Nr.
înreg: 776/21.05.2018
Către: Instituţia Prefectului – Judeţul Maramureş
În atenţia: Domnului Vasile
MOLDOVAN, Prefect
Referitor la: Raport activitate 2017 - trim. I 2018/Salubrizare UAT-uri 2018
I. Atribuţii ale Gǎrzii Naţionale de Mediu (GNM):
- elaboreazǎ,
promoveazǎ şi reactualizeazǎ periodic, împreunǎ cu autoritatea publicǎ
centralǎ pentru protecţia mediului, dupǎ caz, reglementǎri, ghiduri şi
norme tehnice privind activitatea de control şi inspecţie;
- elaboreazǎ
planul anual de activitǎţi, prin stabilirea obiectivelor, sarcinilor şi
modalitǎţilor concrete de acţiune;
- constatǎ faptele
ce constituie contravenţii şi aplicǎ sancţiunile în domeniul protecţiei
mediului, sesizeazǎ organele de urmǎrire penalǎ competente şi colaboreazǎ
cu acestea la constatarea faptelor care, potrivit legislaţiei de mediu,
constituie infracţiuni;
- participǎ în
mod direct la acţiuni de prevenire şi combatere a faptelor de naturǎ
infracţionalǎ în domeniul sǎu de activitate, împreunǎ cu organele
competente, prin personalul împuternicit în acest sens, în baza
protocoalelor de colaborare încheiate;
- controleazǎ
respectarea cerinţelor legale în emiterea actelor de reglementare, avize,
acorduri, autorizaţii de mediu/autorizaţii integrate de mediu, şi are
acces la întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii acestora, la
solicitarea conducǎtorului autoritǎţii publice centrale pentru protecţia
mediului;
- propune
organului emitent suspendarea şi/sau anularea
acordului/avizului/autorizaţiei/
autorizaţiei integrate
de mediu, dupǎ caz, emis/emisǎ cu nerespectarea prevederilor legale;
- îndeplineşte un
rol activ în cadrul reţelelor de inspecţie europene şi internaţionale,
coopereazǎ cu celelalte autoritǎţi şi organisme internaţionale şi
participǎ la proiecte şi programe derulate în domeniul protecţiei
mediului;
- verificǎ
depunerea de cǎtre persoanele fizice şi juridice la Administraţia Fondului
pentru Mediu a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu;
- verificǎ
sesizǎrile cu privire la încǎlcarea actelor normative în domeniu;
- controleazǎ
aplicarea reglementarilor privind comercializarea şi/sau utilizarea
îngrǎşǎmintelor chimice şi a produselor de protecţie a plantelor, pentru
evitarea poluǎrii mediului de cǎtre acestea;
- verificǎ la
deţinǎtorii cu orice titlu/administratorii de terenuri îndeplinirea
obligaţiilor stabilite de legislaţia în vigoare privind întreţinerea
perdelelor forestiere şi a aliniamentelor de protecţie, spaţiilor verzi,
parcurilor şi a gardurilor vii şi aplicǎ sancţiunile corespunzǎtoare;
- controleazǎ
investiţiile care necesitǎ aviz/acord de mediu în toate fazele de
execuţie, având acces la întreaga documentaţie care a stat la baza
emiterii avizului/acordului de mediu, monitorizându-le pânǎ la definitivarea
acestora, inclusiv lucrǎrile cu impact asupra zonelor de habitat natural,
de conservare a ecosistemelor, a florei, faunei sǎlbatice şi acvaculturii;
- controleazǎ
respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor provenite în urma activitǎţii de creştere şi
îngrǎşare a animalelor şi pǎsǎrilor, de prelucrare şi industrializare a
produselor animaliere şi cerealiere, precum şi activitatea de neutralizare
a deşeurilor de origine animalierǎ;
- controleazǎ
mǎsurile luate de operatorii economici privind prevenirea poluǎrilor
accidentale;
- constatǎ
prejudiciul asupra mediului, eventualele ameninţǎri iminente cu un astfel
de prejudiciu şi identificǎ operatorul responsabil;
- solicitǎ date şi
documente persoanelor angajate în unitatea controlatǎ, care prin natura
atribuţiilor au tangenţǎ cu obiectul controlului, din care sǎ rezulte
modul de respectare a normelor legale în vigoare;
- stabileşte mǎsuri
şi termene, în conformitate cu dispoziţiile legale, obligatorii pentru
unitǎţile controlate, în vederea înlǎturǎrii deficienţelor constatate, şi
urmǎreşte modul în care aceste mǎsuri şi termene au fost îndeplinite sau
respectate;
- propune/participǎ
la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecţiei
mediului;
- rǎspunde
la solicitarea expresǎ de instruire a personalului de specialitate al
administraţiei publice centrale şi locale în domeniul sǎu de competenţǎ,
colaboreazǎ cu instituţiile de specialitate în activitǎţile de pregǎtire a
specialiştilor în domeniul protecţiei mediului;
- participǎ la
schimbul rapid de informaţii cu instituţiile şi organele competente,
naţionale şi internaţionale, privind produsele, substanţele, tehnologiile
care reprezintǎ risc pentru sǎnǎtatea şi securitatea cetǎţenilor si a
mediului;
- fundamenteazǎ
şi propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea
realizǎrii politicilor în domeniul sǎu de competenţǎ;
- efectueazǎ
controale tematice dispuse de conducerea GNM;
- organizeazǎ
acţiuni de promovare cǎtre populaţie a legislaţiei de mediu din domeniul
sǎu de activitate;
- îndeplineşte
orice alte atribuţii de inspecţie şi control prevǎzute de lege şi aplicǎ
mǎsurile corespunzatoare.
GNM
are urmǎtoarele atribuţii specifice:
A.În domeniul controlului poluǎrii:
- controleazǎ
activitǎţile cu impact asupra mediului şi aplicǎ, dupa caz, sancţiuni
contravenţionale persoanelor fizice sau juridice care le desfǎşoarǎ;
- controleazǎ
modul în care sunt respectate prevederile actelor de reglementare privind
protecţia mediului şi verificǎ mǎsurile stabilite prin programele de
conformare sau planurile de acţiuni pentru activitǎţile economico-sociale;
- exercitǎ
controlul activitǎţilor care prezintǎ pericole de accidente majore şi/sau
impact semnificativ transfleitalier asupra mediului, în vederea prevenirii
şi limitǎrii riscurilor de poluare, împreunǎ cu organele competente, dupǎ
caz, şi ia mǎsurile corespunzǎtoare, potrivit legii;
- participǎ
la stabilirea cauzelor poluǎrii asupra factorilor de mediu şi aplicǎ
sancţiunile prevǎzute de lege, inclusiv încetarea şi/sau suspendarea unor
activitǎţi pe perioade determinate de timp, în cazul în care este pusǎ în
pericol sǎnǎtatea populaţiei sau în cazul în care se constatǎ depǎşirea
concentraţiilor poluanţilor peste limitele admise de legislaţia in
vigoare;
- controleazǎ
realizarea importului, exportului şi tranzitului de deseuri, în
conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în vigoare referitoare
la transportul peste fleitierǎ al deşeurilor şi cu cele ale convenţiilor
internaţionale din acest domeniu, la care România este parte;
- controleazǎ
realizarea importului, exportului şi tranzitului de substanţe şi preparate
periculoase, în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice în
vigoare şi cu cele ale convenţiilor internaţionale din acest domeniu, la
care România este parte;
- controleazǎ
pe întreg teritoriul ţǎrii respectarea de cǎtre persoanele juridice sau
fizice a legilor şi reglementǎrilor în vigoare din domeniul gospodǎririi
calitative şi cantitative a apelor;
- controleazǎ
modul în care lucrǎrile construite sau în curs de execuţie pe ape sau
având legǎturǎ cu apele sunt realizate, exploatate şi întreţinute, în
conformitate cu prevederile avizelor şi autorizaţiilor de gospodǎrire a
apelor şi ale celorlalte reglementǎri din domeniul apelor;
- controleazǎ respectarea
dispoziţiilor legale în activitatea de exploatare a materialelor din
albiile minore şi majore ale cursurilor de apǎ;
- controleazǎ
operatorii economici sau persoanele fizice în ceea ce priveşte folosirea,
transportul, manipularea sau depozitarea de materiale ori de substanţe de
orice fel, antrenabile în apele de suprafaţǎ sau subterane;
- controleazǎ
modul în care utilizatorii de apǎ îşi îndeplinesc obligaţiile legale
privind modificarea tehnologiilor de fabricare, în vederea reducerii
consumului de apǎ şi a volumului de ape uzate, micşorǎrii nocivitǎţii
acestora şi recuperǎrii substanţelor utile pe care le conţin;
- controleazǎ
modul de funcţionare a staţiilor de epurare şi respectarea condiţiilor de
calitate a apelor uzate evacuate în emisare, potrivit reglementǎrilor în
vigoare;
- dispune, în
condiţiile prevǎzute de lege, încetarea activitǎţii unitǎţilor sau
instalaţiilor, în caz de poluare a factorilor de mediu şi/sau în cazul producerii
de disconfort populaţiei.
B.În domeniul substanţelor şi
preparatelor periculoase:
- solicitǎ şi primeşte
informaţii despre proprietǎţile substanţelor sau ale preparatelor periculoase,
inclusiv despre compoziţia chimicǎ a acestora;
- monitorizeazǎ
producatorii, importatorii şi distribuitorii de substanţe şi preparate
periculoase;
- efectueazǎ
controlul desfǎşurǎrii operaţiunilor cu substanţele care sunt folosite în
mod frecvent la fabricarea ilicitǎ a drogurilor - precursori din categoria
III;
- efectueazǎ
controlul respectǎrii cerinţelor speciale în vederea comercializǎrii
substanţelor ca atare, în preparat sau în articol;
- constatǎ şi
sancţioneazǎ încǎlcarea prevederilor reglementǎrilor în domeniul
substanţelor şi al preparatelor periculoase şi stabileşte mǎsurile de
remediere şi termenele pentru îndeplinirea acestora;
- verificǎ
respectarea obligaţiei de înregistrare a substanţelor ca atare sau în
compoziţia preparatelor şi de notificare a substanţelor aflate în
compoziţia articolelor, precum şi de preînregistrare a substanţelor care
beneficiazǎ de un regim tranzitoriu;
- verificǎ
conformitatea fişelor cu date de securitate;
- verificǎ
respectarea obligaţiilor utilizatorilor din aval de a comunica informaţii
referitoare la utilizarea specialǎ a unei substanţe deja înregistrate de
un operator din amontele lanţului de aprovizionare;
- verificǎ
respectarea condiţiilor specifice prevǎzute în autorizaţiile eliberate de
Agenţia Europeanǎ pentru Produse Chimice pentru substanţele incluse în
anexa XIV la Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), de înfiinţare
a Agenţiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei
1999/45/CE şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului
şi a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum şi a Directivei
76/769/CEE a Consiliului şi a Directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE,
93/105/CE şi 2000/21/CE ale Comisiei;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind restricţiile la producerea, introducerea
pe piaţǎ şi utilizarea anumitor substanţe periculoase ca atare, în
compoziţia unor preparate sau articole;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea
substanţelor şi preparatelor periculoase;
- verificǎ
respectarea obligaţiilor referitoare la comunicarea informaţiilor necesare
elaborǎrii inventarului clasificǎrii şi etichetǎrii;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind limitarea emisiilor de compuşi organici
volatili datorate utilizǎrii solvenţilor organici în anumite vopsele,
lacuri şi în produsele de refinisare a suprafeţelor vehiculelor;
- verificǎ
respectarea prevederilor privind limitarea utilizǎrii anumitor substanţe
periculoase în echipamentele electrice şi electleiice;
- verificǎ
transmiterea de cǎtre operatorii economici a datelor şi informaţiilor
privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele
existente;
- controleazǎ
existenţa şi respectarea limitei de gudlei şi monoxid de carbon, înscrisǎ
pe ambalajul produselor din tutun, conform legislaţiei în domeniu;
- controleazǎ respectarea
prevederilor Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al Parlamentului European şi
al Consiliului din 31 martie 2004 privind detergenţii;
- controleazǎ
respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 304/2003 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind exportul şi
importul de produse chimice periculoase;
- controleazǎ respectarea
prevederilor legislaţiei specifice privind substanţele care epuizeazǎ
stratul de ozon;
- verificǎ
respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea principiilor de
bunǎ practicǎ de laborator.
C. În domeniul controlului biodiversitatii si
al ariilor naturale protejate:
- verificǎ
respectarea regimului de administrare a reţelei naţionale de arii naturale
protejate, precum şi a prevederilor din regulamentele şi planurile de
management ale acestora;
- controleazǎ respectarea
prevederilor legislaţiei specifice privind ariile naturale protejate,
parcurile şi rezervaţiile naturale, organizând acţiuni comune împreunǎ cu
reprezentanţii acestora în vederea protejǎrii habitatelor naturale;
- controleazǎ
modul de respectare a legislaţiei privind ariile naturale protejate,
siturile Natura 2000, conservarea habitatelor naturale, a florei, faunei
sǎlbatice şi acvaculturii;
- asigurǎ
controlul şi inspecţia activitǎţilor care implicǎ organisme vii modificate
genetic, obţinute prin tehnicile biotehnologiei moderne, respectiv:
utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic,
introducerea deliberatǎ în mediu şi pe piaţǎ a organismelor vii modificate
genetic, importul şi exportul organismelor vii/microorganismelor
modificate genetic, precum şi activitǎţile de testare, cultivare,
comercializare, transport, import-export, depozitare de plante superioare
modificate genetic;
- controleazǎ
autorizaţiile şi modul de desfǎşurare a activitǎţii de pescuit şi de
protecţie a fondului piscicol din apele naturale, ce aparţin domeniului
public;
- verificǎ
respectarea de cǎtre cultivatorii de plante superioare modificate genetic
a prevederilor din autorizaţiile obţinute şi a cerinţelor legale privind înregistrarea
activitǎţilor la direcţiile agricole, trasabilitatea şi etichetarea
organismelor modificate genetic;
- controleazǎ
respectarea reglementarilor privind importul/exportul de plante şi animale
din flora şi fauna sǎlbaticǎ;
- controleazǎ
respectarea mǎsurilor de conservare, cu scopul menţinerii sau refacerii
ecologice a suprafeţelor terestre şi acvatice aflate într-o arie naturalǎ
protejatǎ;
- controleazǎ
activitǎţile de recoltare, capturare şi/sau de achiziţie şi comercializare
pe piaţa internǎ a plantelor şi animalelor din flora şi fauna sǎlbaticǎ,
terestrǎ şi acvaticǎ, sau a unor pǎrţi ori produse ale acestora, în stare
vie, proaspatǎ ori semiprelucratǎ;
- controleazǎ
legalitatea deţinerii în captivitate a animalelor sǎlbatice de cǎtre
persoane fizice sau juridice, precum şi condiţiile de viaţǎ asigurate
acestora;
- controleazǎ
modul de valorificare a resurselor biologice de florǎ şi faunǎ sǎlbaticǎ,
a fondului piscicol din apele naturale şi a animalelor sǎlbatice de
interes vânǎtoresc;
- controleazǎ
respectarea mǎsurilor de prevenire şi combatere a unor acţiuni de
distrugere a habitatelor naturale, prin arderea miriştilor, stufului sau
vegetaţiei forestiere, prin desecǎri sau devieri ale cursurilor de apǎ ori
activitǎţi de turism necontrolat şi neorganizat, acţiuni care au ca efect
distrugerea condiţiilor de conservare a florei şi faunei sǎlbatice;
- controleazǎ
respectarea prevederilor legale privind gestionarea, depozitarea şi
valorificarea deşeurilor provenite din prelucrarea materialului lemnos;
- controleazǎ
respectarea mǎsurilor de menţinere şi ameliorare a fondului peisagistic
natural şi antropic, în elaborarea planurilor de urbanism şi amenajare a
teritoriului;
- exercitǎ
controlul privind modul de administrare a substantelor toxice daunatoare
florei, faunei şi sectorului piscicol, precum şi modul de recoltare a
plantelor din sectorul agricol;
- colaboreazǎ, în
baza protocoalelor încheiate cu autoritǎţile din domeniu, la acţiunile de
verificare a stǎrii de fapt a vegetaţiei şi faunei sǎlbatice de interes
naţional;
- controleazǎ
respectarea obligaţiilor ce le revin proprietarilor şi detinatorilor de
terenuri, cu/sau fǎrǎ titlu, de a proteja flora şi fauna sǎlbaticǎ existente
pe acestea, in scopul menţinerii echilibrului ecologic şi conservarii
biodiversitǎţii;
- menţine
legǎtura permanent cu fundaţiile care au ca obiect de activitate ocrotirea
florei şi faunei sǎlbatice.
Motivul prezentǎrii acestor atribuţii este dat de
poziţionarea GNM (deci şi a Comisariatului Judeţean - CJ MM) ca un important
vector al relaţiei de informare şi comunicare cu mijloacele massmedia, dar şi
cu publicul, pe problematica de mediu. Urmare a unui mix de motive, subiective
şi obiective, percepţia societǎţii civile despre activitatea GNM este puţin
distorsionatǎ. Suntem percepuţi, de cele mai multe ori, drept instituţia ce
rǎspunde de tot ce este în relaţie cu disconfortul comunitar şi personal, fiind
acuzaţi cǎ nu ne facem datoria în probleme a cǎror rezolvare ţine de alte
înstituţii, fiindu-ne cerute intervenţii ce nu intrǎ în limita noastrǎ de
competenţe.
Ca sǎ exemplificǎm, doresc sǎ amintesc aici cǎ
majoritatea problemelor în legǎturǎ cu „mediul” sunt percepute ca având
legǎturǎ cu GNM, respectiv CJ MM, ce sunt adevǎrate numai parţial şi menirea
noastrǎ este de a face cunoscute extrem de clar nivelul şi limitǎrile
competenţelor legale ale comisarului de mediu, fǎrǎ a ne disculpa sau a
culpabiliza alte instituţii, ci încercând a le implica activ în transmiterea
informaţiilor cǎtre public. Trebuie sǎ luptǎm împotriva clişeelor de genul:
-
Garda rǎspunde de
curǎţenia localitǎţilor;
-
Garda rǎspunde de
defrişǎrile ilegale;
-
Garda dǎ autorizaţii
de mediu, etc.
Aceste afirmaţii pot conduce, în final, la
decredibilizarea instituţiei noastre, cu efecte uşor de anticipat, iar promovarea
unei instituţii duce şi la „efectul bumerang”, respectiv ce conteazǎ este
percepţia în conştiinţa colectivǎ a rolului şi modalitǎţii de acţiune ale
acesteia. Tot ce ţine în continuare de acel domeniu se va raporta în viitor
exclusiv la acea imagine creatǎ, pânǎ la culpabilizarea instituţiei prin
acţiuni considerate ca fiind inexistente sau ineficiente, într-un domeniu în
care, de fapt, GNM NU are nici o
responsabilitate. Rugǎm a înţelege corect demersul nostru, în condiţiile în
care jurnalismul de mediu din România este încǎ în formare, raportarea imediatǎ
a ei la GNM şi, prin extensie, la CJ MM, este de înţeles, chiar dacǎ nu este de
dorit sau acceptat. Situaţia aceasta, sensibilǎ şi parţial controversatǎ,
trebuie tratatǎ cu profesionalism, rolul nostru fiind de a apǎra imaginea
instituţiei, fǎrǎ a lǎsa impresia cǎ fugim sau pasǎm altora responsabilitǎţile.
Suntem hotǎrâţi a repeta continuu, cu orice prilej,
aceste atribuţii, mai ales zonele în care avem atribuţii directe, pentru a
evita „inundarea” instituţiei cu sesizǎri ale cetǎţenilor, ce nu sunt de
blamat, dar care NU cunosc şi NU sunt îndrumaţi corect cǎtre cine
exact sǎ se adreseze cu nemulţumirile lor. Trebuie sǎ acţionǎm, de multe ori
fǎrǎ ştiinţa altor entitǎţi, ca agenţi de informare şi de calmare a unor
comunitǎţi exasperate de disconfort locativ, ce NU intrǎ în sfera noastrǎ de activitate, iar redirecţionǎrile
sesizǎrilor celor ce insistǎ sǎ se adreseze nouǎ şi NU celor ce au atribuţii în domeniu pot sǎ ocupe o parte însemnatǎ
din timpul unor comisari, fǎrǎ a menţiona utilizarea excesivǎ a unor resurse
(poştǎ, fax, etc.). Încǎ nu am învǎţat cǎ aleşii locali sunt primii ce cunosc
şi trebuie sǎ rǎspundǎ alegǎtorilor pentru problemele ce-i nemulţumesc, iar în
caz cǎ rezolvarea lor le depǎşesc posibilitǎţile (ce sunt limitate, recunoaştem
anticipat şi aprioric), sǎ-i îndrume exact cǎtre instituţiile ce POT şi TREBUIE sǎ le rezolve.
II. Sintezǎ Raport activitate
2017/Trim. I 2018
Pe parcursul anului 2017, Serviciul Comisariatului
Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu, prin cei 14 comisari şi-a
desfăşurat activitatea în conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind
organizarea şi funcţionarea Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin
prevederile HG 1005/2012 şi HG 170/2015, prin acţiuni de control, după cum
urmează:
Au
fost efectuate un număr de 1047 acţiuni de control, din care:
-
421 de
acţiuni de control au fost inspecţii planificate
la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
-
626 de actiuni de control neplanificate.
Acţiunile
de control planificate cuprind:
-
229 acţinuni de control
în domeniul controlului poluǎrii;
-
192 acţiuni de control în domeniul controlului biodiversitǎţii, biosecuritǎţii
şi ariilor protejate
Acţiunile
de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
-
44 inspecţii
pentru respectarea condiţiilor impuse în
actele de reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
-
75 inspecţii în
urma autosesizării comisariatului;
-
2
inspectie
pentru solutionare poluărilor
accidentale;
-
26 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;
-
92
inspecţii
pentru soluţionarea sesizărilor;
-
328 inspecţii dispuse de Comisariatul
General al Garzii Nationale de Mediu;
-
43 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;
-
21 inspecţii cu alte autorităţi;
-
20 inspecţii
pentru identificare de obiective noi.
În primul trimestru al anului curent, cu
aceiaşi dotare tehnicǎ dar cu numai 13 comisari (unul este în foaie de boală
prelungită→recuperare după infarct miocardic), Serviciul Comisariatulului
Judeţean Maramureş al Gărzii Naţionale de Mediu şi-a desfăşurat activitatea în
conformitate cu prevederile HG nr.112/2009 privind organizarea şi funcţionarea
Gǎrzii Naţionale de Mediu, modificat prin prevederile HG 1005/2012 şi HG
170/2015, prin acţiuni de control, după cum urmează:
Au
fost efectuate un număr de 268 acţiuni de control, din care:
-
104 de
acţiuni de control au fost inspecţii planificate
la obiectivele cuprinse în planul de inspecţie;
-
164 de actiuni
de control neplanificate.
Acţiunile
de control planificate cuprind:
-
83 acţinuni de control în domeniul controlului poluǎrii;
-
21 acţiuni de control în domeniul controlului
biodiversitǎţii, biosecuritǎţii şi ariilor protejate
Acţiunile
de control neplanificate au fost efectuate după cum urmează:
-
4 inspecţii pentru respectarea condiţiilor impuse în actele de
reglementare pentru proiecte şi activităţi noi;
-
23 inspecţii în
urma autosesizării comisariatului;
-
3 inspectii pentru identificarea obiectivelor noi;
-
27 inspecţii pentru soluţionarea sesizărilor;
-
82
inspecţii dispuse de CG a GNM;
-
1
inspectii pentru reglementare;
-
19 inspectii pentru verificarea de mǎsuri;
-
3 inspecţii cu alte
autorităţi.
Sancţiuni aplicate
În anul 2017 s-au aplicat un număr de 41 sancţiuni
contravenţionale, din care:
-
35 amenzi contravenţionale în valoare totală de 539
mii lei;
-
6 avertismente.
S-au
propus 2 suspendări a autorizaţiilor de mediu şi 3 sesizări a organelor de cercetare penală.
Exemple
de amenzi contravenţionale
- AVIVA SRL→40 mii lei: pentru depozitare
deşeuri pe amplasamente neautorizate;
- SVOBODA
COMPANY DISTRIBUTIONE SRL→50 mii lei:
pentru nerespectarea condiţiilor
impuse în autorizaţia de mediu;
- VITAL
SA – Agenţia Vişeu de Sus→30 mii lei: pentru evacuarea
în apele de suprafaţă de ape fecaloid
menajere;
- DRUSAL SA→40 mii lei: pentru stocarea
temporară a deşeurilor pe amplasamente neautorizate fin
punct de vedere al protecţiei mediului;
- BRENT OIL
CO SRL→50 mii lei:
pentru nerealizarea măsurilor impuse anterior.
În primul trimestru al anului curent s-au aplicat un
număr de 7 sancţiuni
contravenţionale, din care:
-
5 amenzi contravenţionale în valoare totală de
130 mii lei;
-
2
avertismente.
S-a dispus 0 suspendari de activitate şi 0 sesizări
organe cercetare penalǎ.
Exemple
de amenzi contravenţionale
- SEINEANA SA→50 mii lei: pentru nerespectarea
condiţiilor impuse în autorizaţia de mediu;
- CNMPN REMIN SA→75 mii lei: pentru evacuarea de
ape de mină neepurate în cursuri de ape.
Controale tematice planificate–
anul 2017
- Control tematic
privind verificarea respectării prevederilor Regulamentului UE 995/2010 de
stabilire a obligaţiilor ce revin
operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, respectiv
verificarea implementării şi monitorizării sistemului “Due Diligence”. Au
fost verificate 2 societăţi comerciale. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Control tematic
privind aplicarea Regulamentului “REACH”, referitor la obligaţiile
agenţilor economici de punere la dispoziţia operatorilor în aval a
informaţiilor privind utilizarea în siguranţă a substanţelor şi
amestecurilor chimice. Au fost verificaţi 4 agenţi economici ce desfăşoară
activităţi ce implică utilizarea acestor substanţe/amestecuri chimice,
prin verificarea fişelor cu date de securitate. Nu s-au aplicat
sancţiuni.
- Control tematic
privind verificarea depozitelor de deşeuri neconforme, conform
prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. Au fost
verificate 6 depozite neconforme. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Control tematic
activităţi exploatare agregate minerale. Au fost verificaţi 30 agenţi
economici. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Control
thematic privind verificarea agenţilor economici ce desfăşoară activităţi
de exploatare forestieră. Au fost verificaţi 30 agenţi economici. Nu s-au
aplicat sancţiuni.
- Controlo
tematic privind verificarea MHC-urilor. Au fost verificaţi 15 agenţi
economici. S-au aplicat 2 avertismente.
- Control tematic
la administratorii/custozii ariilor protejate şi la agenţii economici care
desfăşoară activităţi în ariile protejate. Au fost efectuate 18 controale.
Nu s-au aplicat sancţiuni.
Controale dispuse de
CG – GNM – anul 2017
- Control privind
verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi de exploatare
forestieră. Au fost verificaţi 29 agenţi economici, nu s-au aplicat
sancţiuni.
- Control privind
verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de colectare şi
transport deşeuri periculoase, rezultate din activitǎţi medicale. Au fost
verificate 7 unităţi sanitare şi 2 agenţi economici ce
colectează/transportă astfel de deşeuri, nu s-au constatat neconformitǎţi.
- Control privind
verificarea modu;ui de gestionare a vehicolelor scoase din uz de către
operatorii autorizaţi pentru activităţi de colectare, tratare şi
dezmembrare conform L. 232/2015. Au fost verificaţi 5 agenţi
economici şi s-a aplicat 1
avertisment.
- Control privind
verificarea operatori economici ce desfăşoară activităţi de colectare,
tratare, reciclare/eliminare deşeuri de baterii şi acumulatori. Au fost
verificaţi 6 agenţi economici. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Control privind
verificarea celor ce colecteazǎ deşeuri de ambalaje, in vederea
valorificǎrii şi reciclǎrii lor, precum şi cei ce colecteazǎ şi eliminǎ
aceste ambalaje prin instalații de incinerare, cu recuperare energie. Au
fost verificaţi 5 operatori economici, nu s-au aplicat sancţiuni.
- Control privind
verificarea agenţilor economici ce desfăşoară activităţi de colectare,
stocare temporară, tratare/valorificare/eliminare finală deşeuri
periculoase. Au fost verifcaţi 5 agenţi economici. Nu s-au aplicat
sancţiuni.
Controale dispuse de
CG – GNM – trim I 2018: 2
- Control privind
verificarea agenţilor economici care desfǎşoarǎ activitǎţi de exploatare
forestierǎ. Au fost efectuate 29 acţiuni de inspecţie, nu s-au constatat
neconformitǎţi.
- Controlul
privind activitatea de salubrizare a uat-urilor din judeţul Maramureş.
Sinteza acestuia este prezentatǎ mai jos.
Poluări accidentale
în anul 2017: 2
Poluări accidentale
în trim. I 2018: 1
Controale
cu alte autoritǎţi în 2017: 2
- Acţiunea
„BRACONIERUL” – Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ Maramureş
şi RNP Romsilva –DS Baia Mare, fiind efectuate 14 controalele conform
planului de inspecţii al GNM – CJ
Maramures, în colaborare cu reprezentanţii IJJ Maramureş, în perioada de
prohibiţie în apele curgătoare. Nu s-au aplicat sancţiuni.
- Acţiunea
„SCUTUL PADURII” - Protocol încheiat între GNM – CJ Maramures, IPJ
Maramureş şi RNP Romsilva RA – DS Baia Mare, fiind realizate 59 controale.
Nu s-au aplicat sancţiuni
Controale
cu alte autoritǎţi în trim. I 2018: 0
Acţiunile CJ MM a GNM au ca bazǎ prevederile din legislaţia de mediu
actualǎ, dar transpusǎ în planul de guvernare aprobat. Dacǎ dorim a expresie
sinteticǎ a sarcinilor noastre, le putem exprima astfel:
–
asigură controlul implementării
profesioniste, uniforme şi integrate a politicii Guvernului de aplicare
a legislaţiei naţionale, armonizate cu cea comunitară, în domeniul protecţiei
mediului
–
atribuţii în aplicarea
politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării
încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a
nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului
controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi
preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate,
fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în
vigoare.
O componentǎ principalǎ în cadrul urmǎririi şi implementǎrii politicii
Guvernului se referǎ la documentul de aderare la UE, iar în cadrul acestuia, la
cap. 22, avem atribuţii concrete şi aproape în exclusivitate, dupǎ cum urmeazǎ:
-
Gestiunea
deşeurilor
-
Continuarea implementării prevederilor Directivei
99/31/CE privind depozitarea deşeurilor
-
Urmărirea
sistării activităţii de depozitare pe depozitele şi a implementǎrii Sistemului
Integrat al Managementului Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţ: prin
controale.
-
Monitorizarea măsurilor aplicate în vederea
reducerii cantităţii de deşeuri depozitate în cele 101 depozite neconforme, la
nivel naţional.
-
Continuarea
implementării Regulamentului 1013/2006/CE privind transferurile de deşeuri şi a
Regulamentului 1418/2007/CE privind transferurile de deşeuri în ţări care nu
aplică Decizia OCDE;
-
Monitorizarea
şi raportarea lunară a transferurilor către România de deşeuri destinate
valorificării/recuperării:
o
cantităţile şi
tipurile de deşeuri importate sau tranzitate
o
modul de
valorificare a deşeurilor importate
o
număr de
controale efectuate pentru transferurile de deşeuri sau a recuperării sau
eliminării aferente;
o
număr de
transferuri ilegale presupuse, constatate în timpul controalelor efectuate
III.
Salubrizare 2018
III. 1. Control 1, comun al ISU şi SGA MM – cursuri de apǎ.
A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI
În conformitate cu
controlul tematic dispus de Ministerul Apelor si Pǎdurilor, în baza OM comun
MAI şi MAP nr. 1422/192/2012, personalului din cadrul C.J.S.U., S.G.A Maramureş
(cǎrora le mulțumim pentru datele furnizate), I.J.S.U., Garda Forestieră au
desfaşurat activităţi de verificare a modului în care au fost salubrizate şi
igienizate cursurile de apǎ şi au fost realizate/întreţinute şanţurile/rigolele
în localitati, pentru asigurarea secţiunii de scurgere a apelor mari, în
perioada 26.03.2018 – 30.04.2018.
Considerăm utilă prezentarea unor aspecte importante din acest raport, tocmai
pentru a avea o imagine cât mai completǎ asupra stǎrii de curǎțenie a
județului. Situaţiile cel mai frecvent întâlnite în urma controlului sunt depozitǎri
necontrolate de deşeuri provenite de la populaţie, în apropierea cursurilor de
apǎ, pe maluri şi chiar în albie, starea insalubrǎ în principal a cursurilor de
apǎ şi a cǎilor de comunicaţii, mai ales în zona intravilanului localitǎţilor. Au
fost controlate toate administraţiile publice locale din judeţul Maramureş (76
de administraţii publice locale) cu identificarea a aprox. 200 de locaţii, din cadrul a 43 cursuri de apǎ şi a aflueneţilor
acestora, cu depozitǎri necontrolate de deşeuri. În principal, compoziţia
acestora este formatǎ din deşeuri menajere şi din ambalaje (PET-uri, folie
polietilenǎ, etc.), plastice diverse, deşeuri textile, deşeuri voluminoase de
tip mobilier uzat, molozuri din construcţii, precum şi industriale, provenite în
general de la prelucrarea lemnului. De asemenea, de-a lungul cursurilor de apǎ, în vegetaţia de
pe maluri, existǎ agǎţate deşeuri de tip ambalaj (folie plastic, deşeuri textile,
PET-uri) abandonate de cetǎţeni sau antrenate din amonte la ape mari. Din acest
punct de vedere au fost catalogate un numǎr de 53 administraţii locale ce au avut un caracter ± corespunzǎtor (calificative de Bine
şi Satisfǎcǎtor)
din punct de vedere al stǎrii de salubritate, respectiv: municipiul Baia Mare, municipiul Sighetu Marmaţiei, oraşul Borşa,
oraşul Cavnic, oraşul Dragomireşti, oraşul Sǎliştea de Sus, oraşul Şomcuta
Mare, oraşul Tg. Lǎpuş, oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş, oraşul Vişeul de Sus, iar
dintre comune, Bǎiuţ, Bistra, Bocicoiul
Mare, Bogdan Vodǎ, Botiza, Budeşti, Cǎlineşti, Câmpulung la Tisa, Cerneşti, Cicârlǎu,
Coltǎu, Copalnic Mǎnǎştur, Coroieni, Cupşeni, Deseşti, Dumbrǎviţa, Groşii
Ţibleşului, Ieud, Lǎpuş, Leordina, Moisei, Ocna Şugatag, Onceşti, Petrova, Poienile
Izei, Recea, Remeţi, Ruscova, Sarasǎu, Sǎcel, Sǎlsig, Sǎpânţa, Suciu de Sus, Şieu,
Vadu Izei, Valea Chioarului, Vima Micǎ şi Vişeul de Jos. Nu s-au aplicat contravenţii.
Precizǎm cǎ menţionarea acestor uat-uri nu indicǎ un grad uniform de
neimplicare în activitatea de salubrizare, la unele dintre ele se constatǎ o
realǎ îmbunǎtǎţire a situaţiei faţǎ de anii anteriori, iar situaţiile şi zonele
cu probleme sunt subliniate în continuare. Detaliat, starea de salubritate a
administraţiilor locale din judeţ, catalogate cu probleme, se prezintǎ astfel:
Municipul Baia Mare
Zonele cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe toatǎ
lungimea cursurilor de apǎ a afluenţilor râului Sǎsar, dar NU şi în zona lacului de acumulare Strâmtori-Firiza şi în zona
centralǎ a râului Sǎsar), unde s-au identificat cantitǎţi necuantificabile de
deşeuri diferite, pe maluri, dar şi în albie. Există însă depozite
necopntrolate de deşeuri pe cursul de apă Firiza-plastice, textile, cosntructii,
valea Hija-plastice, menajere, electrocasnice, confluenţa valea Herja cu
Firiza-plastice, demolări. Situaţia cea mai problematicǎ este în zona valea Craica (afluent al
râului Lǎpuş) unde au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri
diferite, în cantitǎţi care nu au putut fi cuantificate, atât pe maluri, cât şi
în albie, constând din plastice, textile, materiale rezultate din demolǎri,
etc, în special în zona locuitǎ de romi. S-a dispus dezafectarea acestora şi
decolmatarea zonei. O problemǎ ce a apǎrut în plus faţǎ de
anii anteriori este legatǎ de activitatea firmelor ce realizeazǎ lucrǎri la
sistemul de alimentare/canalizare şi depun materialele din excavǎri în zone
adiacente cursurilor de apǎ, dar ce au obligaţia de readucere la stadiul
iniţial a acestor zone de depozitare temporarǎ, concomitent cu finalizarea
lucrǎrilor.
Municipiul Sighetu Marmaţiei
Zonele identificate
cu depozitǎri necontrolate de deşeuri sunt pe râul Iza CSA 1 şi CSA 56 –
demolări, menajere. Pe râul Tisa pe zona SF 292 – 293 deşeuri din demolări.,
probleme reale fiind colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
10% din raza uat-ului.
Oraşul Baia Sprie
S-au constatat
depozite necontrolate de deşeuri, mai ales în Tăuţii de Sus, apoi pe întreg
cursul vǎii Chiuzbaia, dar şi pe ambele maluri ale râului Sǎsar, unde cetǎţenii
deverseazǎ deşeuri de toate tipurile în albiile cursurilor de apǎ, mai ales
textile şi plastice, cu un volum estimat la 40 - 50m³. Au fpost stabilite
mǎsuri pentru eliminarea lor. Trebuie subliniat cǎ, în comparaţie cu anii
trecuţi, este o situaţie mai proastǎ, probleme reale sunt colmatarea şanţurilor
şi rigolelor de scurgere, pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Borşa
In lungul cursurilor
de apǎ sunt depozite de deşeuri rezultate din activitatea de exploatare
forestierǎ, mai ales pe râul Cisla, precum rumeguş, deşeuri de exploatere şi
prelucrare lemn, dar şi din demolǎri. Aceastǎ zonǎ prezintǎ o particularitate, pe
râul Cisla, în zona
cuprinsǎ între Baia Borşa şi Borşa, unde riveranii, dupa anul 1990, au
depozitat pe maluri şi în albie, deşeuri
diferite, care ulterior au fost acoperite cu pamânt, transformând zona în locuri
de parcare, platforme, grǎdini etc. Prin aceste amenajǎri neautorizate, albia râului
Cisla s-a îngustat, reducându-se
secţiunea de scurgere a apei, punând în pericol stabilitatea cursului de
apǎ, atât în plan orizontal, cât şi în plan vertical. Pe râul Vaser, mai ales
în zona amonte de confluenţa cu Valea Peştilor şi până la confluenţa cu Novăţ,
s-a identificat un depozit de deşeuri neautorizat, constând din: deşeuri de
lemn şi rumeguş. Idem în zona văilor Scradei şi Rea. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere
pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Cavnic
De-a lungul albiei
minore a râului Cavnic, în vegetaţie, sunt agǎţate resturi textile şi de
plastic, singura problemǎ realǎ este colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului. .
Oraşul Dragomireşti
S-au identificat
depozite aleatorii de deşeuri în albia şi pe malurile râului Iza şi pârǎului
Baicu. Pe pârâul Baicu, aval pod pod s-a identificat un depozit necontrolat de
deşeuri-pământ, plastic. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi
rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Sǎliştea de Sus
S-au identificat, pe
malurile cursurilor de apǎ ale râului Iza şi afluenţii acestuia, deşeuri
menajere, deşeuri din material plastic, în special agǎţate în vegetaţia de pe
maluri, precum şi în albia acestuia.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Oraşul Şomcuta Mare
S-au identificat relativ
puţine depozite necontrolate de deşeuri pe vǎile Bârsǎului şi Caicana, unde în
vegetaţia de pe maluri sunt agǎţate diverse tipuri de deşeuri (plastice,
textile, etc).
Oraşul Tg. Lǎpuş
Pe cursurile de apǎ
de pe raza administrativ teritorialǎ a oraşului sunt aruncate deşeuri pe maluri,
in albii, mai ales în Boiereni, valea Rohia (resturi vegetale, dar cauciucuri
şi utilaje dezmembrate, în diferite stadii de eroziune. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Oraşul Tǎuţii Mǎgherǎuş
S-au identificat puţine
depozitǎri necontrolate de deşeuri de exploatare forestierǎ, pe cursurile de
apǎ şi afluenţii acestora, cu posibile consecinţe la debite mari.
Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza
uat-ului.
Oraşul Ulmeni
Pe malurile cursurilor de apǎ, precum şi în vegetaţie sunt agǎţate diverse
tipuri de deşeuri, în special antrenate de ape cu debite mari, dar şi a
existenţei a două
depozite neautorizate de deşeuri (unul în zona Țicǎu-pod, constând plastice,
textile, materiale rezultate din demolari, crengi rezultate din toaletarea
copacilor si a pomilor fructiferi, sticle, altul în zona Chelința-pod
pietonal, constând din plastice, materiale rezultate din demolǎri, etc.). Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere
pe circa 20% din raza uat-ului.
Oraşul Vişeu de Sus
Pe cursul râului Vişeu, avalde confluenţa cu valea Porcului, s-a
identificat un depozit necontrolat de deşeuri – demolări. Idem în aval de podul
de pe DN 18. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Ardusat
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, zona limitrofă cu uat Fărcaşa, unde
s-au constatat deşeuri de plastic şi . Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Asuaju de Sus
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe valea Asuaj către Băiţa de sub
Codru-moloz şi crengi.
Comuna Bǎiuţ
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş în cantităţi mici. Şi în acest caz
se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din
raza uat-ului.
Comuna Bârsana
Depozitǎri necontrolate pe raul Iza, zona CSA 21, unde s-au constatat
existenţa unui depozit necontrolat de deşeuri – menajer, vegetal, demolări, în cantitǎţi
mici. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Bistra
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri râul Vişeu, zona CSA 6
– 5, apoi la confluenţa cu râul Tisa, deşeuri de material plastic, sticlă şi vegetal,
textile, precum şi resturi diverse, agǎţate în vegetaţie. Idem pe pârâul
Frumuşaua la confluenţa cu râul Vişeu. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Bocicoiu Mare
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Bocicoiu Mare sunt
aruncate diverse deşeuri, iar în vegetaţie sunt agǎţate deşeuri din material
plastic, textile, etc. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi
rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Bogdan Vodǎ
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei, dar în mod special pe
malurile râului Iza, confluenţa cu pârâul Ieudişor s-a identificat un depozit
necontrolat de deşeuri –demolări, resturi exploatare, crengi. Şi în acest caz
se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din
raza uat-ului.
Comuna Botiza
De-a lungul râului
Botiza sunt prezente cantitǎţi relativ mici de deşeuri diverse. Şi în acest caz
se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din
raza uat-ului.
Comuna Budeşti
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Cosǎu, unde s-au constatat pe maluri şi
în vegetaţie deşeuri, în special din plastic, dar şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor
de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Cǎlineşti
Depozitǎri necontrolate de deşeuri, mai ales în zona
„Între Stânci” de pe valea Mijlocii, unde s-a identificat depozitări
necontrolate de deşeuri din demolări, vegetale, etc., în cantitǎţi reduse. Şi
în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe
circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Câmpulung la Tisa
Depozitǎri
necontrolate în lungul raului Tisa, unde s-au constatat pe maluri şi în
vegetaţie deşeuri, în special din plastic, cantitǎţi ± însemnate
Comuna Cerneşti
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe râul Bloaja, înspre satul Ciocotiş, mai
ales în zona rezidenţialǎ, depozite ce s-au eliminat pe durata controlului. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Cicârlǎu
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Coaş
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş în cantităţi mici. Şi în acest caz
se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din
raza uat-ului.
Comuna Coltǎu
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Lǎpuş, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Copalnic Mǎnǎştur
S-au identificat locaţii
cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse (menajere, ambalaje, molozuri din
construcţii), în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
10% din raza uat-ului..
Comuna Coroieni
S-au identificat
locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
15% din raza uat-ului..
Comuna Cupşeni
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Cupşeni sunt aruncate
diverse deşeuri, pe maluri, în albii, mai ales pe valea Rotunda. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Deseşti
Depozitǎri
necontrolate în lungul raului Mara, în cantitǎţi neînsemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza uat-ului.
Comuna Dumbrǎviţa
S-au identificat
locaţii cu depozitǎri necontrolate de deşeuri diverse, în cantitǎţi reduse, mai ales în zona Borzaş (pământ şi materiale
plastice).
Comuna Fărcaşa
Depozitǎri
necontrolate în zona balestierei Sîrbi pe râul Someş, unde s-au deşeuri din
demolări.
Comuna Gârdani
Depozitǎri
necontrolate de deşeuri lungul râului Someş, mai ales în zona “Băltic”- resturi
vegetaţie, construcţii..
Comuna Giuleşti
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în cantitǎţi
însemnate ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
20% din raza uat-ului.
Comuna Groşii
Deşeuri diverse, în
cantitǎţi mici, împrǎştiate rǎzleţ, în zona cursurilor de apǎ, mai ales pe
albia unui mic torent în zona DJ18B.
Comuna Groşii Ţibleşului
Deşeuri diverse, în
cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15%
din raza uat-ului..
Comuna Ieud
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în
cantitǎţi neînsemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului..
Comuna Lǎpuş
Deşeuri diverse, în
cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza
uat-ului..
Comuna Leordina
Pe cursul râului
Vişeu, CSA 15 şi CSA 13, depozite necontrolate de diverse deşeuri-plastic,
textil, sticlă, vegetal. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Mireşu Mare
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, predominând plasticele,
provenind din dezafectarea solarelor şi depozitate pe malul drept al cursului
de apǎ Someş şi în zona fostului depozit de deşeuri al localitǎţii. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
20% din raza uat-ului.
Comuna Moisei,
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Ocna Şugatag
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ. Şi în
acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor
de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Onceşti
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 10% din raza
uat-ului..
Comuna Petrova
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în
cantitǎţi reduse, care în perioada verificǎrii au fost dezafectate,
ocazie cu care a fost salubrizat cursul de apǎ pe toata lungimea. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Poienile Izei
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20%
din raza uat-ului..
Comuna Poienile de sub Munte
În toatǎ zona sunt
depozitate, în mod necontrolat, deşeuri lemnoase (rumeguş şi resturi de exploatare/procesare
lemn). Pe malurile râului Ruscova şi în vegetaţia malurilor sunt cantitǎţi de
deşeuri, mai ales plastic, menajer, vegetal. Idem la podul Pasisnei şi pe
pârâul Cvaşniţa, mai ales deşeuri provenite din demolǎri, în special in zona centralǎ.
Autoritǎţile
locale au început lucrǎri de dezafectare a depozitelor existente, cu ocazia
verificǎrilor. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 25% din raza uat-ului..
Comuna Recea
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Remetea Chioarului
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Remeţi
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse, cu excepţia zonei digului.
Comuna Repedea
S-au identificat depozitǎri necontrolate de deşeuri-plastic,
sticlă, menajer, pe râul Ruscova, zonele Lujana şi Carieră, în cantitǎţi reduse.
Comuna Rona de Jos
Pe valea Ronişoara, există un depozit necontrolat de deşeuri vegetale şi
din demolări, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
10% din raza uat-ului..
Comuna Rona de Sus
Pe toatǎ lungimea cursurilor de apǎ, în vegetaţia de pe maluri sunt
agǎţate deşeuri de plastic şi ambalaje, în cantitǎţi reduse.
Se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului..
Comuna Rozavlea
Pe râul Ruscova s-a
constatat existenţa unui depozit necontrolat – plastic, menajer, vegetl, în
cantitǎţi reduse. Idem pe râul Vişeu, zona staţia de epurare şi aval piaţa
agroalimentară. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului..
Comuna Ruscova
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Sarasǎu
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Satulung
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi mai însemnate în zona satului Mogoşeşti,
reprezentate de depozite necontrolate în canalul de desecare, paralel cu drumul de balastierǎ
al S.C. Agecom S.A..
Comuna Sǎcel
Pe malurile şi în
albia minorǎ a râului Iza şi afluenţii acestuia s-au identificat depozitǎri
necontrolate de deşeuri, precum şi deşeuri agǎţate în vegetaţia de pe maluri,
în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Sǎlsig
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Sǎpânţa
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, în cantitǎţi ± însemnate, în special
n zona Izvorul
Runcu. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Strâmtura
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri (menajer, vegetal, demolări), pe răul Iza,
zona CSA 27 în acest caz se constatǎ colmatarea
şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 15% din raza uat-ului.
Comuna Suciu de Sus
S-au identificat
depozitǎri de deşeuri, dispersate pe terenuri adiacente vǎilor, antrenate în
special în perioada apelor cu debite mari, în cantitǎţi reduse. Şi în acest caz se constatǎ
colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
30% din raza uat-ului.
Comuna Şieu
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Şişeşti
Pe malurile
cursurilor de apǎ sunt depozitate diverse tipuri de deşeuri, în cantitǎţi
reduse, mai ales în zona văii Negreia-deşeuri din demolări, precum şi în zona Şurdeşti,
aval staţie epurare-deşeuri din demolări. Şi în acest caz se
constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de
scurgere pe circa 20% din raza uat-ului.
Comuna Vadu Izei
S-au constatat
existenţa deşeurilor pe cursurile de apǎ, majoritatea agataţe în vegetaţie, în
cantitǎţi ± însemnate. Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa 20% din raza
uat-ului.
Comuna Valea Chioarului
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse.
Comuna Vima Micǎ
S-au identificat
depozitǎri necontrolate de deşeuri pe toate cursurile de apǎ din zonǎ, în cantitǎţi reduse. Se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe circa
20% din raza uat-ului.
Comuna Vişeu de Jos
Pe toate cursurile
de apǎ de pe raza administrativ teritorialǎ a comunei Vişeu de Jos sunt diverse
deşeuri, mai ales pe râul Vaser (rumeguş) şi canton silvic (resturi dezmembrări).
Şi în acest caz se constatǎ colmatarea şanţurilor şi rigolelor de scurgere pe
circa 20% din raza uat-ului.
Faţǎ de cele constatate
prin actele de control întocmite, s-au stabilit mǎsuri cu termene clare pentru
îndepǎrtarea depozitelor necontrolate de deşeuri identificate de pe raza
administrativǎ a localitǎţilor, mǎsuri de igienizare a cǎilor de comunicaţii şi
cursurilor de apǎ, conform OG nr. 21/2002 (aprobatǎ prin Legea nr. 515/2002),
cu termen de finalizare 30.05.2018, urmând ca dupǎ aceastǎ
datǎ, sǎ se revinǎ în teren pentru efectuarea de controale punctuale, privind
realizarea mǎsurilor impuse prin notele de constatare însuşite de cǎtre
administraţiile publice locale.
III. 2. Control 1 dispus de GNM– depozitǎri deşeuri
necontrolate în zona uat-rilor.
A. etapa I – IDENTIFICAREA, CONTROL ŞI SANCŢIUNI
În conformitate cu
controlul tematic dispus de GNM – Comisariatul
General, numărul 2592/GM/20.03 2018, personalului din cadrul C.J. MM., a
demarat acțiuni de control la nivelul tuturor celor 76 uat-uri, întâi prin
notificarea perioadei de control – etapa I-a, în care se urmarea mai ales
identificarea zonelor cu depozite neautorizate de deşeuri, precum şi declaraţiile la Fondul de Mediu. Principala caracteristicǎ a acestei etape a fost caracterul preventiv legat
de salubrizarea teritoriului gestionat de unitǎţilor administrativ-teritoriale (uat-uri),
în care s-au identificat zonele cu deficienţe, s-au stabilit mǎsuri concrete şi
precizate termene de îndepǎrtare a acestora, iar celǎlalt, pe linia respectǎrii
legislaţiei privind raportarea obligaţiilor uat-urilor la Fondul de Mediu. Diferit
faţă de anii trecuţi, în cadrul acestui tematic a fost înglobată verificarea
unor aspecte privind implementarea Directivei 91/271/CEE peivind epurarea
apelor uzate urbane, la aglomerările urbane cu 2000-10.000 locuitori
echivalenţi (le=UM pentru poluarea biodegradabilă, ce stabileşte dimensiunea
poluării provenite de la o aglomerare urbană, cu o medie a acesteia de 60gr
CBO3/1locuitor/1zi), cu prezentarea tabelară a locuitorilor conectaţi la
sistemul centralizat de apă potabilă, respectiv la sistemul de canalizare, care
a îngreunat semnificativ preluarea/prelucrarea datelor primare şi definitivarea
actelor de control. Această completare a presupus inclusiv inventarierea
tuturor gospodăriilor racordate, respectiv neracordate la sistemul centralizat
de distribuţie/colectare apă, ce a presupus un volum mare de muncă, fapt
recunoscut de GNM-Comisariatul General, ce a prelungit perioada de derulare a
acestui control până la finele lunii mai ac. Ca acţiune concretă am trimis a
doua notificarea tuturor uat-urilor, anunţându-le asupra acestui nou control,
explicându-le raţiunea revenirii noastre pentru alt control, cu o altǎ tematicǎ
şi o altǎ abordare, ce nu trebuia înțeleasǎ ca o suprapunere peste controlul
prezentat anterior, gestionat de SGA MM. Imediat
dupǎ sǎrbǎtorile de Paşte, respectiv dupǎ data de 08.04.2018 şi pânǎ în data de
10.05.2018 (prelungită apoi până la 31.05.2018), s-a declanşat această etapă din
acţiunea de verificare a stǎrii salubrizǎrii la nivelul uat-urilor din judeţ,
cu verificări şi constatări de abateri, FĂRĂ amenzi, ci doar cu stabilirea unor
măsuri şi termene realiste, stabilite de comun acord cu conducerile uat-urilor,
pentru remedieri. Tot acum s-a declanşat acea inventariere a alimentărilor
centralizate cu apă potabilă, respectiv colectare şi tratare ape uzate urbane. Trebuie să subliniem şi să mulţumim
colegilor de la APM MM, angajaţilor de la SC Vital SA, pentru datele furnizate
în scurt termen, precum şi unor conduceri ale uat-urilor, fără de care NU am fi
putut finaliza acest aspect al tematicului.
B. etapa II-a – CONTROL ŞI SANCŢIUNI
Imediat dupǎ 15.04.2018
şi pânǎ în data de 10.05.2018 (prelungit ulterior până în data de 31.05.2018,
deci după finalizarea acestui raport, datele nefiind deci cele finale), s-a
declanşat etapa a doua din acţiunea de verificare a stǎrii salubrizǎrii la
nivelul uat-urilor din judeţ, de data aceasta controlul având un caracter de
corijare şi punitiv, în cazul nerespectǎrii mǎsurilor trasate în prima etapǎ.
În aceastǎ periodǎ au fost verificate acele administraţii locale din judeţ cu
deficienţe în prima etapǎ, pentru a se putea urmǎrii modul în care au fost duse
la îndeplinire mǎsurile trasate în controalele anterioare şi, eventual, a se
constata, punctual, zonele în care nu s-a acţionat şi pentru care se pot lua
alte mǎsuri de sancţionare. în aceastǎ a doua etapǎ
s-au luat mǎsuri de sancţionare contravenţionalǎ, pe linia salubrizǎrii şi
igenizǎrii zonelor administraate de către fiecare uat, dar şi unele
contravenţii la legea mediului. Concluzia este cǎ se observǎ un trend pozitiv
în mǎsurile luate de cǎtre administraţiile publice locale, cǎ verificǎrile
repetate şi mǎsurile cuprinse în actele de control şi-au îndeplinit caracterul
preventiv şi chiar educativ, astfel încât mǎsurile punitive au fost, spre
surprinderea comisarilor, puţine faţǎ de cele ce se constataserǎ în prima
etapǎ. Trebuie însǎ precizat cǎ în cadrul acţiunii de control pe linia
salubrizǎrii efectuat numai de cǎtre comisarii GNM-CJMM s-au aplicat o serie de
contravenţii, în special pentru uat-urile în raza de activitate a cǎrora s-au
constatat neregurli grave şi mai ales repetate
pe parcursul ultimilor ani. Desigur cǎ existǎ
încǎ mult de fǎcut pânǎ a ajunge la o calitate corespunzǎtoare a stǎrii de salubrizare,
mai sunt încǎ zone de intervenit (mai ales la uat-urile cu cursuri de apǎ, unde
mai apar zone cu concentrǎri de deşeuri de plastic şi textile), dar în fiecare
caz actele de control au evidenţiat acţiuni şi termene concrete şi comisarii CJ
MM vor reveni pentru a vedea cum s-au respectat şi pus în practicǎ. Meritǎ de
subliniat cǎ uat-uri verificate în etapa II-a, unele s-au evidenţiat pozitiv în
ceea ce priveşte mobilizarea în salubrizarea zonelor identificate ca fiind cu
probleme, din care putem sublinia urmǎtoarele:
-
Oraşul Tǎuţi Mǎgherǎuş;
-
Comunele: Coltău, Fǎrcaşa, Rona
de Jos, Vima Mică.
La polul opus s-au
situat cele care nu au acţionat corespunzǎtor în acest domeniu, la care nu s-a
vǎzut implicarea administraţiilor publice locale în domeniul salubrizǎrii
teritoriului uat-urilor, cărora li s-au trasat măsuri cu termene ce exceed data
prezentului raport, unde vom reveni şi vom acţiona conform legii, inclusuv
contravenţional. Dintre aceste uat-uri subliniem:
-
oraşele Baia Sprie, oraş
Ulmeni;
-
comunele Boiu Mare, Călineşti,
Leordina.
Merită subliniat că
nu am identificat încercări de îngropare a deşeurilor menajere în perimetrul
uat-urilor, aşa cum s-au constatat şi sancţionat anii trecuţi, ceea ce ne duce
cu gândul la două comcluzii: fie nu am depistat (încă) astfel de acţiuni, fie
(sperăm să fie aşa) uat-urile s-au responsabilizat şi înţeles necesitatea protejării
mediului unde comunitatea pe care o reprezintă trăieşte.
Urmare a acestor
constatǎri, în etapa a doua a controlului s-au aplicat un numǎr de 3 contravenţie, dupǎ cum urmeazǎ: comuna Călineşti, pentru lipsă autorizaţie de mediu pentru
alimentarea cu apă (30 mii lei), comuna Rozavlea, pentru autorizaţia de
mediu expirată pentru alimentare cu apă şi comuna Rona de Sus, pentru
neimplementarea sistemului de colectare selectivă a deşeurilor menajere (2
avertismente).
Aşa cum a precizat,
aceste controale s-au desfǎşurat în paralel cu cele referitoare la raportarea
obligaţiilor la fondul de mediu, rezultatele fiind concretizate în 8 (şapte)
contravenţii, în valoare de 8 mii lei,
comunele sancţionate fiind: Băiţa de sub
Codru, Băseşti, Budeşti, Mireşu Mare, Poienile Izei,
Rona de Sus, precum şi oraşele Baia
Sprie şi Vişeu de Sus.
Promitem însǎ cǎ vom
reveni periodic în toate uat-urile, dar mai ales în cele menţionate mai sus,
unde vom fi nevoiţi sǎ aplicǎm prevederile legale în forma exprimatǎ în
legislaţie în domeniu, gradual şi imparţial.
IV.
Probleme identificate pentru anul 2018.
O problemǎ majorǎ
derivǎ din angajamentele conducerii judeţului, implicit a altor instituţii
descentralizate, pentru aplicarea politicii guvernului, aliniatǎ cu legislaţia
comunitarǎ, în vederea închiderii depozitelor de deşeuri menajere neconforme,
în paralel cu construirea unuia ecologic. Trebuie subliniat cǎ existǎ precizat
extrem de clar un calendar al acestor închideri, stabilit într-o hotǎrâre de
guvern, pentru toate aceste depozite neconforme, la nivelul judeţului nostru,
cele la care trebuie sǎ le acordǎm atenţie fiind cele cuprinse în SMID. În anul
2015 a început şi se continuǎ implementarea proiectului “Sistemul de Management
Integrat de Mediu” (SMID). În acest proiect sunt incluse urmǎtoarele:
-
construirea unui depozit
conform în localitatea Sîrbi, comuna Fǎrcaşa, cu toate anexele ce-l vor face
apt de a prelua şi gestiona deşeurile menajere sortate pe 4 fracţiuni, din
cadrul întregului judeţ;
-
construirea a 3 staţii de
transfer (Sighetu Marmaţiei, Tg. Lǎpuş şi Moisei);
-
construirea a 2 staţii de
sortare a deşeurilor (Sighetu Marmaţiei şi Sîrbi-Fǎrcaşa);
-
relocarea a 3 depozite
neconforme cu activitatea sistatǎ în trecut: Arinieş-Borşa, Rohia-Tg. Lǎpuş şi
Seini), cu transportarea conţinutului acestora pe alte 2 depozite neconforme,
dar ce au avut autorizaţie de funcţionare/mediu pânǎ la jumǎtatea anului trecut:
Tepliţa-Sighetu Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare - finalizat;
-
închiderea “in situ” a 3
depozite neconforme, cu activitatea sistatǎ: (Vişeu de Sus), Tepliţa-Sighetu
Marmaţiei şi Satu Nou de Jos-Baia Mare - finalizate.
Deoarece NU este
finalizat depozitul conform de la Sîrbi, a fost adoptată o soluţie tranzitorie,
respectiv construirea şi autorizarea funcţionării pe o durată de 1 (un) an a
unor platforme temporare de depozitare a deşeurilor menajere, respectiv în
apropierea celor ce au fost închise în ultima etapă: Tepliţa-Sighetu Marmaţiei
şi Satu Nou de Jos-Baia Mare. La acestea se transportă deşeurile menajere de pe
cuprinsul întregului judet¸ cu precizarea deosebit de importantă că toată
cantitatea de deşeuri depozitată TREBUIE
obligatoriu relocată pe depozitul conform imediat după finalizarea lui,
aceste platforme trebuind să fie închise şi ecologizate la nivelul celor deja
finalizate.
Dorim sǎ precizǎm cǎ
NU se poate negocia nimic din cele
agreate cu UE, anual existând delegaţii ale lor ce verificǎ individual fiecare
dintre aceste depozite, cu posibile urmǎri neplǎcute, inclusiv cu declanşarea
procedurii de infrigement, ce pot genera obligaţii financiare la nivelul
întregii ţǎri, în caz de neconformare. În
strânsǎ legǎturǎ cu aceste desfiinţǎri de depozite neconforme, inclusiv ce cele
ce urmeazǎ în acest an, trebuie urmǎritǎ construirea în termenul negociat cu UE
al depozitului ecologic de la Fǎrcaşa, ca fiind singura soluţie agreatǎ pentru
a respecta politica guvernului în domeniul gestiunii deşeurilor. Aceste douǎ
probleme sunt în relaţie de interdependenţǎ, deoarece închiderile de depozite
neconforme NU se pot amâna sau
negocia, dar nici NU se pot
desfǎşura în calendarul stabilit în lipsa unui depozit ecologic, ce sǎ preia
deşeurile generate de populaţia judeţului.
O altǎ problemǎ, nu
neapǎrat cea mai micǎ sau mai puţin periculoasǎ, este datǎ de existenţa perimetrelor
miniere închise în deceniul trecut, cu lucrǎri de ecologizare şi punere în
siguranţǎ aflate în diverse etape, dar la care NU se poate face rabat sau sǎ se întrerupǎ activitatea. Ne este
groazǎ la posibilitatea unor surpǎri în zone izolate, la orizonturi
nerambleate, iar singurii salvatori (mineri specializaţi în recuperarea unor
fiinţe din galerii miniera activa şi/sau abandonate) sunt NUMAI în bazinul
minier Petroşani. La acestea putem adǎuga funcţionarea celor 4 staţii de
epurare ape de minǎ din judeţ (din cele 8 construite în ţarǎ), ce nu asigurǎ
epurarea integralǎ a apelor de minǎ generate şi, mai ales, la nivelul
cerinţelor legislaţiei actuale privind evacuarea în apele de suprafaţǎ. Anual
am avut şi preconizǎm a se repeta incidente de mediu, prin defectarea
instalaţiilor acestor staţii şi trecerea lor la tratarea manualǎ a apelor de
minǎ generate, depǎşirea capacitǎţilor proiectate pentru aceste staţii în
perioade de aport crescut de precipitaţii (ploi+zapadǎ topitǎ), cu consecinţe
ce au fost, pânǎ acum, limitate la nivel local, evitându-se un incident
transfrontaliei. Aici este nevoie de fonduri mari, derulate pe o perioadǎ mare
de timp (vorbim nu numai de lucrǎri de C+M, ci şi de supraveghere şi
întreţinere în perioada de post-închidere, ce, de regulǎ, se întind pe decenii
dupǎ definitivarea lucrǎrilor). Numai prin implicarea tuturor factorilor, atât
decizionali, cât şi executivi, vom avea siguranţǎ în zona de mediu a judeţului,
fǎrǎ sǎ se mai repete accidentele din uitimii ani de la staţia de epurare ape
de mine de la Tunel Baia-Sprie sau altele, precum cele din acest an: iaz
Bozînta şi galeria Breiner Băiuţ. Problema ce se reţine în acest caz este dată
de imposibilitatea previzionării locului şi magnitudinii unor fenomene de
poluare cu ape şi suspensii generate de vechile activităţi miniere, în lipsa
unei monotorizări reale ale fenomenelor subterane, precum şi a neconstruirii
unor staţii de captare şi epurare a apelor de mină la nivelul preconizat în
Strategia naţională prin care s-a definitivat închiderea perimetrelor
miniere.
Altǎ problemǎ
identificatǎ este legatǎ de existenţa depozitului de deşeuri periculoase de la
fosta SC Romplumb, unitate cu activitate sistatǎ, în insolvenţǎ, ce s-a vândut
repetat, fiecare proprietar fiind în imposibilitatea tehnicǎ şi financiarǎ de a
rezolva definitiv problemele şi obligaţiile de mediu ce incumbǎ managementul
unui astfel de obiectiv, rolul nostru fiind limitat în a verifica perioadic
starea acestuia şi de a amenda fostul proprietar ce a înstrǎinat parţial sau
total activele deţinute, fǎrǎ a notifica în termenul legal APM MM pentru ca
aceasta sǎ-i stabileascǎ/transfere obligaţiile de mediu. Din nou subliniem
conlucrarea cu colegii de la APM MM, ce au încercat deblocarea acţiunilor de
stabilire a obligaţiilor de mediu, de întocmire a unei documentaţii ce să
evalueze tehnic şi economic dimensiunea lucrărilor de închidere/ecologizare,
dar care NU s-au putut finaliza.
Ca ultimǎ (dar nu cea din urmǎ)
problemǎ pe care o percepem ca o viitoare problemǎ este datǎ de probabilitatea
crescutǎ de implicarea a noastrǎ prin sesizarea de cǎtre PCTF Sighetul
Marmaţiei (frontiera cu Ucraina) asupra unor transporturi de deşeuri, mici ca
volum acum (podul actual nu suportǎ traficul greu), dar cu creşterea lor certǎ
dupǎ construirea noului pod (agreat de cele douǎ ţǎri), aflat acum în procedurǎ
de avizare, ce va creşte volumul şi cantitatea mǎrfurilor şi pasagerilor
implicaţi, inclusiv a celor ce tranziteazǎ zona în deplasǎrile cǎtre nordul/vestul/sudul
continentului.
În incheiere
multumim pentru buna colaborare tuturor institutiilor publice care au în
atribuţii activitǎţi de verificare şi control, instituţii cu care am realizat acţiuni eficiente, aşa
cum am precizat mai sus.
Baia Mare, la 21.05.2018.
Cu stimǎ şi deosebit respect,
Comisar şef
Dr. ing. Ioan ŞTREMPEL
