miercuri, 30 mai 2018

[Europe Direct Maramures] Vot online - Concursul ”Comori culturale ale Europei”


Buna ziua,

Ca urmare a imposibilitatii de a derula procesul de votare pe Facebook pentru creatiile inscrise in Concursul ”Comori culturale ale Europei” organizat de Centrul Europe Direct Maramures, reluam votarea printr-o noua procedura online:
Selectati creatia preferata si dati click pe butonul DONE de la finalul chestionarului.
Fotografiile creatiilor inscrise la cele doua sectiuni pot fi vizualizate pe website-ul Centrului Europe Direct Maramures:
Informatii despre Echipe, Concurs, Expozitie și Festivitatea de premiere: http://europedirect.cdimm.org/noutati/concursul-comori-culturale-ale-europei
Expozitia creatiilor va fi realizata la Biblioteca Judeteana ”Petre Dulfu” Baia Mare - Salonul Medaliilor, in perioada 11-15 iunie 2018. Festivitatea de premiere pentru Evenimentul de la Ziua Europei 2018 si Concursul ”Comori culturale ale Europei” va avea loc la Bibl. Jud. - SALONUL ARTELOR, MIERCURI, 13 IUNIE 2018, ora 14.30.
Echipele sunt rugate sa ne aduca toate creatiile (COLAJ - si DESEN/PICTURA), pana pe 6 IUNIE 2018.
 Lucrarile vor fi etichetate cu: TITLUL lucrarii; AUTORI, Clasa; Coord.; Scoala/Organizatia.

Cu stima,
Margareta Capilnean,Coordonator de proiect, Centrul Europe Direct MaramuresFundatia CDIMM MaramuresBd. Traian 9/16, 430211 Baia MareTel/Fax: 0262.224870,222.409Email: marga@cdimm.orgWeb: http://europedirect.cdimm.org/Facebook: https://www.facebook.com/EuropeDirectMaramures/ 

Plăcerea verii (2)











Nu-i drum de întoarcere -
astăzi cădura verii ne inundă
asemeni nisipului dobrogei şi saharei

Peste căldură terrei mai este şi ignoranţa,
nepăsarea de Dumnezeu, de noi, de semeni -
trăim artificial, vitaminizaţi de facebook şi twitter

Anotimpurile se contopesc şi se sparg cum vor
iar secundele, temperatura şi clipele sunt una
şi noi, muritorii de rând credem
mai mult în meteorologii de serviciu...

Dintre întâmplările normale care mă privesc constat că
doar cuiburile de berze sunt cu puii înfometaţi în luna mai
iar în iunie vreau să nu putem ajunge  la cuibul lor  –
 din respect pentru mersul lumii...

 Oameni buni, între viaţă şi moarte, pasăre sau om -
 există doar o linie orizontală tăcută, firească, lăsată de Dumnezeu -
 păcătoasă linie între fiinţe, oamenii, patrupede şi păsări –
 fiindcă păsările şi unele fiinţe  nu ştiu şi nu mai doresc să  zboare....

                                               Gelu Dragoş


DNA ascultă ilegal avocații!

Inalta Curte face dovada ca parchetul lui Kovesi calca in picioare confidentialitatea client-avocat. DNA a interceptat discutiile dintre fostul deputat Adascalitei si avocatul sau. Interceptarile din dosarul realizat de DNA “cu sprijin de specialitate al SRI” au fost eliminate de ICCJ: “Simpla posibilitate ca discutiile telefonice dintre avocat si clientul sau sa fie interceptate constituie o incalcare a dreptului la viata privata” (Decizia).




Parchetul lui Kovesi nu da doi bani pe confidentialitatea client–avocat. Iar dovada ca DNA a ascultat avocatii in mod ilegal se regaseste intr-o sentinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, unde se dezvaluie modul in care parchetul anticoruptie pur si simplu a calcat in picioare Codul de procedura penala in ceea ce priveste relatia dintre client si avocat. Mai exact, in sentinta prin care ICCJ a dispus achitarea fostului deputat Constantin Adascalitei si a altor cinci inculpati, in dosarul in care fusesera trimisi in judecata de DNApentru pretinse fapte de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, si folosirea cu rea-credinta a bunurilor sau a creditului de care se bucura societatea.
Inalta Curte a dispus achitarea fostului deputat si a celorlalti cinci inculpati, in baza art. 16 alin. lit. b) teza I Cod procedura penala – “fapta nu este prevazuta de legea penala“, insa sentinta instantei supreme contine o constatare exploziva.  Si anume ca parchetul condus de Laura Kovesi a interceptat convorbirile pe care fostul deputat le-a avut cu avocatul sau. In acest mod, DNA a calcat pur si simplu in picioare Codul de procedura penala, care interzice in mod clar interceptarea discutiilor dintre client si avocat, dar si o decizie CEDO care a stabilit ca o asemenea situatie echivaleaza cu incalcarea dreptului la viata privata. 
Stenogramele interceptarilor dintre Constantin Adascalitei si avocatul sau nu au fost incluse in rechizitoriu, dar au fost atasate la dosarul de urmarire penala, probabil pentru a se incerca in acest mod influentarea instantei. Oricum, situatia este extrem de grava, in conditiile in care DNA avea obligatia de a distruge interceptarile. O spune cat se poate de clar art. 139 alin. 4 din Codul de procedura penala: “Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror”.
Pe de alta parte, trebuie precizat ca acelasi art. 139 alin. (4) din Codul de procedura penala stabileste caraportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2) al aceluiasi articol.
Iar art. 139 alin. (2) prevede ca: “Supravegherea tehnica se poate dispune in cazul infractiunilor contra securitatii naţionale prevazute de Codul penal si de legi speciale, precum si in cazul infractiunilor de trafic de droguri, de trafic de arme, de trafic de persoane, acte de terorism, de spalare a banilor, de falsificare de monede ori alte valori, de falsificare de instrumente de plata electronica, contra patrimoniului, de santaj, de viol, de lipsire de libertate, de evaziune fiscala, in cazul infractiunilor de coruptie si al infracţiunilor asimilate infractiunilor de coruptie, infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, al infractiunilor care se savarsesc prin sisteme informatice sau mijloace de comunicatii electronice ori in cazul altor infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare”.
De asemenea, prin interceptarea discutiilor dintre Constantin Adascalitei si avocatul sau, si atasarea lor la dosar, DNA nu a incalcat doar Codul de procedura penala si decizia CEDO amintita mai sus, dar si Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care interzice interceptarea convorbirilor telefonice sau a corespondentei a avocatului cu clientul sau.
In cele din urma, Inalta Curte a dispus excluderea interceptarilor telefonice dintre Constantin Adascalitei si avocatul. Ramane de vazut daca UNBR va avea reactie dupa ce chiar Inalta Curte a facut dovada ca DNA asculta ilegal avocatii in relatia cu clientii lor.
In final trebuie precizat ca dosarul in care parchetul condus de Laura Kovesi (foto centru) a interceptat ilegal discutiile dintre Constantin Adascalitei si avocatul sau a fost realizat “cu sprijin de specialitate al SRI”, deci in perioada de glorie a “Binomului”.
Iata fragmentul din sentinta Inaltei Curti in care se confirma ca DNA a interceptat discutiile dintre fostul deputat Adascalitei si avocatul sau (vezi facsimil):
“Cu privire la cererea de excludere a probelor rezultand din interceptarea convorbirilor dintre inculpatul A. (….) si aparatorul sau, avocatul C. (vol. IX, filele nr. 20 – 22, dosar de urmarire penala), Inalta Curte o apreciaza ca fiind intemeiata – cu amendamentul ca proba astfel obtinuta nu este mentionata in actul de sesizare, in sustinerea acuzatiilor formulate in cauza – , pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare.
In conformitate cu dispozitiile art. 139 alin. (4) din Codul de procedura penala, raportul dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decat daca exista date ca avocatul savarseste ori pregateste savarsirea unei infractiuni dintre cele prevazute la alin. (2) al aceluiasi articol. Daca pe parcursul sau dupa executarea masurii rezulta ca activitatile de supraveghere tehnica au vizat si raporturile dintre avocat si suspectul ori inculpatul pe care acesta il apara, probele obtinute nu pot fi folosite in cadrul niciunui proces penal, urmand a fi distruse, de indata, de catre procuror.
In consecinta, se constata ca, art. 139 alin. (4) din Codul de procedura penala prevede o categorie de raporturi care nu pot forma obiectul supravegherii tehnice, si anume, raporturile dintre avocat si persoana pe care o asista sau o reprezinta. Obiectul protectiei oferite de lege il constituie relatiile dintre avocat si client, legea oferind protectie secretului profesionalPotrivit art. 11 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat (republicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 07 februarie 2011), ‘avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredintata’, iar art. 35 din aceeasi lege intareste protectia secretului profesional, interzicand interceptarea convorbirilor telefonice sau a corespondentei profesionale a aparatorului partii.
Aceasta protectie deriva din faptul ca simpla posibilitate ca discutiile telefonice dintre avocat si clientul sau sa fie interceptate – astfel cum, de altfel, a statuat si Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in cauza Iordachi si altii contra Republicii Moldova (hotararea din 10 februarie 2009) – constituie o incalcare a dreptului la viata privata”.
Autor: Bogdan Galca
































AUTOR: BOGDAN GÂLCĂ

Simona Halep se califică în turul doi la Roland Garros


 Ocupanta locului 1 in ierarhia WTA - Simona HALEP (foto), după o aşteptare enervantă din cauza timpului nefavorabil, a jucat azi, 30 mai, cu americanca Alison Riske. În stil de mare campioană Simona  a revenit după un prim set pierdut categoric şi a învins-o în trei seturi pe ocupanta locului 83 în clasamentul mondial feminin, Alison Riske.
2-6, 6-1, 6-1 a fost scorul întâlnirii dintre Simona Halep şi Alison Riske, la capătul unei partide care a durat o ora şi 34 de minute.
În turul următor, reprezentanta noastră va juca cu o altă americancă, Taylor Townsend (locul 72 WTA).
Simona şi Taylor s-au mai întâlnit o singură dată până în prezent, anul trecut, al Cincinnati, când sportiva noastră s-a impus cu 6-4, 6-1. Succes Simona!


                                                                                       C.S.

Raport Garda de Mediu MARAMUREŞ

Nr. înreg: 776/21.05.2018

Către:    Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş

În atenţia:    Domnului   Vasile MOLDOVAN,  Prefect

Referitor la: Raport activitate 2017 -  trim. I 2018/Salubrizare UAT-uri 2018

I. Atribuţii ale Gǎrzii Naţionale de Mediu (GNM)[1]:

  • elaboreazǎ, promoveazǎ şi reactualizeazǎ periodic, împreunǎ cu autoritatea publicǎ centralǎ pentru protecţia mediului, dupǎ caz, reglementǎri, ghiduri şi norme tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
  • elaboreazǎ planul anual de activitǎţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi modalitǎţilor concrete de acţiune;
  • constatǎ faptele ce constituie contravenţii şi aplicǎ sancţiunile în domeniul protecţiei mediului, sesizeazǎ organele de urmǎrire penalǎ competente şi colaboreazǎ cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu, constituie infracţiuni;
  • participǎ în mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de naturǎ infracţionalǎ în domeniul sǎu de activitate, împreunǎ cu organele competente, prin personalul împuternicit în acest sens, în baza protocoalelor de colaborare încheiate;
  • controleazǎ respectarea cerinţelor legale în emiterea actelor de reglementare, avize, acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu, şi are acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora, la solicitarea conducǎtorului autoritǎţii publice centrale pentru protecţia mediului;
  • propune organului emitent suspendarea şi/sau anularea acordului/avizului/autorizaţiei/
             autorizaţiei integrate de mediu, dupǎ caz, emis/emisǎ cu nerespectarea prevederilor legale;
  • îndeplineşte un rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale, coopereazǎ cu celelalte autoritǎţi şi organisme internaţionale şi participǎ la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei mediului;
  • verificǎ depunerea de cǎtre persoanele fizice şi juridice la Administraţia Fondului pentru Mediu a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu;
  • verificǎ sesizǎrile cu privire la încǎlcarea actelor normative în domeniu;
  • controleazǎ aplicarea reglementarilor privind comercializarea şi/sau utilizarea îngrǎşǎmintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor, pentru evitarea poluǎrii mediului de cǎtre acestea;
  • verificǎ la deţinǎtorii cu orice titlu/administratorii de terenuri îndeplinirea obligaţiilor stabilite de legislaţia în vigoare privind întreţinerea perdelelor forestiere şi a aliniamentelor de protecţie, spaţiilor verzi, parcurilor şi a gardurilor vii şi aplicǎ sancţiunile corespunzǎtoare;
  • controleazǎ investiţiile care necesitǎ aviz/acord de mediu în toate fazele de execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le pânǎ la definitivarea acestora, inclusiv lucrǎrile cu impact asupra zonelor de habitat natural, de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite în urma activitǎţii de creştere şi îngrǎşare a animalelor şi pǎsǎrilor, de prelucrare şi industrializare a produselor animaliere şi cerealiere, precum şi activitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animalierǎ;
  • controleazǎ mǎsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluǎrilor accidentale;
  • constatǎ prejudiciul asupra mediului, eventualele ameninţǎri iminente cu un astfel de prejudiciu şi identificǎ operatorul responsabil;
  • solicitǎ date şi documente persoanelor angajate în unitatea controlatǎ, care prin natura atribuţiilor au tangenţǎ cu obiectul controlului, din care sǎ rezulte modul de respectare a normelor legale în vigoare;
  • stabileşte mǎsuri şi termene, în conformitate cu dispoziţiile legale, obligatorii pentru unitǎţile controlate, în vederea înlǎturǎrii deficienţelor constatate, şi urmǎreşte modul în care aceste mǎsuri şi termene au fost îndeplinite sau respectate;
  • propune/participǎ la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecţiei mediului;
  • rǎspunde la solicitarea expresǎ de instruire a personalului de specialitate al administraţiei publice centrale şi locale în domeniul sǎu de competenţǎ, colaboreazǎ cu instituţiile de specialitate în activitǎţile de pregǎtire a specialiştilor în domeniul protecţiei mediului;
  • participǎ la schimbul rapid de informaţii cu instituţiile şi organele competente, naţionale şi internaţionale, privind produsele, substanţele, tehnologiile care reprezintǎ risc pentru sǎnǎtatea şi securitatea cetǎţenilor si a mediului;
  • fundamenteazǎ şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea realizǎrii politicilor în domeniul sǎu de competenţǎ;
  • efectueazǎ controale tematice dispuse de conducerea GNM;
  • organizeazǎ acţiuni de promovare cǎtre populaţie a legislaţiei de mediu din domeniul sǎu de activitate;
  • îndeplineşte orice alte atribuţii de inspecţie şi control prevǎzute de lege şi aplicǎ mǎsurile corespunzatoare.
GNM are urmǎtoarele atribuţii specifice:
      A.În domeniul controlului poluǎrii:
  • controleazǎ activitǎţile cu impact asupra mediului şi aplicǎ, dupa caz, sancţiuni contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfǎşoarǎ;
  • controleazǎ modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind protecţia mediului şi verificǎ mǎsurile stabilite prin programele de conformare sau planurile de acţiuni pentru activitǎţile economico-sociale;
  • exercitǎ controlul activitǎţilor care prezintǎ pericole de accidente majore şi/sau impact semnificativ transfleitalier asupra mediului, în vederea prevenirii şi limitǎrii riscurilor de poluare, împreunǎ cu organele competente, dupǎ caz, şi ia mǎsurile corespunzǎtoare, potrivit legii;
  • participǎ la stabilirea cauzelor poluǎrii asupra factorilor de mediu şi aplicǎ sancţiunile prevǎzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor activitǎţi pe perioade determinate de timp, în cazul în care este pusǎ în pericol sǎnǎtatea populaţiei sau în cazul în care se constatǎ depǎşirea concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia in vigoare;
  • controleazǎ realizarea importului, exportului şi tranzitului de deseuri, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare referitoare la transportul peste fleitierǎ al deşeurilor şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
  • controleazǎ realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi preparate periculoase, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
  • controleazǎ pe întreg teritoriul ţǎrii respectarea de cǎtre persoanele juridice sau fizice a legilor şi reglementǎrilor în vigoare din domeniul gospodǎririi calitative şi cantitative a apelor;
  • controleazǎ modul în care lucrǎrile construite sau în curs de execuţie pe ape sau având legǎturǎ cu apele sunt realizate, exploatate şi întreţinute, în conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodǎrire a apelor şi ale celorlalte reglementǎri din domeniul apelor;
  • controleazǎ respectarea dispoziţiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din albiile minore şi majore ale cursurilor de apǎ;
  • controleazǎ operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce priveşte folosirea, transportul, manipularea sau depozitarea de materiale ori de substanţe de orice fel, antrenabile în apele de suprafaţǎ sau subterane;
  • controleazǎ modul în care utilizatorii de apǎ îşi îndeplinesc obligaţiile legale privind modificarea tehnologiilor de fabricare, în vederea reducerii consumului de apǎ şi a volumului de ape uzate, micşorǎrii nocivitǎţii acestora şi recuperǎrii substanţelor utile pe care le conţin;
  • controleazǎ modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de calitate a apelor uzate evacuate în emisare, potrivit reglementǎrilor în vigoare;
  • dispune, în condiţiile prevǎzute de lege, încetarea activitǎţii unitǎţilor sau instalaţiilor, în caz de poluare a factorilor de mediu şi/sau în cazul producerii de disconfort populaţiei.
      B.În domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase:
  • solicitǎ şi primeşte informaţii despre proprietǎţile substanţelor sau ale preparatelor periculoase, inclusiv despre compoziţia chimicǎ a acestora;
  • monitorizeazǎ producatorii, importatorii şi distribuitorii de substanţe şi preparate periculoase;
  • efectueazǎ controlul desfǎşurǎrii operaţiunilor cu substanţele care sunt folosite în mod frecvent la fabricarea ilicitǎ a drogurilor - precursori din categoria III;
  • efectueazǎ controlul respectǎrii cerinţelor speciale în vederea comercializǎrii substanţelor ca atare, în preparat sau în articol;
  • constatǎ şi sancţioneazǎ încǎlcarea prevederilor reglementǎrilor în domeniul substanţelor şi al preparatelor periculoase şi stabileşte mǎsurile de remediere şi termenele pentru îndeplinirea acestora;
  • verificǎ respectarea obligaţiei de înregistrare a substanţelor ca atare sau în compoziţia preparatelor şi de notificare a substanţelor aflate în compoziţia articolelor, precum şi de preînregistrare a substanţelor care beneficiazǎ de un regim tranzitoriu;
  • verificǎ conformitatea fişelor cu date de securitate;
  • verificǎ respectarea obligaţiilor utilizatorilor din aval de a comunica informaţii referitoare la utilizarea specialǎ a unei substanţe deja înregistrate de un operator din amontele lanţului de aprovizionare;
  • verificǎ respectarea condiţiilor specifice prevǎzute în autorizaţiile eliberate de Agenţia Europeanǎ pentru Produse Chimice pentru substanţele incluse în anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei 76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind restricţiile la producerea, introducerea pe piaţǎ şi utilizarea anumitor substanţe periculoase ca atare, în compoziţia unor preparate sau articole;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor periculoase;
  • verificǎ respectarea obligaţiilor referitoare la comunicarea informaţiilor necesare elaborǎrii inventarului clasificǎrii şi etichetǎrii;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizǎrii solvenţilor organici în anumite vopsele, lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;
  • verificǎ respectarea prevederilor privind limitarea utilizǎrii anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electleiice;
  • verificǎ transmiterea de cǎtre operatorii economici a datelor şi informaţiilor privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente;
  • controleazǎ existenţa şi respectarea limitei de gudlei şi monoxid de carbon, înscrisǎ pe ambalajul produselor din tutun, conform legislaţiei în domeniu;
  • controleazǎ respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
  • controleazǎ respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul şi importul de produse chimice periculoase;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizeazǎ stratul de ozon;
  • verificǎ respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiilor de bunǎ practicǎ de laborator.
      C. În domeniul controlului biodiversitatii si al ariilor naturale protejate:
  • verificǎ respectarea regimului de administrare a reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a prevederilor din regulamentele şi planurile de management ale acestora;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate, parcurile şi rezervaţiile naturale, organizând acţiuni comune împreunǎ cu reprezentanţii acestora în vederea protejǎrii habitatelor naturale;
  • controleazǎ modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate, siturile Natura 2000, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
  • asigurǎ controlul şi inspecţia activitǎţilor care implicǎ organisme vii modificate genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, respectiv: utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic, introducerea deliberatǎ în mediu şi pe piaţǎ a organismelor vii modificate genetic, importul şi exportul organismelor vii/microorganismelor modificate genetic, precum şi activitǎţile de testare, cultivare, comercializare, transport, import-export, depozitare de plante superioare modificate genetic;
  • controleazǎ autorizaţiile şi modul de desfǎşurare a activitǎţii de pescuit şi de protecţie a fondului piscicol din apele naturale, ce aparţin domeniului public;
  • verificǎ respectarea de cǎtre cultivatorii de plante superioare modificate genetic a prevederilor din autorizaţiile obţinute şi a cerinţelor legale privind înregistrarea activitǎţilor la direcţiile agricole, trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic;
  • controleazǎ respectarea reglementarilor privind importul/exportul de plante şi animale din flora şi fauna sǎlbaticǎ;
  • controleazǎ respectarea mǎsurilor de conservare, cu scopul menţinerii sau refacerii ecologice a suprafeţelor terestre şi acvatice aflate într-o arie naturalǎ protejatǎ;
  • controleazǎ activitǎţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare pe piaţa internǎ a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sǎlbaticǎ, terestrǎ şi acvaticǎ, sau a unor pǎrţi ori produse ale acestora, în stare vie, proaspatǎ ori semiprelucratǎ;
  • controleazǎ legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sǎlbatice de cǎtre persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de viaţǎ asigurate acestora;
  • controleazǎ modul de valorificare a resurselor biologice de florǎ şi faunǎ sǎlbaticǎ, a fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sǎlbatice de interes vânǎtoresc;
  • controleazǎ respectarea mǎsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de distrugere a habitatelor naturale, prin arderea miriştilor, stufului sau vegetaţiei forestiere, prin desecǎri sau devieri ale cursurilor de apǎ ori activitǎţi de turism necontrolat şi neorganizat, acţiuni care au ca efect distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sǎlbatice;
  • controleazǎ respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos;
  • controleazǎ respectarea mǎsurilor de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic natural şi antropic, în elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a teritoriului;
  • exercitǎ controlul privind modul de administrare a substantelor toxice daunatoare florei, faunei şi sectorului piscicol, precum şi modul de recoltare a plantelor din sectorul agricol;
  • colaboreazǎ, în baza protocoalelor încheiate cu autoritǎţile din domeniu, la acţiunile de verificare a stǎrii de fapt a vegetaţiei şi faunei sǎlbatice de interes naţional;
  • controleazǎ respectarea obligaţiilor ce le revin proprietarilor şi detinatorilor de terenuri, cu/sau fǎrǎ titlu, de a proteja flora şi fauna sǎlbaticǎ existente pe acestea, in scopul menţinerii echilibrului ecologic şi conservarii biodiversitǎţii;
  • menţine legǎtura permanent cu fundaţiile care au ca obiect de activitate ocrotirea florei şi faunei sǎlbatice.
Motivul prezentǎrii acestor atribuţii este dat de poziţionarea GNM (deci şi a Comisariatului Judeţean - CJ MM) ca un important vector al relaţiei de informare şi comunicare cu mijloacele massmedia, dar şi cu publicul, pe problematica de mediu. Urmare a unui mix de motive, subiective şi obiective, percepţia societǎţii civile despre activitatea GNM este puţin distorsionatǎ. Suntem percepuţi, de cele mai multe ori, drept instituţia ce rǎspunde de tot ce este în relaţie cu disconfortul comunitar şi personal, fiind acuzaţi cǎ nu ne facem datoria în probleme a cǎror rezolvare ţine de alte înstituţii, fiindu-ne cerute intervenţii ce nu intrǎ în limita noastrǎ de competenţe.
Ca sǎ exemplificǎm, doresc sǎ amintesc aici cǎ majoritatea problemelor în legǎturǎ cu „mediul” sunt percepute ca având legǎturǎ cu GNM, respectiv CJ MM, ce sunt adevǎrate numai parţial şi menirea noastrǎ este de a face cunoscute extrem de clar nivelul şi limitǎrile competenţelor legale ale comisarului de mediu, fǎrǎ a ne disculpa sau a culpabiliza alte instituţii, ci încercând a le implica activ în transmiterea informaţiilor cǎtre public. Trebuie sǎ luptǎm împotriva clişeelor de genul:
-         Garda rǎspunde de curǎţenia localitǎţilor;
-         Garda rǎspunde de defrişǎrile ilegale;
-         Garda dǎ autorizaţii de mediu, etc.
Aceste afirmaţii pot conduce, în final, la decredibilizarea instituţiei noastre, cu efecte uşor de anticipat, iar promovarea unei instituţii duce şi la „efectul bumerang”, respectiv ce conteazǎ este percepţia în conştiinţa colectivǎ a rolului şi modalitǎţii de acţiune ale acesteia. Tot ce ţine în continuare de acel domeniu se va raporta în viitor exclusiv la acea imagine creatǎ, pânǎ la culpabilizarea instituţiei prin acţiuni considerate ca fiind inexistente sau ineficiente, într-un domeniu în care, de fapt, GNM NU are nici o responsabilitate. Rugǎm a înţelege corect demersul nostru, în condiţiile în care jurnalismul de mediu din România este încǎ în formare, raportarea imediatǎ a ei la GNM şi, prin extensie, la CJ MM, este de înţeles, chiar dacǎ nu este de dorit sau acceptat. Situaţia aceasta, sensibilǎ şi parţial controversatǎ, trebuie tratatǎ cu profesionalism, rolul nostru fiind de a apǎra imaginea instituţiei, fǎrǎ a lǎsa impresia cǎ fugim sau pasǎm altora responsabilitǎţile.
Suntem hotǎrâţi a repeta continuu, cu orice prilej, aceste atribuţii, mai ales zonele în care avem atribuţii directe, pentru a evita „inundarea” instituţiei cu sesizǎri ale cetǎţenilor, ce nu sunt de blamat, dar care NU cunosc şi NU sunt îndrumaţi corect cǎtre cine exact sǎ se adreseze cu nemulţumirile lor. Trebuie sǎ acţionǎm, de multe ori fǎrǎ ştiinţa altor entitǎţi, ca agenţi de informare şi de calmare a unor comunitǎţi exasperate de disconfort locativ, ce NU intrǎ în sfera noastrǎ de activitate, iar redirecţionǎrile sesizǎrilor celor ce insistǎ sǎ se adreseze nouǎ şi NU celor ce au atribuţii în domeniu pot sǎ ocupe o parte însemnatǎ din timpul unor comisari, fǎrǎ a menţiona utilizarea excesivǎ a unor resurse (poştǎ, fax, etc.). Încǎ nu am învǎţat cǎ aleşii locali sunt primii ce cunosc şi trebuie sǎ rǎspundǎ alegǎtorilor pentru problemele ce-i nemulţumesc, iar în caz cǎ rezolvarea lor le depǎşesc posibilitǎţile (ce sunt limitate, recunoaştem anticipat şi aprioric), sǎ-i îndrume exact cǎtre instituţiile ce POT şi TREBUIE sǎ le rezolve.

II. Sintezǎ Raport activitate 2017/Trim. I 2018

Pe parcursul anului 2017, Serviciul Comisariatului Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu, prin cei 14 comisari şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum urmează:
Au fost efectuate un număr de 1047 acţiuni de control, din care:
-          421 de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
-          626 de actiuni de control neplanificate.
Acţiunile de control planificate cuprind:
-          229 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;
-          192 acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate
Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
-            44 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
-           75  inspecţii în urma autosesizării comisariatului;
-             2 inspectie pentru solutionare poluărilor accidentale;
-            26 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;
-            92 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;
-          328 inspecţii dispuse de Comisariatul General al Garzii Nationale de Mediu;
-            43 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;
-            21 inspecţii cu alte autorităţi;
-            20 inspecţii pentru identificare de obiective noi.  

În primul trimestru al anului curent, cu aceiaşi dotare tehnicǎ dar cu numai 13 comisari (unul este în foaie de boală prelungită→recuperare după infarct miocardic), Serviciul Comisariatulului Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum urmează:
Au fost efectuate un număr de 268 acţiuni de control, din care:
-           104 de acţiuni de control au fost inspecţii planificate la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
-           164 de actiuni de control neplanificate.
Acţiunile de control planificate cuprind:
-           83 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;
-           21 acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate
Acţiunile de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
-            4 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
-           23  inspecţii în urma autosesizării comisariatului;
-             3 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;
-            27  inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;
-            82 inspecţii dispuse de CG a GNM;
-            1 inspectii pentru reglementare;
-          19 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;
-            3 inspecţii cu alte autorităţi.

Sancţiuni aplicate
În anul 2017 s-au aplicat un număr de 41 sancţiuni contravenţionale, din care:
-          35 amenzi contravenţionale în valoare totală de 539 mii lei;
-            6 avertismente.
S-au propus 2 suspendări a autorizaţiilor de mediu şi 3 sesizări a organelor de cercetare penală.
Exemple de amenzi contravenţionale
  1. AVIVA SRL40 mii lei: pentru depozitare deşeuri pe amplasamente neautorizate;
  2. SVOBODA COMPANY DISTRIBUTIONE SRL50 mii lei: pentru nerespectarea condiţiilor 
                                                                                                                impuse în autorizaţia de mediu;
  1. VITAL SA – Agenţia Vişeu de Sus→30 mii lei: pentru evacuarea în apele de suprafaţă de ape fecaloid
                                                                                       menajere;
  1. DRUSAL SA40 mii lei: pentru stocarea temporară a deşeurilor pe amplasamente neautorizate fin
                                                   punct de vedere al protecţiei mediului;
  1. BRENT OIL CO SRL50 mii lei: pentru nerealizarea măsurilor impuse anterior.

În primul trimestru al anului curent s-au aplicat un număr de 7 sancţiuni contravenţionale, din care:
-            5 amenzi contravenţionale în valoare totală de 130 mii lei;
-            2 avertismente.
S-a dispus 0 suspendari de activitate şi 0 sesizări organe cercetare penalǎ.
Exemple de amenzi contravenţionale
  1. SEINEANA SA50 mii lei: pentru nerespectarea condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu;
  2. CNMPN REMIN SA75 mii lei: pentru evacuarea de ape de mină neepurate în cursuri de ape.

Controale tematice planificate– anul 2017
  1. Control tematic privind verificarea respectării prevederilor Regulamentului UE 995/2010 de stabilire  a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, respectiv verificarea implementării şi monitorizării sistemului “Due Diligence”. Au fost verificate 2 societăţi comerciale. Nu s-au aplicat sancţiuni.
  2. Control tematic privind aplicarea Regulamentului “REACH”, referitor la obligaţiile agenţilor economici de punere la dispoziţia operatorilor în aval a informaţiilor privind utilizarea în siguranţă a substanţelor şi amestecurilor chimice. Au fost verificaţi 4 agenţi economici ce desfăşoară activităţi ce implică utilizarea acestor substanţe/amestecuri chimice, prin verificarea fişelor cu date de securitate. Nu s-au aplicat sancţiuni. 
  3. Control tematic privind verificarea depozitelor de deşeuri neconforme, conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Au fost verificate 6 depozite neconforme. Nu s-au aplicat sancţiuni.
  4. Control tematic activităţi exploatare agregate minerale. Au fost verificaţi 30 agenţi economici. Nu s-au aplicat sancţiuni.
  5. Control thematic privind verificarea agenţilor economici ce desfăşoară activităţi de exploatare forestieră. Au fost verificaţi 30 agenţi economici. Nu s-au aplicat sancţiuni.
  6. Controlo tematic privind verificarea MHC-urilor. Au fost verificaţi 15 agenţi economici. S-au aplicat 2 avertismente.
  7. Control tematic la administratorii/custozii ariilor protejate şi la agenţii economici care desfăşoară activităţi în ariile protejate. Au fost efectuate 18 controale. Nu s-au aplicat sancţiuni.

Controale dispuse de CG – GNM – anul 2017
  1. Control privind verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de exploatare forestieră. Au fost verificaţi 29 agenţi economici, nu s-au aplicat sancţiuni.
  2. Control privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de colectare şi transport deşeuri periculoase, rezultate din activitǎţi medicale. Au fost verificate 7 unităţi sanitare şi 2 agenţi economici ce colectează/transportă astfel de deşeuri, nu s-au constatat neconformitǎţi.
  3. Control privind verificarea modu;ui de gestionare a vehicolelor scoase din uz de către operatorii autorizaţi pentru activităţi de colectare, tratare şi dezmembrare conform L. 232/2015. Au fost verificaţi 5 agenţi economici  şi s-a aplicat 1 avertisment.
  4. Control privind verificarea operatori economici ce desfăşoară activităţi de colectare, tratare, reciclare/eliminare deşeuri de baterii şi acumulatori. Au fost verificaţi 6 agenţi economici. Nu s-au aplicat sancţiuni. 
  5. Control privind verificarea celor ce colecteazǎ deşeuri de ambalaje, in vederea valorificǎrii şi reciclǎrii lor, precum şi cei ce colecteazǎ şi eliminǎ aceste ambalaje prin instalații de incinerare, cu recuperare energie. Au fost verificaţi 5 operatori economici, nu s-au aplicat sancţiuni.
  6. Control privind verificarea agenţilor economici ce desfăşoară activităţi de colectare, stocare temporară, tratare/valorificare/eliminare finală deşeuri periculoase. Au fost verifcaţi 5 agenţi economici. Nu s-au aplicat sancţiuni.

Controale dispuse de CG – GNM – trim I 2018: 2
  1. Control privind verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de exploatare forestierǎ. Au fost efectuate 29 acţiuni de inspecţie, nu s-au constatat neconformitǎţi.
  2. Controlul privind activitatea de salubrizare a uat-urilor din judeţul Maramureş. Sinteza acestuia este prezentatǎ mai jos.

Poluări accidentale în anul 2017: 2

Poluări accidentale în trim. I 2018: 1

Controale cu alte autoritǎţi în 2017: 2
  1. Acţiunea „BRACONIERUL” – Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş şi RNP Romsilva –DS Baia Mare, fiind efectuate 14 controalele conform planului de inspecţii al  GNM – CJ Maramures, în colaborare cu reprezentanţii IJJ Maramureş, în perioada de prohibiţie în apele curgătoare. Nu s-au aplicat sancţiuni.
  2. Acţiunea „SCUTUL PADURII” - Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş şi RNP Romsilva RA – DS Baia Mare, fiind realizate 59 controale. Nu s-au aplicat sancţiuni

Controale cu alte autoritǎţi în trim. I 2018: 0

Acţiunile CJ MM a GNM au ca bazǎ prevederile din legislaţia de mediu actualǎ, dar transpusǎ în planul de guvernare aprobat. Dacǎ dorim a expresie sinteticǎ a sarcinilor noastre, le putem exprima astfel:
        asigură controlul implementării profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare a legislaţiei naţionale, armonizate cu cea comunitară, în domeniul protecţiei mediului
        atribuţii în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare.
O componentǎ principalǎ în cadrul urmǎririi şi implementǎrii politicii Guvernului se referǎ la documentul de aderare la UE, iar în cadrul acestuia, la cap. 22, avem atribuţii concrete şi aproape în exclusivitate, dupǎ cum urmeazǎ:
-        Gestiunea deşeurilor
-        Continuarea implementării prevederilor Directivei 99/31/CE privind depozitarea deşeurilor
-        Urmărirea sistării activităţii de depozitare pe depozitele şi a implementǎrii Sistemului Integrat al Managementului Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţ: prin controale.
-         Monitorizarea măsurilor aplicate în vederea reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în cele 101 depozite neconforme, la nivel naţional.
-        Continuarea implementării Regulamentului 1013/2006/CE privind transferurile de deşeuri şi a Regulamentului 1418/2007/CE privind transferurile de deşeuri în ţări care nu aplică Decizia OCDE;
-        Monitorizarea şi raportarea lunară a transferurilor către România de deşeuri destinate valorificării/recuperării:
o        cantităţile şi tipurile de deşeuri importate sau tranzitate
o        modul de valorificare a deşeurilor importate
o        număr de controale efectuate pentru transferurile de deşeuri sau a recuperării sau eliminării aferente;
o        număr de transferuri ilegale presupuse, constatate în timpul controalelor efectuate

III. Salubrizare 2018
III. 1. Control 1, comun al ISU şi SGA MM – cursuri de apǎ.
    A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI

În conformitate cu controlul tematic dispus de Ministerul Apelor si Pǎdurilor, în baza OM comun MAI şi MAP nr. 1422/192/2012, personalului din cadrul C.J.S.U., S.G.A Maramureş (cǎrora le mulțumim pentru datele furnizate), I.J.S.U., Garda Forestieră au desfaşurat activităţi de verificare a modului în care au fost salubrizate şi igienizate cursurile de apǎ şi au fost realizate/întreţinute şanţurile/rigolele în localitati, pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apelor mari, în perioada 26.03.2018 – 30.04.2018. Considerăm utilă prezentarea unor aspecte importante din acest raport, tocmai pentru a avea o imagine cât mai completǎ asupra stǎrii de curǎțenie a județului. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului sunt depozitǎri necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în apropierea cursurilor de apǎ, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubrǎ în principal a cursurilor de apǎ şi a cǎilor de comunicaţii, mai ales în zona intravilanului localitǎţilor. Au fost controlate toate administraţiile publice locale din judeţul Maramureş (76 de administraţii publice locale) cu identificarea a aprox. 200 de locaţii, din cadrul a 43 cursuri de apǎ şi a aflueneţilor acestora, cu depozitǎri necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia acestora este formatǎ din deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie polietilenǎ, etc.), plastice diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de tip mobilier uzat, molozuri din construcţii, precum şi industriale, provenite în general de la prelucrarea lemnului. De asemenea,  de-a lungul cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri, existǎ agǎţate deşeuri de tip ambalaj (folie plastic, deşeuri textile, PET-uri) abandonate de cetǎţeni sau antrenate din amonte la ape mari. Din acest punct de vedere au fost catalogate un numǎr de 53 administraţii locale ce au avut un caracter ± corespunzǎtor (calificative de Bine şi Satisfǎcǎtor) din punct de vedere al stǎrii de salubritate, respectiv: municipiul Baia Mare, municipiul Sighetu Marmaţiei, oraşul Borşa, oraşul Cavnic, oraşul Dragomireşti, oraşul Sǎliştea de Sus, oraşul Şomcuta Mare, oraşul Tg. Lǎpuş, oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş, oraşul Vişeul de Sus, iar dintre comune, Bǎiuţ, Bistra, Bocicoiul Mare, Bogdan Vodǎ, Botiza, Budeşti, Cǎlineşti, Câmpulung la Tisa, Cerneşti, Cicârlǎu, Coltǎu, Copalnic Mǎnǎştur, Coroieni, Cupşeni, Deseşti, Dumbrǎviţa, Groşii Ţibleşului, Ieud, Lǎpuş, Leordina, Moisei, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Poienile Izei, Recea, Remeţi, Ruscova, Sarasǎu, Sǎcel, Sǎlsig, Sǎpânţa, Suciu de Sus, Şieu, Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Micǎ şi Vişeul de Jos. Nu s-au aplicat contravenţii. Precizǎm cǎ menţionarea acestor uat-uri nu indicǎ un grad uniform de neimplicare în activitatea de salubrizare, la unele dintre ele se constatǎ o realǎ îmbunǎtǎţire a situaţiei faţǎ de anii anteriori, iar situaţiile şi zonele cu probleme sunt subliniate în continuare. Detaliat, starea de salubritate a administraţiilor locale din judeţ, catalogate cu probleme, se prezintǎ astfel:
Municipul Baia Mare
Zonele cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ a afluenţilor râului Sǎsar, dar NU şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza şi în zona centralǎ a râului Sǎsar), unde s-au identificat cantitǎţi necuantificabile de deşeuri diferite, pe maluri, dar şi în albie. Există însă depozite necopntrolate de deşeuri pe cursul de apă Firiza-plastice, textile, cosntructii, valea Hija-plastice, menajere, electrocasnice, confluenţa valea Herja cu Firiza-plastice, demolări. Situaţia cea mai problematicǎ este în zona valea Craica (afluent al râului Lǎpuş) unde au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri diferite, în cantitǎţi care nu au putut fi cuantificate, atât pe maluri, cât şi în albie, constând din plastice, textile, materiale rezultate din demolǎri, etc, în special în zona locuitǎ de romi. S-a dispus dezafectarea acestora şi decolmatarea zonei. O problemǎ ce a apǎrut în plus faţǎ de anii anteriori este legatǎ de activitatea firmelor ce realizeazǎ lucrǎri la sistemul de alimentare/canalizare şi depun materialele din excavǎri în zone adiacente cursurilor de apǎ, dar ce au obligaţia de readucere la stadiul iniţial a acestor zone de depozitare temporarǎ, concomitent cu finalizarea lucrǎrilor.
Municipiul Sighetu Marmaţiei
Zonele identificate cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe râul Iza CSA 1 şi CSA 56 – demolări, menajere. Pe râul Tisa pe zona SF 292 – 293 deşeuri din demolări., probleme reale fiind colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Oraşul Baia Sprie
S-au constatat depozite necontrolate de deşeuri, mai ales în Tăuţii de Sus, apoi pe întreg cursul vǎii Chiuzbaia, dar şi pe ambele maluri ale râului Sǎsar, unde cetǎţenii deverseazǎ deşeuri de toate tipurile în albiile cursurilor de apǎ, mai ales textile şi plastice, cu un volum estimat la 40 - 50m³. Au fpost stabilite mǎsuri pentru eliminarea lor. Trebuie subliniat cǎ, în comparaţie cu anii trecuţi, este o situaţie mai proastǎ, probleme reale sunt colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere, pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Borşa
In lungul cursurilor de apǎ sunt depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare forestierǎ, mai ales pe râul Cisla, precum rumeguş, deşeuri de exploatere şi prelucrare lemn, dar şi din demolǎri. Aceastǎ zonǎ prezintǎ o particularitate, pe râul Cisla, în zona cuprinsǎ între Baia Borşa şi Borşa, unde riveranii, dupa anul 1990, au depozitat  pe maluri şi în albie, deşeuri diferite, care ulterior au fost acoperite cu pamânt, transformând zona în locuri de parcare, platforme, grǎdini etc. Prin aceste amenajǎri neautorizate, albia râului Cisla s-a îngustat, reducându-se  secţiunea de scurgere a apei, punând în pericol stabilitatea cursului de apǎ, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. Pe râul Vaser, mai ales în zona amonte de confluenţa cu Valea Peştilor şi până la confluenţa cu Novăţ, s-a identificat un depozit de deşeuri neautorizat, constând din: deşeuri de lemn şi rumeguş. Idem în zona văilor Scradei şi Rea. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Cavnic
De-a lungul albiei minore a râului Cavnic, în vegetaţie, sunt agǎţate resturi textile şi de plastic, singura problemǎ realǎ este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului. .
Oraşul Dragomireşti
S-au identificat depozite aleatorii de deşeuri în albia şi pe malurile râului Iza şi pârǎului Baicu. Pe pârâul Baicu, aval pod pod s-a identificat un depozit necontrolat de deşeuri-pământ, plastic. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Sǎliştea de Sus
S-au identificat, pe malurile cursurilor de apǎ ale râului Iza şi afluenţii acestuia, deşeuri menajere, deşeuri din material plastic, în special agǎţate în vegetaţia de pe maluri, precum şi în albia acestuia.
Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Şomcuta Mare
S-au identificat relativ puţine depozite necontrolate de deşeuri pe vǎile Bârsǎului şi Caicana, unde în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri (plastice, textile, etc).
Oraşul Tg. Lǎpuş
Pe cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a oraşului sunt aruncate deşeuri pe maluri, in albii, mai ales în Boiereni, valea Rohia (resturi vegetale, dar cauciucuri şi utilaje dezmembrate, în diferite stadii de eroziune. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Tǎuţii Mǎgherǎuş
S-au identificat puţine depozitǎri necontrolate de deşeuri de exploatare forestierǎ, pe cursurile de apǎ şi afluenţii acestora, cu posibile consecinţe la debite mari.
Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Oraşul Ulmeni
Pe malurile cursurilor de apǎ, precum şi în vegetaţie sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri, în special antrenate de ape cu debite mari, dar şi a existenţei a două depozite neautorizate de deşeuri (unul în zona Țicǎu-pod, constând plastice, textile, materiale rezultate din demolari, crengi rezultate din toaletarea copacilor si a pomilor fructiferi, sticle, altul în zona Chelința-pod pietonal, constând din plastice, materiale rezultate din demolǎri, etc.). Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Vişeu de Sus
Pe cursul râului Vişeu, avalde confluenţa cu valea Porcului, s-a identificat un depozit necontrolat de deşeuri – demolări. Idem în aval de podul de pe DN 18. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Ardusat
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, zona limitrofă cu uat Fărcaşa, unde s-au constatat deşeuri de plastic şi . Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Asuaju de Sus
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe valea Asuaj către Băiţa de sub Codru-moloz şi crengi.
Comuna Bǎiuţ
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş în cantităţi mici. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Bârsana
Depozitǎri necontrolate pe raul Iza, zona CSA 21, unde s-au constatat existenţa unui depozit necontrolat de deşeuri – menajer, vegetal, demolări, în cantitǎţi mici. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Bistra
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri râul Vişeu, zona CSA 6 – 5, apoi la confluenţa cu râul Tisa, deşeuri de material plastic, sticlă şi vegetal, textile, precum şi resturi diverse, agǎţate în vegetaţie. Idem pe pârâul Frumuşaua la confluenţa cu râul Vişeu. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Bocicoiu Mare
Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Bocicoiu Mare sunt aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Bogdan Vodǎ
Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei, dar în mod special pe malurile râului Iza, confluenţa cu pârâul Ieudişor s-a identificat un depozit necontrolat de deşeuri –demolări, resturi exploatare, crengi. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Botiza
De-a lungul râului Botiza sunt prezente cantitǎţi relativ mici de deşeuri diverse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Budeşti
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, dar şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Cǎlineşti
Depozitǎri necontrolate de deşeuri, mai ales în zona „Între Stânci” de pe valea Mijlocii, unde s-a identificat depozitări necontrolate de deşeuri din demolări, vegetale, etc., în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Câmpulung la Tisa
Depozitǎri necontrolate în lungul raului Tisa, unde s-au constatat pe maluri şi în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi ± însemnate
Comuna Cerneşti
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe râul Bloaja, înspre satul Ciocotiş, mai ales în zona rezidenţialǎ, depozite ce s-au eliminat pe durata controlului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Cicârlǎu
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Coaş
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş în cantităţi mici. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.


Comuna Coltǎu
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Copalnic Mǎnǎştur
S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse (menajere, ambalaje, molozuri din construcţii), în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..
Comuna Coroieni
S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului..
Comuna Cupşeni
Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Cupşeni sunt aruncate diverse deşeuri, pe maluri, în albii, mai ales pe valea Rotunda. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Deseşti
Depozitǎri necontrolate în lungul raului Mara, în cantitǎţi neînsemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Dumbrǎviţa
S-au identificat locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse, mai ales în zona Borzaş (pământ şi materiale plastice).
Comuna Fărcaşa
Depozitǎri necontrolate în zona balestierei Sîrbi pe râul Someş, unde s-au deşeuri din demolări.
Comuna Gârdani
Depozitǎri necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, mai ales în zona “Băltic”- resturi vegetaţie, construcţii..
Comuna Giuleşti
S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi însemnate ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Groşii
Deşeuri diverse, în cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, mai ales pe albia unui mic torent în zona DJ18B.
Comuna Groşii Ţibleşului
Deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului..
Comuna Ieud
S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi neînsemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Lǎpuş
Deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului..
Comuna Leordina
Pe cursul râului Vişeu, CSA 15 şi CSA 13, depozite necontrolate de diverse deşeuri-plastic, textil, sticlă, vegetal. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Mireşu Mare
Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, predominând plasticele, provenind din dezafectarea solarelor şi depozitate pe malul drept al cursului de apǎ Someş şi în zona fostului depozit de deşeuri al localitǎţii. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Moisei,
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Ocna Şugatag
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..


Comuna Onceşti
Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..
Comuna Petrova
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse, care în perioada verificǎrii au fost dezafectate, ocazie cu care a fost salubrizat cursul de apǎ pe toata lungimea. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Poienile Izei
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Poienile de sub Munte
În toatǎ zona sunt depozitate, în mod necontrolat, deşeuri lemnoase (rumeguş şi resturi de exploatare/procesare lemn). Pe malurile râului Ruscova şi în vegetaţia malurilor sunt cantitǎţi de deşeuri, mai ales plastic, menajer, vegetal. Idem la podul Pasisnei şi pe pârâul Cvaşniţa, mai ales deşeuri provenite din demolǎri, în special in zona centralǎ. Autoritǎţile locale au început lucrǎri de dezafectare a depozitelor existente, cu ocazia verificǎrilor. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 25% din raza uat-ului..
Comuna Recea
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Remetea Chioarului
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Remeţi
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse, cu excepţia zonei digului.
Comuna Repedea
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri-plastic, sticlă, menajer, pe râul Ruscova, zonele Lujana şi Carieră, în cantitǎţi reduse.
Comuna Rona de Jos
Pe valea Ronişoara, există un depozit necontrolat de deşeuri vegetale şi din demolări, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului..
Comuna Rona de Sus
Pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Rozavlea
Pe râul Ruscova s-a constatat existenţa unui depozit necontrolat – plastic, menajer, vegetl, în cantitǎţi reduse. Idem pe râul Vişeu, zona staţia de epurare şi aval piaţa agroalimentară. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Ruscova
Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Sarasǎu
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Satulung
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi mai însemnate în zona satului Mogoşeşti, reprezentate de depozite necontrolate în canalul  de desecare, paralel cu drumul de balastierǎ al S.C. Agecom S.A..
Comuna Sǎcel
Pe malurile şi în albia minorǎ a râului Iza şi afluenţii acestuia s-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri, precum şi deşeuri agǎţate în vegetaţia de pe maluri, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Sǎlsig
Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Sǎpânţa
S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, în cantitǎţi ± însemnate, în special n zona Izvorul Runcu. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Strâmtura
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri (menajer, vegetal, demolări), pe răul Iza, zona CSA 27 în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Suciu de Sus
S-au identificat depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în special în perioada apelor cu debite mari, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 30% din raza uat-ului.
Comuna Şieu
Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Şişeşti
Pe malurile cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi reduse, mai ales în zona văii Negreia-deşeuri din demolări, precum şi în zona Şurdeşti, aval staţie epurare-deşeuri din demolări. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Vadu Izei
S-au constatat existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Valea Chioarului
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Vima Micǎ
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Vişeu de Jos
Pe toate cursurile de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Vişeu de Jos sunt diverse deşeuri, mai ales pe râul Vaser (rumeguş) şi canton silvic (resturi dezmembrări). Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Faţǎ de cele constatate prin actele de control întocmite, s-au stabilit mǎsuri cu termene clare pentru îndepǎrtarea depozitelor necontrolate de deşeuri identificate de pe raza administrativǎ a localitǎţilor, mǎsuri de igienizare a cǎilor de comunicaţii şi cursurilor de apǎ, conform OG nr. 21/2002 (aprobatǎ prin Legea nr. 515/2002), cu  termen de finalizare 30.05.2018, urmând ca dupǎ aceastǎ datǎ, sǎ se revinǎ în teren pentru efectuarea de controale punctuale, privind realizarea mǎsurilor impuse prin notele de constatare însuşite de cǎtre administraţiile publice locale.

III. 2. Control 1 dispus de GNM– depozitǎri deşeuri necontrolate în zona uat-rilor.
    A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI
În conformitate cu controlul tematic dispus de GNM – Comisariatul General, numărul 2592/GM/20.03 2018, personalului din cadrul C.J. MM., a demarat acțiuni de control la nivelul tuturor celor 76 uat-uri, întâi prin notificarea perioadei de control – etapa I-a, în care se urmarea mai ales identificarea zonelor cu depozite neautorizate de deşeuri, precum şi declaraţiile la Fondul de Mediu. Principala caracteristicǎ a acestei etape a fost caracterul preventiv legat de salubrizarea teritoriului gestionat de unitǎţilor administrativ-teritoriale (uat-uri), în care s-au identificat zonele cu deficienţe, s-au stabilit mǎsuri concrete şi precizate termene de îndepǎrtare a acestora, iar celǎlalt, pe linia respectǎrii legislaţiei privind raportarea obligaţiilor uat-urilor la Fondul de Mediu. Diferit faţă de anii trecuţi, în cadrul acestui tematic a fost înglobată verificarea unor aspecte privind implementarea Directivei 91/271/CEE peivind epurarea apelor uzate urbane, la aglomerările urbane cu 2000-10.000 locuitori echivalenţi (le=UM pentru poluarea biodegradabilă, ce stabileşte dimensiunea poluării provenite de la o aglomerare urbană, cu o medie a acesteia de 60gr CBO3/1locuitor/1zi), cu prezentarea tabelară a locuitorilor conectaţi la sistemul centralizat de apă potabilă, respectiv la sistemul de canalizare, care a îngreunat semnificativ preluarea/prelucrarea datelor primare şi definitivarea actelor de control. Această completare a presupus inclusiv inventarierea tuturor gospodăriilor racordate, respectiv neracordate la sistemul centralizat de distribuţie/colectare apă, ce a presupus un volum mare de muncă, fapt recunoscut de GNM-Comisariatul General, ce a prelungit perioada de derulare a acestui control până la finele lunii mai ac. Ca acţiune concretă am trimis a doua notificarea tuturor uat-urilor, anunţându-le asupra acestui nou control, explicându-le raţiunea revenirii noastre pentru alt control, cu o altǎ tematicǎ şi o altǎ abordare, ce nu trebuia înțeleasǎ ca o suprapunere peste controlul prezentat anterior, gestionat de SGA MM. Imediat dupǎ sǎrbǎtorile de Paşte, respectiv dupǎ data de 08.04.2018 şi pânǎ în data de 10.05.2018 (prelungită apoi până la 31.05.2018), s-a declanşat această etapă din acţiunea de verificare a stǎrii salubrizǎrii la nivelul uat-urilor din judeţ, cu verificări şi constatări de abateri, FĂRĂ amenzi, ci doar cu stabilirea unor măsuri şi termene realiste, stabilite de comun acord cu conducerile uat-urilor, pentru remedieri. Tot acum s-a declanşat acea inventariere a alimentărilor centralizate cu apă potabilă, respectiv colectare şi tratare ape uzate urbane. Trebuie să subliniem şi să mulţumim colegilor de la APM MM, angajaţilor de la SC Vital SA, pentru datele furnizate în scurt termen, precum şi unor conduceri ale uat-urilor, fără de care NU am fi putut finaliza acest aspect al tematicului.    
     B. etapa II-a – CONTROL ŞI SANCŢIUNI
Imediat dupǎ 15.04.2018 şi pânǎ în data de 10.05.2018 (prelungit ulterior până în data de 31.05.2018, deci după finalizarea acestui raport, datele nefiind deci cele finale), s-a declanşat etapa a doua din acţiunea de verificare a stǎrii salubrizǎrii la nivelul uat-urilor din judeţ, de data aceasta controlul având un caracter de corijare şi punitiv, în cazul nerespectǎrii mǎsurilor trasate în prima etapǎ. În aceastǎ periodǎ au fost verificate acele administraţii locale din judeţ cu deficienţe în prima etapǎ, pentru a se putea urmǎrii modul în care au fost duse la îndeplinire mǎsurile trasate în controalele anterioare şi, eventual, a se constata, punctual, zonele în care nu s-a acţionat şi pentru care se pot lua alte mǎsuri de sancţionare. în aceastǎ a doua etapǎ s-au luat mǎsuri de sancţionare contravenţionalǎ, pe linia salubrizǎrii şi igenizǎrii zonelor administraate de către fiecare uat, dar şi unele contravenţii la legea mediului. Concluzia este cǎ se observǎ un trend pozitiv în mǎsurile luate de cǎtre administraţiile publice locale, cǎ verificǎrile repetate şi mǎsurile cuprinse în actele de control şi-au îndeplinit caracterul preventiv şi chiar educativ, astfel încât mǎsurile punitive au fost, spre surprinderea comisarilor, puţine faţǎ de cele ce se constataserǎ în prima etapǎ. Trebuie însǎ precizat cǎ în cadrul acţiunii de control pe linia salubrizǎrii efectuat numai de cǎtre comisarii GNM-CJMM s-au aplicat o serie de contravenţii, în special pentru uat-urile în raza de activitate a cǎrora s-au constatat neregurli grave şi mai ales repetate pe parcursul ultimilor ani. Desigur cǎ existǎ încǎ mult de fǎcut pânǎ a ajunge la o calitate corespunzǎtoare a stǎrii de salubrizare, mai sunt încǎ zone de intervenit (mai ales la uat-urile cu cursuri de apǎ, unde mai apar zone cu concentrǎri de deşeuri de plastic şi textile), dar în fiecare caz actele de control au evidenţiat acţiuni şi termene concrete şi comisarii CJ MM vor reveni pentru a vedea cum s-au respectat şi pus în practicǎ. Meritǎ de subliniat cǎ uat-uri verificate în etapa II-a, unele s-au evidenţiat pozitiv în ceea ce priveşte mobilizarea în salubrizarea zonelor identificate ca fiind cu probleme, din care putem sublinia urmǎtoarele:
-        Oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş;
-        Comunele: Coltău, Fǎrcaşa, Rona de Jos, Vima Mică.
La polul opus s-au situat cele care nu au acţionat corespunzǎtor în acest domeniu, la care nu s-a vǎzut implicarea administraţiilor publice locale în domeniul salubrizǎrii teritoriului uat-urilor, cărora li s-au trasat măsuri cu termene ce exceed data prezentului raport, unde vom reveni şi vom acţiona conform legii, inclusuv contravenţional. Dintre aceste uat-uri subliniem:
-          oraşele Baia Sprie, oraş Ulmeni;
-          comunele Boiu Mare, Călineşti, Leordina.
Merită subliniat că nu am identificat încercări de îngropare a deşeurilor menajere în perimetrul uat-urilor, aşa cum s-au constatat şi sancţionat anii trecuţi, ceea ce ne duce cu gândul la două comcluzii: fie nu am depistat (încă) astfel de acţiuni, fie (sperăm să fie aşa) uat-urile s-au responsabilizat şi înţeles necesitatea protejării mediului unde comunitatea pe care o reprezintă trăieşte.
Urmare a acestor constatǎri, în etapa a doua a controlului s-au aplicat un numǎr de 3 contravenţie, dupǎ cum urmeazǎ: comuna Călineşti, pentru lipsă autorizaţie de mediu pentru alimentarea cu apă (30 mii lei), comuna Rozavlea, pentru autorizaţia de mediu expirată pentru alimentare cu apă şi comuna Rona de Sus, pentru neimplementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere (2 avertismente).
Aşa cum a precizat, aceste controale s-au desfǎşurat în paralel cu cele referitoare la raportarea obligaţiilor la fondul de mediu, rezultatele fiind concretizate în 8 (şapte) contravenţii, în valoare de 8 mii lei, comunele sancţionate fiind: Băiţa de sub Codru, Băseşti, Budeşti, Mireşu Mare, Poienile Izei, Rona de Sus, precum şi oraşele Baia Sprie şi Vişeu de Sus
Promitem însǎ cǎ vom reveni periodic în toate uat-urile, dar mai ales în cele menţionate mai sus, unde vom fi nevoiţi sǎ aplicǎm prevederile legale în forma exprimatǎ în legislaţie în domeniu, gradual şi imparţial.  
IV. Probleme identificate pentru anul 2018.
O problemǎ majorǎ derivǎ din angajamentele conducerii judeţului, implicit a altor instituţii descentralizate, pentru aplicarea politicii guvernului, aliniatǎ cu legislaţia comunitarǎ, în vederea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme, în paralel cu construirea unuia ecologic. Trebuie subliniat cǎ existǎ precizat extrem de clar un calendar al acestor închideri, stabilit într-o hotǎrâre de guvern, pentru toate aceste depozite neconforme, la nivelul judeţului nostru, cele la care trebuie sǎ le acordǎm atenţie fiind cele cuprinse în SMID. În anul 2015 a început şi se continuǎ implementarea proiectului “Sistemul de Management Integrat de Mediu” (SMID). În acest proiect sunt incluse urmǎtoarele:
-                          construirea unui depozit conform în localitatea Sîrbi, comuna Fǎrcaşa, cu toate anexele ce-l vor face apt de a prelua şi gestiona deşeurile menajere sortate pe 4 fracţiuni, din cadrul întregului judeţ;
-                          construirea a 3 staţii de transfer (Sighetu Marmaţiei, Tg. Lǎpuş şi Moisei);
-                          construirea a 2 staţii de sortare a deşeurilor (Sighetu Marmaţiei şi Sîrbi-Fǎrcaşa);
-                          relocarea a 3 depozite neconforme cu activitatea sistatǎ în trecut: Arinieş-Borşa, Rohia-Tg. Lǎpuş şi Seini), cu transportarea conţinutului acestora pe alte 2 depozite neconforme, dar ce au avut autorizaţie de funcţionare/mediu pânǎ la jumǎtatea anului trecut: Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare - finalizat;
-                          închiderea “in situ” a 3 depozite neconforme, cu activitatea sistatǎ: (Vişeu de Sus), Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare - finalizate.
Deoarece NU este finalizat depozitul conform de la Sîrbi, a fost adoptată o soluţie tranzitorie, respectiv construirea şi autorizarea funcţionării pe o durată de 1 (un) an a unor platforme temporare de depozitare a deşeurilor menajere, respectiv în apropierea celor ce au fost închise în ultima etapă: Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare. La acestea se transportă deşeurile menajere de pe cuprinsul întregului judet¸ cu precizarea deosebit de importantă că toată cantitatea de deşeuri depozitată TREBUIE obligatoriu relocată pe depozitul conform imediat după finalizarea lui, aceste platforme trebuind să fie închise şi ecologizate la nivelul celor deja finalizate.
Dorim sǎ precizǎm cǎ NU se poate negocia nimic din cele agreate cu UE, anual existând delegaţii ale lor ce verificǎ individual fiecare dintre aceste depozite, cu posibile urmǎri neplǎcute, inclusiv cu declanşarea procedurii de infrigement, ce pot genera obligaţii financiare la nivelul întregii ţǎri, în caz de neconformare.  În strânsǎ legǎturǎ cu aceste desfiinţǎri de depozite neconforme, inclusiv ce cele ce urmeazǎ în acest an, trebuie urmǎritǎ construirea în termenul negociat cu UE al depozitului ecologic de la Fǎrcaşa, ca fiind singura soluţie agreatǎ pentru a respecta politica guvernului în domeniul gestiunii deşeurilor. Aceste douǎ probleme sunt în relaţie de interdependenţǎ, deoarece închiderile de depozite neconforme NU se pot amâna sau negocia, dar nici NU se pot desfǎşura în calendarul stabilit în lipsa unui depozit ecologic, ce sǎ preia deşeurile generate de populaţia judeţului.
O altǎ problemǎ, nu neapǎrat cea mai micǎ sau mai puţin periculoasǎ, este datǎ de existenţa perimetrelor miniere închise în deceniul trecut, cu lucrǎri de ecologizare şi punere în siguranţǎ aflate în diverse etape, dar la care NU se poate face rabat sau sǎ se întrerupǎ activitatea. Ne este groazǎ la posibilitatea unor surpǎri în zone izolate, la orizonturi nerambleate, iar singurii salvatori (mineri specializaţi în recuperarea unor fiinţe din galerii miniera activa şi/sau abandonate) sunt NUMAI în bazinul minier Petroşani. La acestea putem adǎuga funcţionarea celor 4 staţii de epurare ape de minǎ din judeţ (din cele 8 construite în ţarǎ), ce nu asigurǎ epurarea integralǎ a apelor de minǎ generate şi, mai ales, la nivelul cerinţelor legislaţiei actuale privind evacuarea în apele de suprafaţǎ. Anual am avut şi preconizǎm a se repeta incidente de mediu, prin defectarea instalaţiilor acestor staţii şi trecerea lor la tratarea manualǎ a apelor de minǎ generate, depǎşirea capacitǎţilor proiectate pentru aceste staţii în perioade de aport crescut de precipitaţii (ploi+zapadǎ topitǎ), cu consecinţe ce au fost, pânǎ acum, limitate la nivel local, evitându-se un incident transfrontaliei. Aici este nevoie de fonduri mari, derulate pe o perioadǎ mare de timp (vorbim nu numai de lucrǎri de C+M, ci şi de supraveghere şi întreţinere în perioada de post-închidere, ce, de regulǎ, se întind pe decenii dupǎ definitivarea lucrǎrilor). Numai prin implicarea tuturor factorilor, atât decizionali, cât şi executivi, vom avea siguranţǎ în zona de mediu a judeţului, fǎrǎ sǎ se mai repete accidentele din uitimii ani de la staţia de epurare ape de mine de la Tunel Baia-Sprie sau altele, precum cele din acest an: iaz Bozînta şi galeria Breiner Băiuţ. Problema ce se reţine în acest caz este dată de imposibilitatea previzionării locului şi magnitudinii unor fenomene de poluare cu ape şi suspensii generate de vechile activităţi miniere, în lipsa unei monotorizări reale ale fenomenelor subterane, precum şi a neconstruirii unor staţii de captare şi epurare a apelor de mină la nivelul preconizat în Strategia naţională prin care s-a definitivat închiderea perimetrelor miniere. 
Altǎ problemǎ identificatǎ este legatǎ de existenţa depozitului de deşeuri periculoase de la fosta SC Romplumb, unitate cu activitate sistatǎ, în insolvenţǎ, ce s-a vândut repetat, fiecare proprietar fiind în imposibilitatea tehnicǎ şi financiarǎ de a rezolva definitiv problemele şi obligaţiile de mediu ce incumbǎ managementul unui astfel de obiectiv, rolul nostru fiind limitat în a verifica perioadic starea acestuia şi de a amenda fostul proprietar ce a înstrǎinat parţial sau total activele deţinute, fǎrǎ a notifica în termenul legal APM MM pentru ca aceasta sǎ-i stabileascǎ/transfere obligaţiile de mediu. Din nou subliniem conlucrarea cu colegii de la APM MM, ce au încercat deblocarea acţiunilor de stabilire a obligaţiilor de mediu, de întocmire a unei documentaţii ce să evalueze tehnic şi economic dimensiunea lucrărilor de închidere/ecologizare, dar care NU s-au putut finaliza.
Ca ultimǎ (dar nu cea din urmǎ) problemǎ pe care o percepem ca o viitoare problemǎ este datǎ de probabilitatea crescutǎ de implicarea a noastrǎ prin sesizarea de cǎtre PCTF Sighetul Marmaţiei (frontiera cu Ucraina) asupra unor transporturi de deşeuri, mici ca volum acum (podul actual nu suportǎ traficul greu), dar cu creşterea lor certǎ dupǎ construirea noului pod (agreat de cele douǎ ţǎri), aflat acum în procedurǎ de avizare, ce va creşte volumul şi cantitatea mǎrfurilor şi pasagerilor implicaţi, inclusiv a celor ce tranziteazǎ zona în deplasǎrile cǎtre nordul/vestul/sudul continentului.
În incheiere multumim pentru buna colaborare tuturor institutiilor publice care au în atribuţii activitǎţi de verificare şi control, instituţii  cu care am realizat acţiuni eficiente, aşa cum am precizat mai sus.

Baia Mare, la 21.05.2018.

Cu stimǎ şi deosebit respect,

Comisar şef

Dr. ing. Ioan ŞTREMPEL



[1] HG 1005/2012, art. 13, modificat de HG 170/2015.