă a căror activitate a fost sistată
0
0
5.
Numărul echipamentelor de muncă oprite din funcţionare
2
1

3.1. Sancţiuni aplicate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

Numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate în anul 2017 a fost de 1916, faţă de 1880 în aceeaşi perioadă a anului anterior. Cuantumul valoric al sancţiunilor aplicate în anul 2017 a fost de 439500 lei, cu 6,28 % mai mic faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior.
Activitatea desfăşurată de Inspectoratul Teritorial de Muncă Maramureş în anul 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, pentru realizarea obiectivelor şi a indicatorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, se prezintă astfel:
INDICATORI
Anul 2016

Anul 2017

Nr. sancţiuni contravenţionale aplicate:
1880
1916
·     nr. amenzi
81
74
·     nr. avertismente
1799
1842
Valoare amenzi aplicate (lei)
469.000
439.500
Nr. măsuri dispuse pentru neconformităţi depistate
1870
1905
Nr. sistări de activitate
0
0
Nr. echipamente de muncă oprite din funcţionare
2
1

În anul 2017 a fost contestat si se afla pe rolul instantelor de judecata un numar de 3 procese verbale de constatare şi sancţionare a contravenţiilor.
         În cursul anului 2017, pentru nerespectarea de către persoanele fizice sau juridice, a prevederilor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, nu a fost cazul de propuneri de cercetare penală înaintate organelor de urmărire penală.

Sancţiunile contravenţionale aplicate pentru
încălcările legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă,
pe domenii ale economiei naţionale
Distributia sanctiunilor contraventionale pe domenii de
activitate economica, în  anul 2016
Distributia sanctiunilor contraventionale pe domenii de     activitate economica, în  anul 2017

AGRICULTURĂ
Anul  2017

TRANSPORTURI
Anul  2017
Nr. total de sancţiuni contravenţionale:
28

Nr. total de sancţiuni contravenţionale:
115
·      nr. avertismente
28

·      nr. avertismente
113
·      nr. amenzi contravenţionale
0

·      nr. amenzi contravenţionale
2
Nr. total de propuneri de urmărire penală
0

Nr. total de propuneri de urmărire penală
0
Nr. total de sistări:
0

Nr. total de sistări:
0
·      locuri de muncă
0

·      locuri de muncă
0
·      echipamente de muncă
0

·      echipamente de muncă
0
INDUSTRIA MINIERĂ
Anul  2017

COMERŢ, INDUSTRIE ŞI ALTE DOMENII
Anul  2017
Nr. total de sancţiuni contravenţionale:
50

Nr. total de sancţiuni contravenţionale:
1712
·      nr. avertismente
50

·      nr. avertismente
1640
·      nr. amenzi contravenţionale
0

·      nr. amenzi contravenţionale
72
Nr. total de propuneri de urmărire penală
0

Nr. total de propuneri de urmărire penală
0
Nr. total de sistări:
0

Nr. total de sistări:
0
·      locuri de muncă
0

·      locuri de muncă
0
·      echipamente de muncă
0

·      echipamente de muncă
1















3.2. Sancţiuni aplicate în domeniul supravegherii pieţei
  
Cu ocazia controalelor efectuate în domeniul supravegherii pieţei nu au fost constatate  neconformităţi.

4. Rezultatele  acţiunilor  planificate
Principalele acţiuni prevăzute în Programul propriu de acţiuni pentru anul 2017 au fost campaniile de control şi conştientizare şi acţiunile specifice în domeniile: securitate şi sănătate în muncă si supravegherea pietei.

4.1. Campanie europeană – „Locuri de muncă
sănătoase pentru toate vârstele.

Obiectivele campaniei sunt:
·                   promovarea muncii durabile şi a îmbătrânirii sănătoase, încă de la începutul vieţii profesionale;
·                   prevenirea problemelor de sănătate pe parcursul vieţii profesionale;
·                   conştientizarea şi consultarea angajatorilor, cât şi a lucrătorilor privind implementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în contextul îmbătrânirii forţei de muncă;
·                   conştientizarea lucrătorilor tineri asupra riscurilor la care se expun ca urmare a lipsei de experienţă la locul de muncă;
·                   încurajarea schimbului de informaţii şi bune practici.
    Pe parcursul anului 2017  au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                a fost elaborată metodologia acţiunii la nivel naţional;
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                au fost selectaţi un număr de 10 angajatori care au participat la desfăşurarea campaniei;
*                s-a realizat informarea angajatorilor selectaţi referitor la modalitatea de desfăşurare a campaniei;
*                s-au realizat vizite de lucru la angajatorii selectaţi pentru aplicarea chestionarelor de evaluare de către lucrători a condiţiilor de muncă de la locul desfăşurării activităţii;
*                s-au realizat vizite de inspecţie pentru identificarea neconformităţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cu accent pe aspectele rezultate în urma analizării chestionarelor de evaluare la cei 10 angajatori nominalizati, constatându-se 2 deficienţe pentru care s-au dispus masuri de intrare în legalitate, şi s-au aplicat 2 avertismente;
*      s-a realizat monitorizarea modului de realizare a masurilor dispuse în etapa de controale la angajatori.

4.2. Organizarea şi desfăşurarea Săptămânii Europene de Securitate şi Sănătate în Muncă sub egida Agenţiei Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă – „Locuri de muncă sănătoase pentru toate vârstele”.

S-au conceput, editat şi transmis la I.T.M. Salaj două lucrări cu caracter ştiinţific  în format de prezentare şi de tipărire, conform instrucţiunilor stabilite de organizator.
Lucrarile stiintifice au fost prezentate şi susţinute la Simpozionul tehnico-ştiinţific dedicat Săptămânii Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă in perioada 16 - 18 octombrie 2017 organizat de I.T.M. Salaj.
A fost organizată la sediul I.T.M. Maramures o întâlnire cu angajatori sau reprezentanţi ai acestora, ocazie cu care au fost diseminate lucrările stiinţifice cu care I.T.M. Maramureş a participat la Simpozionul tehnico-ştiinţific dedicat Săptămânii Europene pentru Securitate şi Sănătate în Muncă

4.3. Campanie naţională de control privind respectarea
prevederilor legale în ceea ce priveşte
instruirea şi informarea lucrătorilor

Obiectivele campaniei sunt:
·                   Creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă în activităţile de informare şi instruire a lucrătorilor.
·                   Stabilirea măsurilor care se impun, ca urmare a modificărilor aduse de prevederile H.G. nr. 767/2016 privitor la informarea şi instruirea lucrătorilor.
·                   Consolidarea unei culturi de prevenire autentice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.
   Pe parcursul anului 2017  au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                a fost elaborată metodologia acţiunii la nivel naţional;
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                au fost selectaţi angajatorii care vor participa la desfaşurarea campaniei;
*                s-au efectuat controale în baza tematicii de control la 137 angajatori, constatându-se 146 deficienţe pentru care s-au dispus masuri de intrare în legalitate, şi s-au aplicat 141 avertismente şi 5 amenzi în valoare de 32000 ron.

4.4. Campanie nationala privind implementarea in sistemul de învăţământ a proiectului ,,Valenţe culturale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă”

Obiectivele campaniei sunt:
·                   creşterea calităţii vieţii prin educarea tinerei generaţii încă de pe băncile şcolii cu privire la importanţa unui mediu de muncă sănătos şi sigur;
·                   crearea unei culturi de prevenire a riscurilor profesionale în vederea intrării pe piaţa muncii.
    Pe parcursul anului 2017  au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                au fost contactaţi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru prezentarea proiectului şi selectarea unităţilor de învăţământ care să participe la derularea campaniei;
*                au fost nominalizate un număr de 6 unităţi de învăţământ care să participe la derularea campaniei;
*                au fost instruite  un  numar de 12 cadre didactice;
*                s-a realizat activitatea de predare la clasă.
Proiectul a fost frecventat de 346 elevi şi 12 cadre didactice.
În data de 11.04.2017 a avut loc faza judeţeană a concursului “Ştiu şi aplic”, au ocupat locurile I la cele două nivele de studii echipajele Colegiului Tehnic “Transilvania”, respectiv Colegiului Economic “N. Titulescu”. Elevii participanţi la concurs şi cadrele didactice  implicate în proiect au primit diplome de premiere, respectiv participare.
La faza naţională  a concursului „Ştiu şi aplic 2017” ,  desfăşurat în municipiul   IAŞI,  au participat 2 elevi şi un cadru didactic.

4.5. Campanie naţională privind verificarea modului în care angajatorii previn căderile de la înălţime în şantierele temporare şi mobile

                Obiectivele campaniei sunt:
Obiective generale:
·                   Creşterea gradului de conştientizare al angajatorilor şi al lucrătorilor din domeniul construcţiilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă, pentru promovarea stării de bine la locul de muncă, cu consecinţe benefice în plan social şi profesional;
·                   Încurajarea unei abordări participative prin implicarea angajaţilor şi angajatorilor în diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale,aplicabile în domeniul construcţiilor.
·                   Promovarea bunelor practici în acest domeniu de activitate economică.
Obiective specifice:
Verificarea cu prioritate a angajatorilor din construcţii la şantierele temporare şi mobile în care se desfăşoară lucrări de construcţii unde se utilizează schele.
Pe parcursul anului 2017  au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                au fost identificate în baza declaraţiilor prealabile şantierele temporare şi mobile unde se vor realiza acţiuni de control;
*                au fost nominalizate societăţile aparţinând grupului ţintă la care se vor realiza controale;
*                a fost întocmit un material informativ care a fost prezentat cu ocazia sesiunilor de informare a angajatorilor din domeniu, realizate in zilele de 25.04.2017;
*                s-au efectuat controale in baza check list-ului transmis de Inspecţia Muncii la 60 angajatori, constatându-se 67 deficienţe pentru care s-au dispus masuri de intrare în legalitate, şi s-au aplicat 56 avertismente si 11 amenzi in valoare de 81000 ron.

4.6. Campanie naţională de supravegherea pieţei produselor industriale din domeniul de competenţă al Inspecţiei Muncii, conform programului sectorial pentru anul 2017, coordonat de către Comisia Europeană

Obiectivul campaniei - verificarea implementării de către producători, importatori şi distribuitori, a prevederilor actelor normative cu privire la introducerea pe piaţă, prin care s-au transpus directivele europene.
Pe parcursul anului 2017 s-au controlat 33 societăţi comerciale din care 33 - distribuitori verificându-se prin sondaj un număr de 249 produse, pentru care  s-a urmărit respectarea prevederilor directivelor europene aplicabile acestora, precum şi  aplicarea unitară a legislaţiei  Uniunii Europene şi a Regulamentului (CE) nr. 765/2008, care armonizează condiţiile de comercializare a produselor şi supravegherea pieţei în domeniile reglementate:
*                Echipamente de joasă tensiune - 113 produse;
*                Maşini industriale - 192 produse; 
*                Emisii de zgomot - 167 produse; 
*                Motoare termice - 82 produse;
*                Echipamente individuale de protecţie - 30 produse; 
*                Medii potenţial explozive - 0 produse;
*                Articole pirotehnice - 23 produse
Cu ocazia controalelor au fost informaţi  agenţii economici în legătură cu  unele măsuri de supraveghere a pieţei produselor reglementate de legislaţia Uniunii Europene, respectiv Regulamentul(CE) nr. 765/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului.
Nu au fost constatate deficienţe.




4.7. Acţiune de conştientizare şi control cu privire la utilizarea corectă a produselor cu conţinut de silice cristalină

Obiectivele actiunii sunt:
·                   Prevenirea îmbolnăvirilor profesionale generate de expunerea lucrătorilor la silice cristalină;
·                   Monitorizarea punerii în aplicare a prevederilor legale europene privind asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor expuşi la silice cristalină - Directiva-cadru 89/391/CEE privind siguranţa şi sănătatea în muncă (SSM) şi Directiva 98/24/CE privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici la locul de muncă;
·                   Centralizarea datelor în vederea analizei eficienţei controalelor şi elaborării rapoartelor naţionale privind punerea în aplicare a directivelor/regulamentelor europene specifice.
Pe parcursul anului 2017 conform metodologiei, au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                s-a efectuat acţiunea de identificare a agenţilor economici care fac obiectul acţiunii;
*                s-a realizat o întâlnire cu angajatorii din grupul ţintă;
*                acţiunea a fost promovata în presa locala şi pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş;
*                s-au efectuat controale in baza check list-ului transmis de Inspectia Muncii la 16 angajatori, constatându-se 29 deficienţe pentru care s-au dispus masuri de intrare în legalitate, şi s-au aplicat 29 avertismente.

4.8. Acţiune de verificare a respectării prevederilor legale privind securitatea şi sănătatea în muncă la desfăşurarea activităţilor cu articole pirotehnice.

Obiectivul campaniei îl reprezintă identificarea şi verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de deţinere, transport, manipulare, depozitare şi comercializare a articolelor pirotehnice privind respectarea prevederilor legale în vigoare.
   Rezultatele acţiunii sunt următoarele:
*                au fost efectuate 10 controale;
*                au fost constatate 19 neconformităţi;
*                au fost dispuse 19 măsuri de aducere în conformitate;
*                s-au aplicat 19 sancţiuni contravenţionale – 18 avertismente şi o amendă de 1000 de ron.

4.9. Inspecţii privind verificarea măsurilor stabilite prin procesele verbale de cercetare a evenimentelor

Obiectivele actiunii:
Obiectivul general:
·                   creşterea gradului de conştientizare al angajatorilor şi al lucrătorilor din unitătile din grupul tintă în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă pentru eliminarea / diminuarea accidentelor de muncă si promovarea stării de bine la locul de muncă, cu consecinţe benefice în plan social şi profesional.
Obiective specifice:
·   încurajarea unei abordări participative prin implicarea angajatilor si angajatorilor în diminuarea consecinţelor sociale şi economice negative care derivă din producerea unor accidente de muncă;
·  promovarea bunelor practici privind eliminarea / diminuarea fenomenului accidentogen.
Pe parcursul anului 2017 conform metodologiei, au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                s-a efectuat acţiunea de identificare a agenţilor economici care fac obiectul acţiunii;
*                s-a realizat o întâlnire cu angajatorii din grupul ţintă;
*                acţiunea a fost promovată în presa locală şi pe site-ul Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş;
*                s-au efectuat controale in baza check list-ului transmis de Inspecţia Muncii la 55 angajatori, verificandu-se un numar de 195 de masuri stabilite prin procesele verbale de cercetare a evenimentelor.

4.10. Acţiune de monitorizare privind riscurile existente la locurile de muncă din întreprinderile mici (10 - 49 lucrători)

     Obiectivele campaniei:
·                   monitorizarea respectării prevederilor legale privind prevenirea riscurilor profesionale în întreprinderi mici, precum şi cu privire la măsurile de prevenire şi protecţie aplicate.
·                   conştientizarea angajatorilor cu privire la necesitatea respectării cerinţelor legale din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, pe de o parte şi pe de altă parte, identificarea situaţiei actuale a activităţilor de prevenire şi protecţie realizate în întreprinderi mici.
Pe parcursul anului 2017 conform metodologiei, au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                au fost nominalizate întreprinderile mici care vor participa la acţiunea de monitorizare;
*                s-au transmis la un număr de 120 de întreprinderi mici chestionarele privind respectarea cerinţelor minime generale de securitate şi sănătate în muncă;
*                au fost centralizate şi analizate datele din chestionarele transmise de 103 de angajatori;
*                s-au efectuat controale in baza check list-ului transmis de Inspecţia Muncii la 66 întreprinderi mici, constatându-se 63 deficienţe pentru care s-au dispus masuri de intrare în legalitate, şi s-au aplicat 62 avertismente si 1 amenda in valoare de 3500 ron


4.11. Acţiune de informare privind consultarea lucrătorilor şi de verificare a organizării şi funcţionării comitetelor de securitate şi sănătate în muncă

Obiectivele campaniei:
        Sensibilizarea angajatorilor privind importanţa consultării lucrătorilor, precum şi importanţa organizării şi funcţionării comitetelor de securitate şi sănătate în muncă (CSSM);
        Informarea şi conştientizarea angajatorilor privind respectarea obligaţiilor legale referitoare la consultarea lucrătorilor, precum şi la organizarea şi asigurarea funcţionării CSSM;
        Informarea şi conştientizarea reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul SSM privind atribuţiile pe care le au în cadrul CSSM;
        Elaborarea unei fişe orientative pentru angajatori, privind consultarea lucrătorilor şi organizarea şi funcţionarea CSSM;
        Informarea inspectorilor de muncă privind verificarea în mod unitar a organizării şi funcţionării CSSM;
        Elaborarea unui ghid orientativ pentru inspectorii de muncă, privind verificarea în mod unitar a organizării şi funcţionării CSSM.
Pe parcursul anului 2017 conform metodologiei, au fost efectuate următoarele acţiuni:
*                s-a nominalizat grupul central de lucru la nivelul Inspecţiei Muncii;
*                s-a nominalizat grupul local de lucru;
*                s-a elaborat de către grupul central de lucru fişa orientativă pentru angajatori privind organizarea şi funcţionarea CSSM, precum şi ghidul orientativ pentru inspectorii de muncă;
*                s-a realizat informarea de către grupul local de lucru a inspectorilor de muncă SSM cu privire la verificarea în mod unitar a organizării şi funcţionării CSSM, conform ghidului elaborat;
*                au fost organizate 2 întâlniri având ca temă diseminarea fişei orientative pentru angajatori, privind consultarea lucrătorilor și organizarea și funcționarea CSSM la care au participat 78 de angajatori sau reprezentanti ai acestora;
*               cu ocazia controalelor efectuate au fost completate un numar de 80 de chestionare privind consultarea lucrătorilor.

4.12. Acţiune de instruire a inspectorilor de muncă cu atribuţii în domeniul supravegherii pieţei din inspectoratul teritorial de muncă cu privire la prevederile noilor acte normative specifice

În perioada 03 - 04.04.2017 a avut loc în localitatea SUCEVITA „Instruirea inspectorilor de muncă cu atribuţii de supraveghere a pieţei cu privire la prevederile noilor acte normative specifice şi la utilizarea sistemului informatic ICSMS-DRPI (Informare – Comunicare – Sistem - Supraveghere – Piaţă), la care au participat inspectori de muncă Luputan Razvan si Ceteras Florica.

 5. Statistici ale accidentelor de muncă şi
bolilor profesionale
5.1. Situaţia accidentelor de muncă produse în
anul 2017
  
In anul 2017, în judeţul Maramureş au fost inregistrate un numar de 138 accidente de munca în urma cărora au rezultat incapacităţi temporare de muncă si 7 accidente mortale. Accidentele mortale s-au produs la:
S.C. RAYD SECURITY S.R.L. Baia Mare, firma cu activitate de protectie si garda, unde un agent de paza a decedat in timpul serviciului ca urmare a inecarii cu alimente;
S.C. BIO GREEN CONCEPT S.R.L. Baia Mare firma cu activitate de comert, ca urmare a unui accident de circulatie de traseu;
S.C. HOTEA TRANS S.R.L. Baia Mare, firma cu activitate de transport persoane, unde administratorul societatii a fost strivit in urma caderii de pe cric a unui autobuz;
S.C. MET ARTIZAN S.R.L. Baia Mare firma cu activitate de confectii metalice, la care un lucrator a cazut de la inaltime in timp ce realiza cativitate de montaj a unor elemente de acoperis la o hala metalica;
S.C. ADNIDOR TRANS S.R.L. Baia Mare firma cu activitate de transport marfa, administratorul scoietatii care conducea un ansamble de vehicule sufera un accident de circulatie;
S.C. STORO S.R.L. Baia Mare firma cu activitate de comert materiale de constructii, ca urmare a caderii de obiecte de la inaltime;
S.C. 4 BRANDS S.R.L. Baia Mare firma cu activitate de productie burete, ca urmare a unui accident de circulatie de traseu.

Descrierea sectiunii
Nr. total de accidente
Nr accidente cu itm
Nr. accidente mortale
TOTAL anul 2017
145
138
7
Agricultură, silvicultură şi pescuit
3
3
0
Industria extractivă
0
0
0
Industria prelucrătoare
91
90
1
Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă
0
0
0
Distribuţia apei;  salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
3
3
0
Construcţii
16
15
1
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor
7
5
2
Transport şi depozitare
12
10
2
Hoteluri şi restaurante
2
2
0
Informaţii şi comunicaţii
0
0
0
Intermedieri financiare şi asigurari
0
0
0
Tranzacţii imobiliare
0
0
0
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice
3
3
0
Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport
0
0
0
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale in sistemul public
2
2
0
Învăţământ
1
1
0
Sănătate şi asistenţă socială
3
3
0
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative
0
0
0
Alte activităţi de servicii
1
0
1
Activităţi ale gospodăriilor private în calit.de angajator de personal casnic
0
0
0
Activităţi ale organizaţiilor şi organismelor  extrateritoriale
1
1
0

Numărul total de zile de ITM pierdute ca urmare a accidentelor de muncă, aferent persoanelor pentru care urmările accidentului s-au terminat în perioada de raportare este de 6575 zile.
*                Indicele de frecvenţă (IF) care indică frecvenţa de accidentare, respectiv, câţi accidentaţi revin la 1000 de lucrători şi se determină astfel: IF = (nr. total accidentaţi/ nr. mediu de salariaţi) x 1000 pentru o anumită perioadă de raportare.
IF = 1,74
*                Indicele de gravitate (IG) care indică amploarea accidentelor unei ramuri, determinat de numărul total de zile pierdute, raportat la 1000 lucrători. IG = (nr. total de zile calendaristice de ITM/ nr. mediu de salariaţi)x 1000.
IG = 150,54
*                Indicele de durată medie (IDM) exprimă numărul de zile pierdute, în medie, de un accidentat. IDM = (nr. zile calendaristice de ITM/ nr. total accidentaţi ce au încheiat ITM în perioada de raportare) IDM determină gravitatea accidentului precum şi eficienţa medicinei recuperatorii
IDM = 65,0092
5.2. Aspecte generale ale morbidităţii profesionale

Situatia bolilor profesionale inregistrate in cursul anului 2017 , in urma  cercetarii cazurilor semnalate este urmatoarea :

LUNA
TIPUL  DE  BOALA  PROFESIONALA
TOTAL  CAZURI

BOLI ALE APARATULUI RESPIRATOR
BOLI PROFESIONALE CAUZATE DE EXPNEREA LA VIBRATII
BOLI ALE ANALIZATORULUI AUDITIV
BOLI  MUSCULO - SCHELETALE
BOLI PROFESIONALE CAUZATE DE EXPNEREA LA PLUMB
BOLI ALE APARATULUI CARDIO - VASCULAR
DERMATITA ORTOERGICA DE CONTACT
IANUARIE
1
0
0
3
0
0
0
4
FEBRUARIE
0
0
0
2
0
0
0
2
MARTIE
0
0
0
5
0
0
0
5
TRIM   I  2017
1
0
0
10
0
0
0
11
APRILIE
1
0
0
5
0
0
0
6
MAI
0
0
0
1
0
0
0
1
IUNIE
0
0
0
2
0
0
0
2
TRIM  II  2017
1
0
0
8
0
0
0
9
IULIE
1
0
0
5
0
0
0
6
AUGUST
0
0
0
0
0
0
0
0
SEPTEMBRIE
1
0
0
1
0
0
0
2
TRIM III 2017
2
0
0
6
0
0
0
8
OCTOMBRIE
0
0
1
2
0
0
0
3
NOIEMBRIE
0
0
0
2
0
0
0
2
DECEMBRIE
0
0
0
2
0
0
0
2
TRIM IV  2017
0
0
1
6
0
0
0
7
SIT. 2017
4
0
1
30
0
0
0
35
SIT. 2016
7
0
2
27
0
0
0
36
                       
Conform  cu datele  din  tabelul  de  mai  sus , in  evidenta  anului  2017 , se  constata  o situatie  similara  atat ca pondere cat si ca numar de cazuri cu a anului  2016.
Ponderile bolilor profesionale cele mai semnificative in bilantul actual pe 2017 are urmatoarea distributie:
-         boli ale aparatului respirator                 11,00 %
-         boli musculo scheletale                         86,00 %
-         boli ale analizatorului auditiv                  3,00 %


Inspector şef
                                                   Dragoş Năcuţă