Erotism nu înseamnă doar sex...

 Erotismul propriu este, adesea, un mare mister chiar și pentru persoana în sine“, îmi spune cu maximă convingere Esther Perel, colega mea newyorkeză, în timpul unei discuții purtate acum vreo doi ani la București. Esther are o psihologie multiculturală: s-a născut în Belgia într-o familie de evrei, a studiat psihologia la Ierusalim, iar în prezent trăiește în SUA și se numără printre puținii terapeuți de cuplu care și-au asumat inițierea unui dialog global despre sexualitatea umană, îndrăznind astfel să deschidă cutia Pandorei și să pornească o adevărată revoluție pe acest subiect. Desigur că nu este ca și cum ar fi inventat roata sau căruța, mai ales că oamenii au făcut sex cu mult înainte ca cel mai primitiv mijloc de transport să fi luat vreo formă. Doar că, pentru cei mai mulți dintre noi, propria sexualitate este încă un subiect la fel de străin ca stocarea informațiilor în cloud sau sensul existenței umane pe Pământ. Tot ceea ce ne îndeamnă ea este să îndrăznim să regândim locul și rostul erotismului în viața noastră de zi cu zi. Semnificativ influențat de experiența clinică a colegei mele, în ultimii doi ani am înlocuit întrebarea „Faceți sex?“ (deja clasică în cabinetele de psihoterapie) cu o serie de enunțuri și întrebări mai deschise: „Vorbiți-mi despre cum este viața erotică în cuplul vostru. Cât este de importantă pentru voi această latură a vieții? Cum s-a schimbat în timp? Cât de confortabil vă este să vorbiți unul cu celălalt despre preferințele sexuale? Este un subiect pe care-l puteți dezbate eficient sau este mai degrabă o sursă de stres și tensiuni emoționale?“. Și, sincer, în cei peste 12 ani de când lucrez cu parteneri de cuplu, i-aș putea enumera pe degetele de la o singură mână pe cei care erau conștienți de evoluția sexualității lor în timp.

Pentru cele mai multe cupluri, acesta este un subiect înghesuit sub preșul psihologic al ușii relaționale, pentru alții este ultimul lucru despre care ar vrea să vorbească cu un străin ca mine, în timp ce o altă parte dintre clienții mei aleg să-și exploreze latura erotică în afara granițelor relației oficiale. Indiferent de răspunsurile sau disponibilitatea lor față de subiect, mai mult sau mai puțin clar, tuturor le amintesc de faptul că discuția despre sex nu este ceva ce „facem“, ci mai degrabă este un loc pe care-l descoperim, atât în noi, cât și în jumătatea noastră de cuplu. Iar odată ce îndrăznim să ne deschidem mintea, putem câștiga acces la adevărata noastră lume erotică – alcătuită din fantezii, dorințe, preferințe, nevoi nesatisfăcute, experiențe mai mult sau mai puțin satisfăcătoare, frici și rușini. Iar acolo unde sunt blocajele noastre, tot acolo putem găsi și resursele ori soluțiile.

Majoritatea am crescut cu o atitudine primitivă față de erotism, fiind educați într-o surdă tăcere sexuală și ajungând să asociem plăcerile naturale ale corpului cu trăiri de rușine sau vinovăție. Iar pentru a ne putea cultiva sexualitatea, avem nevoie să vorbim despre aceste secrete și restricții, să le punem în cuvinte rostite cu voce tare și să regândim lecțiile de anatomie cu mintea adultului care am devenit.

Cel mai interesant, pentru mine ca psiholog, este faptul că adesea aceste discuții sunt mai ușor de purtat decât ar fi părut în prealabil. În mod cert, vulnerabilitatea trăită este mai suportabilă decât ceagândită și, invariabil, se ajunge la capitolul dorință și sinele erotic.

O energie și o versiune psihologică a fiecăruia dintre noi despre care am învățat că sunt interzise, că nu pot fi explorate și nici nu ne sunt permise. Dar „realitatea e că sexualitatea proprie este un proiect personal nelimitat“ – după cum spune aceeași Esther Perel – și se referă la faptul că sexualitatea face parte din cine suntem. Aceasta a devenit în timp o caracteristică fundamentală a relațiilor intime, iar satisfacerea ei este responsabilitatea fiecăruia dintre noi.

Legat de sinele erotic, îmi amintesc de vorbele sonore ale unei soții care a venit cu partenerul ei la terapie și care îmi relata (cu surprinderea specifică unui turist care ajunge pentru prima dată într-o țară civilizată) că niciodată nu s-a gândit să răspundă la întrebarea „Ce o aprinde, din punct de vedere sexual?“ și cum toată viața a fost preocupată să-și stingă fanteziile erotice, convinsă în plan conștient că o femeie serioasă nu este caracterizată de astfel de gânduri. Iar discuția îndrăzneață despre sex i-a permis să iasă din propria-i îngustime psihologică și să descopere că imaginația erotică are puterea de a reaprinde nu doar flacăra dorinței, ci și pe cea a creativității și pasiunii față de viață. Sinele erotic, odată dezlănțuit, nu duce la promiscuitate sau vulgaritate sexuală; ne oferă însă acces la libertate. O libertate care ne permite să tolerăm mai bine limitele realității, să ne adaptăm la viața în doi și să ne folosim energia sexuală într-o manieră sănătoasă și matură. Adevărul este că erotismul și sexualitatea nu sunt unul și același lucru.

Sexualitatea este un dat de la natură, de la viață, în timp ce erotismul este un spațiu pe care-l cultivăm pe parcursul întregii vieți. În calitate de psiholog clinician, nu sunt interesat de cât de frecvent fac cuplurile sex, așa cum nici nu încurajez perfecționarea tehnicilor sau creșterea performanței sexuale – cred că toate aceste aspecte nu fac altceva decât să stârnească și mai multă anxietate, inhibiție și, poate, o și mai abruptă reținere personală.

Sunt convins de faptul că erotismul este un act care ține de imaginație și nu se poate cuantifica. Așa cum satisfacția vine din calitatea uniunii sexuale, și nu din rata sau frecvența acesteia. Este destul de evident că nu prea poți avea o viață erotică satisfăcătoare în cuplu, fără să îți cunoști atât anatomia, cât și latura psihologică și emoțională a propriului corp. Nu te poți aștepta ca jumătatea ta de cuplu să reaprindă flacăra pasiunii, atât timp cât mintea îți este baricadată cu negare, iar instinctele sexuale îți sunt amorțite încă din copilărie. Însă partea bună este că vine vara și avem toate șansele ca toamna care urmează să fie unică din punctul de vedere al inteligenței erotice. Tot ce avem de făcut este să urmăm regula de 5 secunde. Să numărăm în gând de la 5 la 1, iar odată ajunși în punctul 0 să dăm startul unei veri în care să spunem tot ce până acum a fost de nerostit, să ne dezlănțuim curiozitatea și să începem să trăim conștienți de propria sexualitate. Deoarece, așa cum îmi repeta Esther Perel, viața noastră erotică este mai bogată și mai complexă decât am fi dispuși să credem.

Text de György Gáspár

Actrita Florina Cercel a incetat din viata, la varsta de 76 de ani!

 Anuntul oficial a fost facut de Teatrul National din Bucuresti pe pagina de Facebook.

"Echipa Teatrului National din Bucuresti anunta cu adanca durere ca astazi se desparte de marea actrita FLORINA CERCEL. Dupa mai bine de 45 de ani de cariera pe scena Nationalului, 'Tuca' ne paraseste azi, lasandu-ne tot mai tristi, lipsiti de prezenta sa impunatoare, de forta si de talentul sau incontestabil, de farmecul atator roluri memorabile, de daruirea sa remarcabila in fiecare aparitie scenica. Dumnezeu sa o aiba in paza Sa! Ramas bun, Florina Cercel!", se arata in mesajul transmis de TNB.

A fost casatorita timp de 7 ani cu medicul Ioan Perian Liviu.

Actrita va fi inmormantata joi, la ora 13:00, pe Aleea Artistilor din Cimitirul Bellu Ortodox din Bucuresti. De asemenea, sicriul cu trupul neinsufletit al artistei va fi depus, joi, la ora 10:00, in foaierul Salii Mari a TNB.

Florina Cercel s-a nascut pe 28 ianuarie 1943, la Piatra-Neamt. Ea a absolvit Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti in 1964, la clasa profesorilor Jules Cazaban, Cornel Todea si Victor Moldovan.

De-a lungul carierei de actrita a jucat la Teatrul Dramatic de Stat din Galati (1964-1965), Teatrul National din Timisoara (1965-1973) si Teatrul National din Bucuresti (din 1972).

Ea a jucat si in numeroase filme, dintre care amintim "Iarna bobocilor", "Eu, tu, si... Ovidiu", "Crucea de piatra", "O soacra de cosmar" sau "Femeia din Ursa Mare". In ultimii ani, Florina Cercel a interpretat roluri si in telenovelele romanesti "Inima de tigan", "Regina" si "Aniela".

                                                                                             C.S.

548,36 mii lei au fost alocați din rezerva bugetară a Județului Maramureș pentru diferite acțiuni!

 La ultima ședință a Consiliului Județean Maramureș, aleșii au votat pentru acordarea din fondul de rezervă bugetară a sumei de 548,36 mii lei. Din aceștia, 440 mii lei a primit comuna Fărcașa pentru amenajarea drumului de acces și execuția lucrărilor de captare a apelor subterane responsabile de producerea alunecărilor de teren la depozitul de deșeuri din satul Sârbi. Suma de 10 mii lei a fost acordată comunei Călinești în vederea achiziționării de materiale, substanțe active, atomizor, echipamente de protecție și alte materiale pentru eradicarea pestei porcine africane în fondul de vânătoare.

În virtutea bunei relații care a existat mereu între Inspectoratul Școlar Județean Maramureș și instituția Consiliului Județean, consilierii au aprobat și acordarea unui sprijin financiar în sumă de 20 mii lei pentru organizarea concursului județean pentru elevii olimpici la matematică, în cadrul Taberei județene de matematică, ediția a XI-a, dar și aprobarea sumei de 30 mii lei, reprezentând sprijin financiar pentru organizarea taberei școlare cu elevi ucrainieni.

În ceea ce privește Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale ”Liviu Borlan” Maramureș, 6 mii lei reprezintă transferuri pentru secțiunea dezvoltare, în scopul achiziționării și instalării unui sistem de supraveghere video la Secția Școala Populară de Artă.

Pentru unitatea administrativ-teritorială Județul Maramureș, aleșii județeni au aprobat ca suma de 46,41 mii lei să fie acordată în vederea realizării Studiului de Fezabilitate pentru execuția unui bloc de locuințe compus din parter și patru etaje, cu 19 unități locative (inclusiv audit energetic, studiu geotehnic, studiu topografic și documentații pentru obținerea avizelor/ acordurilor faza SF). Tot din fondul de rezervă bugetară au fost alocați 5,95 mii lei pentru proiectarea sistemului de bariere acces auto în parcarea Palatului Administrativ.

Conform hotărârii Consiliului Județean Maramureș din luna aprilie 2019, privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al județului Maramureș pe anul în curs, fondul de rezervă constituit la dispoziția CJ pe anul 2019 a fost de 3000 mii lei, iar la data de 3 iulie, suma disponibilă în fondul de rezervă bugetară era de 1.152,80 mii lei, din care au fost direcționați spre finanțarea unor cheltuieli urgente 548,36 mii lei.

                                                                                                CJMM

Fotografia zilei - poetul Gelu Dragoş la Chiuzbaia

INVITAȚIE

Luni, 29 iulie, ora 11.30, la Catedrala Episcopală „Sfînta Treime” din Baia Mare

Va avea loc lansarea celui mai nou volum al seriei de autor N. Steinhardt, Varia (I), apărut recent la Editura Polirom, ediţie îngrijită, studiu introductiv, note şi indici de dr. Florian Roatiş, repere bibliografice de Virgil Bulat. Eveniment organizat de Mănăstirea „Sfînta Ana” de la Rohia și Editura Polirom.

Invitați:

P.S. Episcop IUSTIN

Dr. Florian Roatiș

Dr. Adrian Botez

Moderator: Arhim. Macarie Motogna.

Franța vs. Germania – un război pe teritoriul României

Uniunea Europeană se schimbă, nu pentru că cineva ar dori asta, ci pentru că jocul geopolitic o impune. Germania se află pe finalul epocii Merkel iar în Franța, Macron își pune bazele puterii cu vestele galbene pe Champs Elysee. Mare Britanie suferă niște zbateri politice incredibile, iar Brexitul bate la ușă. China începe să fie un jucător major în Europa, Rusia strânge relațiile cu Germania, iar SUA își crește influența în Europa de Est pentru a contrabalansa situația din Vestul Europei, unde pierde teren.

Jucătorii majori din UE sunt acum Franța și Germania pentru că Anglia este ieșită din schemă. România depinde destul de mult din punct de vedere economic de relațiile cu Franța și Germania. Cele mai mari companii multinaționale din România sunt franțuzești (Dacia – Renault, Carrefour, Veolia, Danone etc) sau germane (Continental AG, Kaufland, Metro, Telekom etc.). Dincolo de puterea economică manifestată de cele două state, în ultimii ani a crescut simțitor și puterea serviciilor screte germane și franceze ajutate și retragerea controlată a celor americane.

Atât de importante au devenit serviciile germane și cele franceze încât la prezidențialele din toamnă vom avea în turul al doilea doi candidați cel puțin sensibili la politica Berlinului și a Parisului. Ioahnnis a beneficiat încă din 2014 de tot sprijinul BND-ului iar acum Barna pe filiera Cioloș – Macron beneficiază și el de sprijinul DGSE.

Numirea lui Geoană la NATO

Numirea lui Mircea Geoană în funcția de adjunct al Secretarului General al NATO vine pe fondul creșterii influenței Franței și Germaniei în România. Astfel, SUA au simțit nevoia să echilibreze puțin situația. SUA nu vrea să piardă Europa de Est, iar România joacă un rol cheie ținănd cont că Bulgaria, Grecia și Ungaria sunt apropiate de Rusia.

Fără ca funcția lui Geoană să joace vreun rol un viitoarele alegeri, arată totuși interesul american pentru România.

Barna vs. Iohannis

Deși în cursa prezidențială sunt înscriși deja 6 concurenți, cei mai bine cotați sunt Barna și Iohannis. Finalul lunii august va dezlănțui războiul pe linia USR-PNL iar PSD va fi doar arbitru în această luptă.

O victorie a lui Iohannis va păstra influența Germaniei pe când o victorie a lui Barna va da un avans Franței dar mai ales va arăta că Macron începe să fie cu adevărat relevant la nivel european.

Ca de obicei, votul românilor și România pică în plan secund dar măcar asistăm la un război cu final deschis.

Autor: Alexandru David

CONDUITA DEMNITARULUI – MODELUL ȘI IMPACTUL EI PUBLIC

 Demn, demnitate, demnitar Cuvintele insuflă în societate şi în vieţile noastre valori sau, dimpotrivă, nonvalori. Cum vorbim astfel suntem. Numim cu ele realitatea, elanurile, durerile şi ţintele noastre. Noţiunile demn, demnitate, demnitar se află într-o înrudire semantică ce se repercutează profund în mentalul public. Din start, de la originea lor latină şi franceză, ele aduc în limba română şi augmentează fie o trăsătură morală exemplară, fie o funcţie publică, sau un rol important pe care, în societăţile moderne, îl primeşte o persoană ce activează într-o instituţie de decizie a statului. Limba română a preluat demn din adjectivul latin dignus, cu sensurile: capabil, demn, vrednic, merituos, distins şi, respectiv, şi demnitate din substantivul latin dignitas-atis. Primul indică o paletă de însuşiri cu cono­taţii morale ce tind spre superlativ, al doilea ne dă conceptul rezultat din deţinerea acestor însuşiri, cu toată gama de sensuri etice: prestigiu, autoritate morală, calitatea de-a fi demn, integritate, dar şi: gravitate, măreţie, faimă, distincţie.

Înrudit semantic cu demn, demnitate, în limba română avem şi demnitar, rezultat probabil şi ca derivat din demn, dar şi provenit din francezul dignitaire. Preluat în etapa modernă, a formării statului, prin contactele şi contaminările culturale cu Franţa, specifice secolului al XIX –lea, tineri trimişi la studii, relaţii politice şi diplomatice, împrumuturi şi influenţe culturale, tradiţii istorice, înrudiri etc. , cuvântul demnitar a trecut din sfera etică spre cea politică şi sociologică cu sensul actual de înalt funcţionar public al statului.

A fi demnitar al statului înseamnă a deţine o funcţie publică, politică sau administrativă, ca urmare fie a unor alegeri, fie a unei competiţii la care cel în cauză a participat. Acest statut se întemeiază, ca pe o piatră unghiulară, pe conceptul moral de demnitate, cu toată încărcătura etică derivată semantic de la însuşirea demn. Aşa se face că, atunci când vorbim de înalte funcţii administrative sau politice, ne place să le spunem demnitari celor care le deţin, şi credem că ele sunt ocupate de inşi demni, integri, distinşi şi prestigioşi, că ei sunt demnitarii noştri, ai statului român. Aceste funcţii se acced, şi ca urmare a unei prestaţii cu rezultate notabile în domeniile şi în profesiile celor vizaţi pentru demnităţi publice, deoarece prestaţia oferă credibilitate, notorietate, prestigiu. Rezultatele ei îi dau faimă şi demnitate celui care se vrea atestat ca demnitar public.

De aceea, când rostim sau auzim sintagmele demnitar al statului sau demnitate publică, de îndată ne reverberează-n minte nu doar înalta funcţie ocupată de cineva ca, de pildă, preşedinte, ministru, prefect, senator, primar, ci şi toată gama de sensuri morale presupuse: prestigiu, cinste, integritate, notorietate. A fi demnitar presupune – cum altfel? – a fi integru, loial, exemplar în muncă, amiabil în atitudine, exigent în conduită, a fi capabil să-i ghidezi pe alţii în sensul cel mai bun al termenului, a crea şi a oferi societăţii valorile tale. Societatea noastră, cu înclinaţie paternalistă, precum toate societăţile puţin conservatoare, e obişnuită să-şi privească demnitarii ca pe nişte inşi model, e gata să-i respecte, să li se supună, să-i urmeze, să-i iubească. Aceasta poate fi o oportunitate şi o facilitate pentru un aspirant la o demnitate publică.

Conduita demnitarilor e un model public, neostentativ, dar ferm şi modelator. În privinţa atitudinii, a conduitei şi stilului, a relaţionării şi comunicării cu societatea – fie ironic sau respectuos, reverenţios sau grav şi rezervat, fie, dimpotrivă, superior, dispreţuitor şi persiflant – acestea produc impact direct în conştiinţa publică, ba chiar orientează şi ghidează. Atitudinea demnitarului poate nu doar influenţa, ci poate chiar modela planul social, şi o face frecvent în sensul bun, sau ba. Astfel se afirmă adesea că o societate seamănă conducătorilor ei, poporul e precum regele lui, e precum preşedintele lui, precum guvernanţii lui, căci atitudinile, gesturile şi faimoasele replici ale demnitarului se repercutează şi se imprimă în mentalul public. Există atâtea exemple în istorie şi în instituţii.

Dacă vizitezi Prefectura Maramureş, fie cu ţinta precisă a unei audienţe la prefect, sau, dacă treci doar prin instuituţie către alte birouri şi ai norocul să-l întâlneşti pe holuri pe dl prefect Vasile Moldovan, ai bucuria de-a întâlni persoana care se suprapune exact cu tiparul comportamental şi atitudinal al demnitarului. În cazul unei întâlniri pe holuri vei fi salutat/ă cu reverenţă şi cu zâmbet calm de Dl prefect, cu o schiţată înclinare a capului. Politeţea, bunul simţ şi atitudinea amiabilă sunt gazde în Prefectura Maramureş. Domnia sa îşi urmează programul zilei dar îţi dă scurt certitudinea că nu eşti intrus într-un spaţiu excesiv oficializat, ce nu are timp de cetăţeni. Dimpotrivă. Dacă ai experienţa unei audienţe, eşti tratat cu toată deferenţa şi atenţia de la intrarea pe poarta instituţiei până sus la birouri. Întrevederea se desfăşoară calm, cu atenţia şi concentrarea pe care o problemă supusă atenţiei prefectului le implică. Nu se va ridica, dându-ţi senzaţia grabei, a tratării cu superficialitate, a delegării problemei tale către alţii. Prefectul nu-ţi dă sentimentul că problema ta disconfortează, că e şeful grăbit, care are multe altele pe cap, că problema ta e minoră sau e doar una din multele care apasă în programul încărcat al zilei. Răbdarea şi atenţia pe detaliu, disponibilitatea de înţelegere exactă a cazului îţi dau certitudinea că se caută soluţii optime, legale, corecte, par­că anume pentru tine. Nu-ţi dă sentimentul disconfortant că are altceva mai important decât chestiunea cu care tu ai mers acolo. Niciun aer de superioritate, nici vreo fărâmă de aroganţă, cum se mai întâmplă în unele cazuri. Calmul şi concentrarea pe situaţia expusă conduc la soluţii bune, perfecte, legale. Nu percepi aerul grăbit, deşi programul poate ar presupune asta, nici iritat de tipul unor şefi cu aere arogante. Nu vorbeşte la telefon, nu îl cheamă cineva tocmai atunci altundeva. Domnia Sa e cu atenţia acolo unde se află fizic.

Un stil de autentic demnitar depistez în conduita prefectului de Maramureş. Şi, cum un atare stil se poartă rar, căci destui şefi, directori sau manageri cred că graba sau aerul de superioritate le aureolează funcţia, ori că aroganţa ar fi emblema distincţiei, de curiozitate şi plăcut impresionată, m-am uitat în CV-ul Dlui prefect, afişat pe net. Dens şi lapidar, aflu că e avocat de profesie, că a patronat cu numele Domniei Sale un birou de avocatură în Sighetu Marmaţiei. Văd aici şi o anumită modestie a celui pentru care faptele prevalează. Aceasta îmi certifică prestaţia profesională care dă notorietate şi ridică în faţa celui interesat, trepte care îl duc spre o demnitate publică. Ce bine ar fi dacă partidele, organizaţiile, instituţiile, domeniile şi-ar face din asta un criteriu de selecţie pentru cele mai înalte funcţii. E aici principiul menţionat de St. Covey în cartea sa, Etica liderului eficient, notorietatea profesională e treapta primă pe care cineva urcă sigur în carieră şi apoi spre demnităţi publice.

Concluzie Stilul personal şi profesional practicat de prefectul Vasile Moldovan poate fi pilduitor pentru alţi şefi de departamente, de servicii şi instituţii. De ce? Pentru că demnitarul este cel care conferă emblema instituţiei, o aureolează cu stilul şi personalitatea lui. El nu vulnerabilizează autoritatea prin scheme ilicite şi artificii de natură să-i fragilizeze statutul instituţiei sale, ci o fortifică, făcând-o să funcţioneze impecabil. Întărind prestigiul instituţiei, înal­tul demnitar apără şi întăreşte Statul Român, serveşte ţării sale. Precum cavalerul de odinioară îşi sporea nobleţea şi faima apărând coroana şi pe regele său.

                                                     Prof. Floriana Teodora Ştefan

Bazinul electoral al românilor de “afară“

O cifră aruncată oarecum la întâmplare îngrozeşte societatea românească. Ministrul pentru românii de pretutindeni a reanalizat datele şi a constatat că jumătate dintre români trăiesc în afara graniţelor. Mai exact 9,7 milioane de suflete. Ministrul acestui ciudat minister, născut din cauze obiective, dar cam fără obiect concret, i-a pus la socoteală şi pe românii din Republica Moldova, din Ucraina, din Serbia, mulţi dintre ei fără cetăţenie română.

Problema românilor plecaţi din ţară este dezbătută din când în când, mai ales în preajma alegerilor. Voturile lor contează nu atât ca număr, cât ca semnal politic. Înghesuiala de la secţiile de votare a fost utilă candidatului Iohannis la alegerile din 2014. La alegerile europarlamentare a fost acelaşi scandal, opoziţia reproşând guvernului că a organizat prea puţine secţii de votare.

În sfârşit, problema secţiilor de votare din străinătate rămâne nerezolvată chiar dacă se va putea vota timp de trei zile. Înghesuiala în sine era cea mai bună campanie electorală desfăşurată chiar în ziua alegerilor. UN simplu cetăţean spunea odată că ar trebui ca ţările în care lucrează românii să aibă datoria să le asigure accesul la vot pentru că respectivii cetăţeni sunt contribuabilii lor. Este o idee radicală, dar un pic de adevăr există aici.

Prea atenţi la ce se întâmplă în ţară, nu prea vedem ce se întâmplă afară. Marea Britanie are un premier anti-UE. A susţinut BREXIT-ul şi are o abordare radicală. Cu sau fără acord la 31 octombrie Marea Britanie iese din UE. Boris Johnson, un Trump britanic, deocamddată în miniatură, va zgudui Europa. PSD a fost acuzat, în timpul preşedintelui Liviu Dragnea, că este anti-european. Abia de acum înainte se va vedea ce înseamnă să fii anti-UE. Euroscepticii adunaţi în noul guvern de la Londra ar putea da tonul unui nou euroscepticism în rândul ţărilor rămase în UE.

După recentele euroalegeri ţările din est au rămas fără funcţii importante în instituţiile care contează. Este ca şi cum ar fi în opoziţie, deşi în Parlamentul European nu există putere şi opoziţie.

La rândul lui, Donald Trump afirma că UE este mai rea decât China, pentru că s-a înfiinţat cu scopul de a le face concurenţă Statelor Unite.

În această nouă conjunctură internaţională situaţia străinilor, care lucrează în ţările dezvoltate din UE, printre care se află peste patru milioane de români, nu are cum să fie mai bună.

Autorităţile de la Bucureşti nu pun în discuţie situaţia reală a cetăţenilor plecaţi din ţară. Tratează problema numai din punct de vedere politic, electoral. Opoziţia, incluzându-l aici şi pe preşedintele Iohannis, vede în românii „de pretutindeni” numai un bazin electoral anti-PSD.

Intrând în precampania electorală, care de fapt este o campanie în toată regula, în continuare problema românilor din străinătate va fi excesiv politizată.

Dar de ce a ieşit ministrul Intotero tocmai acum cu ştirea-bombă că jumătate dintre români trăiesc înafara graniţelor? Noul vicepremier spune că este o eroare de comunicare. Dacă preşedintele ţării este responsabil cu politica externă în mod normal ar fi trebuit ca tot în sarcina preşedintelui să cadă şi soarta românilor plecaţi din ţară. PSD nu a avut, şi nu are, capacitatea de a pune astfel problema. Acum este prea târziu. De altfel românii din străinătate s-au reorientat. La europarlamentare „bazinul electoral” s-a sucit şi nu au mai votat partidul preşedintelui Iohannis, ci au pus mai multe ştampile pe USR-PLUS decât pe PNL.

Adică guvernul PSD măreşte pensiile părinţilor rămaşi în ţară, iar fiii din străinătate votează PNL sau USR-PLUS. Ceea ce se pare că se va întâmpla şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Gabriel Zetea: ”Consiliu Județean Maramureș și administrația din Borșa vor stabili împreună o dezvoltare integrată a județului”

Consiliul Județean Maramureș s-a întrunit în ședință ordinară joi, 25 iulie, de la ora 12.00, în Sala de Conferințe a Hotelului „Nord” din orașul Borşa, pentru a vota cele 18 proiecte aflate pe ordinea de zi, unul fiind retras în debutul ședinței, respectiv proiectul privind acordarea unui mandat reprezentanților Consiliului Județean Maramureş, în Adunarea Generală a Acționarilor la S.C. ,,Drumuri - Poduri Maramureş“ S.A.

    Ședința a fost condusă de șeful administrației județene, Gabriel Zetea, alături de care s-au aflat vicepreședinții Ioan Doru Dăncuș și George Moldovan, dar și secretarul Județului Maramureș, Aurica Todoran. Invitați speciali la această ședință au fost primarul orașului Borșa, Ion Sorin Timiș, în calitate de gazdă, ministrul Sănătății, Sorina Pintea, ministrul Turismului, Bogdan Gheorghe Trif, dar și secretarul de stat în Ministerul Turismului, maramureșeanul Gheorghe Bogdan Tomoiagă.

    În mesajul de început, președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea a declarat că administrația județeană dorește să aducă mulțumiri primarului orașului Borșa, Ion Sorin Timiș, pentru invitația de a susține o ședință în al treilea cel mai mare oraș al județului.

”Legătura între instituția județeană și administrația locală din Borșa a fost zbuciumată de-a lungul istoriei, însă acest lucru s-a schimbat în anul 2014, odată cu alegerea în funcția de primar a lui Ion Sorin Timiș. Astăzi, gândim o dezvoltare integrate a județului Maramureș cu orașul Borșa, o zonă aparte cu interese și viziuni diferite. Chiar dacă suntem cu toții maramureșeni, particularitățile care ne deosebesc trebuie avute în vedere. Am ales să facem această ședință aici, în Borșa, pentru a lua legătura cu administrația locală, dar în special cu locuitorii acestui frumos oraș. Mulțumesc tuturor consilierilor județeni pentru că au semnat foarte multe contracte în nordul județului în ultima perioadă și mă voi referi acum doar la ultimele mari proiecte semnate în Maramureșul Voievodal, reabilitarea drumurilor județene pe Valea Ruscovei și Valea Izei. Acest Consiliu Județean a stabilit, în anul 2016, că prioritatea zero a județului o reprezintă drumurile județene. Avem o rețea de 850 de kilometri de drum județean, iar din anul 1992 și până în 2016 au fost reabilitați doar 56 de kilometri. Mulțumesc consilierilor județeni pentru voturile acordate din anul 2016 încoace, pentru că, prin votul tuturor, am reușit să demarăm proiecte de reabilitare a altor 200 de kilometri de drum județean”, a declarat șeful administrației județene, Gabriel Zetea, în debutul ședinței de Consiliu Județean.

    Structurile sportive de performanță de prim eșalon primesc finanțare de la Consiliul Județean Maramureș

    Primul proiect pe ordinea de zi a vizat aprobarea contribuției Consiliului Județean Maramureș la diferite acțiuni finanţate din rezerva bugetară. S-a votat, apoi, proiectul de hotărâre privind aprobarea de modificări în „Lista obiectivelor de investiţii” şi în lista poziţiei „Alte cheltuieli de investiţii”, pe anul 2019. O sumă de bani din bugetul județului a fost alocată și pentru finanțarea programelor structurilor sportive de performanță de prim eșalon - Clubul Sportiv Municipal Sighetu Marmației – echipa de baschet masculin CSM Sighetu Marmației, Clubul de Șah al Municipiului Baia Mare – echipa de șah și Clubul Sportiv „Asociația Sportivă Independența” – echipa de fotbal feminin AS Independența Baia Mare.

    Aleșii județeni au aprobat și proiectul de hotărâre privind participarea Județului Maramureş la realizarea proiectului „Dezvoltarea activității fotbalistice în județul Maramureș la nivel de copii, juniori și seniori”. Consilierii au votat și pentru alocarea unor sume din bugetul propriu al județului pentru realizarea unor evenimente cultural – educaționale de către unitățile administrativ teritoriale, dar și pentru finanţarea nerambursabilă a unor proiecte culturale din fondul destinat nevoilor culturale de urgenţă.

    Un proiect care se reia pentru al treilea an la rând, inițiat de consilierul județean Liliana Moga și susținut de întregul Consiliu Județean este cel privind participarea Județului Maramureş la realizarea proiectului de interes județean „Primul ghiozdan”, pentru anul şcolar 2019-2020.

    Și cum actualul Consiliu Județean a investit mereu în acțiunile și proiectele educaționale, aleșii județeni au votat atât proiectul de hotărâre privind participarea Județului Maramureş la realizarea proiectului „Tabără Județeană - Concurs pentru elevii olimpici la matematică”, cât și proiectul privind încheierea unui Acord de cooperare cu Inspectoratul Școlar Județean Maramureș pentru organizarea Taberei școlare internaționale pentru elevi din Ucraina și  Republica Moldova, în județul Maramureş.

    Pe ordinea de zi s-a aflat și implementarea proiectului „Noi Servicii Sociale în Comuna Mireșu Mare”, din cadrul Programului de Interes Național (PIN) 2018. În ceea ce privește Centrul Judeţean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Maramureș „Liviu Borlan” - Secția Școala Populară de Artă, Baia Mare, consilierii prezenți la ședința ordinară din luna iulie au aprobat taxele percepute în anul şcolar 2019 -2020. Alte două proiecte care au primit votul aleșilor județeni au vizat Statul de funcții la Centru Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Liviu Borlan” Maramureş și aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru această instituție. Un ultim proiect pe ordinea de zi a vizat modificarea Organigramei şi a Statului de funcții pentru aparatul de specialitate al Consiliului Județean Maramureş.

                                                                                           CJMM

Controale cu efective lărgite ale polițiștilor rutieri în Maramureș

De astăzi până duminică în Maramureș au loc acțiuni cu efective lărgite ale polițiștilor rutieri, acestea având ca scop creșterea gradului de siguranță în trafic. Alături de agenții de circulație maramureșeni, la aceste acțiuni participă polițiști din cadrul Direcției Rutiere a IGPR și din alte zece inspectorate județene de poliție. Controalele se desfășoară conform Planului de operaţiuni al Organizaţiei Poliţiilor Rutiere din Europa (TISPOL).

                                                                                  MaraMedia

CTP, despre cazul cutremurător de la Caracal: "Un copil a chemat statul român în ajutor. Nu o dată, de trei ori"

Gazetarul Cristian Tudor Popescu a declarat vineri seara la Digi24 că este atât de copleșit de cazul Alexandrei, tânăra ucisă la Caracal, încât nu poate face comentarii și a preferat să citească un text scris pe această temă. „Ce vom vedea acum e poate la fel de înspăimântător ca bucățile din trupul Alexandrei și ale altor victime, răspândite prin curte: efortul supraomenesc - sau subomenesc - pe care îl vor face toți ca să se scoată nevinovați”, a conchis cu amărăciune CTP.

„Nu mă simt în stare, îmi cer iertare dvs. și telespectatorilor Digi24, nu mă simt în stare să vorbesc liber despre acest subiect, așa că pot să citesc ceea ce am scris. Am scris un text și aș putea să-l citesc, dacă mi se permite”, a spus CTP la Digi24, vădit afectat.

Volume 90%

„Un copil a chemat statul român în ajutor. Nu o dată, de trei ori. Se afla în primejdie de moarte. Acest stat, în care trăim cu toții și pe care îl plătim ca să trăim, nu să fim uciși, a acționat ca un complice al criminalului sadic din Caracal.

Faptul că au trecut atâtea ore, zile, până când Poliția a intrat în casa omorului, faptul că ucigașul nu a fost prins la câteva luni după ce mai răpise și măcelărise o fată nu sunt câtuși de puțin întâmplătoare.

De câțiva ani încoace, ideea pe care puterea aleasă de noi s-a dat de ceasul morții să o injecteze în Poliție, Procuratură, instanțele de judecată, este: Justiția, zeița protectoare a criminalilor, hoților, corupților, violatorilor, pedofililor... De fapt, nu-i interesa decât hoția și corupția, pe care le practică ei pe scară mare, dar dacă și criminalii pot să acționeze nestresați și nestingheriți, pagubă-n ciuperci!

Procurorii și polițiștii, care ore în șir nu au intrat în casa unde Alexandra era torturată și țipa, n-au avut ca prim gând să-i salveze viața, ci să se țină tâmp și laș de ce credeau ei că e buchia legii, ca să nu aibă probleme.

Aceasta este filosofia care le-a fost turnată în cap de sus.

Nu mai sunt în stare să privesc fotografiile Alexandrei.

Nu pot să mă gândesc decât că a murit singură.

Noi, adulții acestei țări, în care ea a avut încredere când a sunat la 112, i-am înlesnit chinul și moartea.

Și ce vom vedea acum e poate la fel de înspăimântător ca bucățile din trupul Alexandrei, și ale altor victime, răspândite prin curte: efortul supraomenesc - sau subomenesc - pe care îl vor face toți ca să se scoată nevinovați”.

Editare web: Luana Păvălucă

Înotătoarea Bianca Costea a câştigat medalia de aur la Baku !

Înotătoarea Bianca Costea s-a impus, vineri, 26 iulie, în proba de 50 de metri, stilul liber, câştigând medalia de aur, pentru România, la Festivalul Olimpic al Tineretului European, de la Baku.

 Costea a terminat proba de 50 de metri, în 25.34 de secunde, stabilind un nou record la Baku.

România a mai obţinut unsprezece medalii la Festivalul Olimpic al Tineretului European. La judo, Robert Matei a obţinut argintul, Barbara Hagianu a luat aurul, iar Alexandra Paşca a câştigat medalia de bronz. La înot, David Popovici a câştigat aurul şi două medalii de argint. La lupte, Georgiana Antuca a luat aurul, iar Ana Maria Pîrvu a câştigat argintul. La gimnastică, echipa României a luat argintul. La gimnastică individual, Silvia Sfiringu a câştigat bronzul şi Ioana Stănciulescu a obţinut, de asemenea, medalia de bronz.

                                                                                  C.S.

Avem prezidenţiabili!

Principalii prezidenţiabili au fost desemnaţi de cele trei forţe politice clasate pe primele trei locuri la europarlamentare. Fiecare candidat în parte este la fel de bun şi la fel de rău. Depinde din ce parte îl priveşti pe fiecare. Prezidenţiabilii au calităţile şi defectele pe care le au partidele care îi susţin.

Primul dintre ei, Klaus Iohannis, având deja un mandat în spate, ştim ce poate face şi cum se comportă ca preşedinte. Este principalul favorit. S-a remarcat în special în politica externă.

În sensul că a stat la masă cu cei mai mari lideri ai lumii. A fost bine primit de Donald Trump. Avea şi motive preşedintele american să-l laude din moment ce România a fost prima ţară din UE care s-a angajat să plătească 2% din PIB pentru Apărare. Adică să cumpere armament din SUA. Germania plăteşte doar 1% din PIB. De aici rezultă, după opinia lui Trump, că Iohannis este un preşedinte mai bun decât cancelarul Merkel. Cumpărăm armament american de miliarde de dolari, dar vizele pentru români nu s-au desfiinţat.

Klaus Iohannis a înregistrat succese şi în UE. Succesul în plan european nu ar trebui evaluat după numărul de întâlniri la vârf cu liderii europeni, ci după neprimirea României în Spaţiul Schengen. Şi, mai nou, după istorica vizită a liderilor europeni la Sibiu. Rezultatul: nicio funcţie importantă a României la nivelul instituţiilor europene.

Preşedinţia este considerată cea mai înaltă funcţie în statul român. Este, într-adevăr, importantă în măsura în care preşedintele în exerciţiu nu respectă Constituţia, adică nu este echidistant. Ion Iliescu s-a remarcat prin loviturile date partidelor istorice. Emil Constantinescu a ieşit învins de Securitate. Echidistanţa lui Traian Băsescu? A dat din toate puterile în adversarii politici. Şi-a sfârşit mandatele lăsând în urmă, după cum a spus el însuşi, un stat mafiot.

Trecând rapid în revistă performanţele şi mai ales contraperformanţele preşedinţilor pe care i-a avut România, mai degrabă se constată că funcţia nu este chiar atât de importantă. Potrivit Constituţiei preşedintele nu are putere executivă decât în măsura în care şi-o ia singur. Eşecul istoric al României din ultimii 30 de ani este eşecul personal al fiecărui preşedinte.

Onestă din fire, o adevărată mimoză politică, în prima fază Viorica Dăncilă a declarat că nu va candida la preşedinţie. Pe urmă a înţeles că funcţia de preşedinte nu este cine ştie ce mare scofală şi s-a decis să candideze. S-a zbătut ca un adevărat bărbat de stat pentru a fi desemnată candidata PSD.

Tânărul Dan Barna la începutul carierei nu şi-a permis să gândească despre el însuşi că ar putea deveni prezidenţiabil. În semn de respect, USR s-a gândit la o candidatură a Laurei Kovesi. Pe urmă, s-a răzgândit.

Adică a înţeles că nu este mare lucru să fii preşedinte. Faci cam ce vrei. Nu ai decât o responsabilitate simbolică.

Îi reproşează cineva lui Băsescu că în timpul mandatelor lui de 10 ani nu s-au construit autostrăzi? Sau lui Iohannis îi reproşează cineva că România nu a intrat în Schengen?

Interesul cetăţenilor români faţă de alegerile prezidenţiale este disproporţionat faţă de responsabilităţile preşedintelui. Alegătorii privesc alegerile prezidenţiale, primul tur, ca pe un meci de fotbal de calificare la campionatul mondial, iar turul doi ca pe o finală în care o joacă România.

Preşedintele României care nu se implică în jocul politic are doar un rol decorativ. Cel care se implică atacă permanent partidele care sunt în opoziţie cu partidul din care provine, în felul acesta provocând o neîncetată ceartă şi haos pe scena politică. De ce majoritatea ţărilor europene nu îşi aleg preşedintele prin vot direct? Excepţie face Franţa, unde disputele politice sunt cam ca la noi.

Indiferent care dintre cei prezidenţiabili va câştiga, România se va dezvolta cam în acelaşi ritm. Mult mai important decât preşedintele este un partid decis să guverneze fără populisme.

Prezidenţiabilul fiecărui partid reflectă esenţa partidului care îl propune. PSD şi PNL au guvernat suficient de mult ca să li se poată reproşa fiecăruia că nu au făcut autostrăzi şi spitale. USR-PLUS, prin Dacian Cioloş a guvernat un pic, dar neconcludent. Deci pe cine alegem având siguranţa că am ales bine? Nu ştim.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei Maramureş

Lumea Poeziilor - Ion Luca CARAGIALE

Noul val electoral de stânga poate să-i sufle la toamnă preşedinţia lui Iohannis!

 Referendumul pentru justiţie comasat cu alegerile europarlamentare s-a dovedit un glonţ electoral tras în propriul picior de către actualul preşedinte. Organizat în ciuda neconstituţionalităţii sale (aşa cum am scris la momentul respectiv), doar pentru ca să umfle electoral partida lui Iohannis, în realitate a fost „mană cerească” pentru USR, care a fost votat masiv de către tinerii ce visează la liber „fără penali” în funcţii publice şi care nu ştiu că amnistia şi graţierea sunt date juridice de când este istoria societăţii umane. De la Traian, Decebal, Ştefan cel Mare, Regele Feridnand I sau Gh. Dej s-a practicat graţierea şi amnistia. E adevrat Lenin şi Stalin nu le-au aplicat! Referendumul a fost făcut practic pentru diabolizarea de serviciu a lui Liviu Dragnea şi prăbuşirea PSD, fapt ce s-a reuşit cu succes. Liviu Dragnea a fost arestat pe un mizilic, iar PSD-ul lui Dăncilă a devenit un partid minor de sub 15 la sută, foarte ascultător faţă de sistemul securist şi care nu va fi în stare să ofere candidat propriu pentru a intra în turul doi al prezidenţialelor de la toamnă. Fără oglinda electorală diabolizată a lui Liviu Dragnea, actualul preşedinte nu mai există practic politic pentru a ieşi preşedinte. PSD-ul lui Dăncilă este perceput de români ca „guvernul meu” al lui Iohannis, fapt ce îi vor fi decontate insuccesele la alegerile prezidenţiale, iar suveraniştii care votau cu social-democraţii au trecut în barca altor partide, deocamdată minore. Decizia Curţii Constituţionale care a anulat întrebările puse stupid juridic la referendum a dat lovitura de graţie lui Klaus Iohannis, care e perceput de popor că a aruncat pur şi simplu 35 milionae de euro pe fereastră, costurile organizării acestui scrutin consultativ şi inutil.

Sigur că progresiştii nu au ieşit în stradă să protesteze că aceşti bani risipiţi puteau fi daţi pe spitale şi autostrăzi, doar referendumul operativ pentru familie i-a deranjat, fapt ce dovedeşte că educaţia democrată a tinerilor „frumoşi şi liberi” e sub nivelul mării democrate şi incompetenţei morale. O analiză corectă a turului doi a realizat-o recent bătrânul vulpoi de mare Traian Băsescu, care a făcut parte din sistemul ce l-a dat pe „Petrov”: Întrebat dacă Iohannis ar avea probleme cu candidatul USR, Dan Barna, Traian Băsescu a răspuns: “Cu candidatura lui Barna, da, chiar dacă… şi o să-l critic extrem de sever. Barna sau USR a dovedit că şi-a creat un electorat. Ce factură politică are acest electorat mi-e greu să spun. Cert este că prin atitudinile lor cei de la USR sunt mai degrabă nişte neuro- marxişti, mai au şi elemente de analism, e un ghiveci acolo, dar care a prins la generaţia tânără. În cazul în care Barna intră în turul doi cu Iohannis, electoratul PSD cu certitudine se va îndrepta spre a-l sprijini pe Barna împotriva lui Iohannis numai ca răzbunare, ca vot negativ pentru atacurile pe care preşedintele le-a făcut la PSD. Deci riscul este mare pentru Iohannis dacă intră Barna în turul doi. Dar nu mi-aş dori să am un preşedinte, care după ce vede o decizie a Curţii Constituţionale cu opt la zero spune despre judecătorii Curţii Constituţionale că sunt vârful de lance al mafiei. Nu se poate aşa ceva. Arată un om politic iresponsabil”. Ceea ce nu vrea să spună Băsescu este că neo-marxiştii sunt pe val în UE şi sprijiniţi financiar şi politic de către conducerea de la Bruxelles, lucru care va cântări greu pentru turul doi de la prezidenţiale în favoarea candidatului USR. Electoratul român după 50 de ani de comunism a reintrat destul repede în cenzura şi tiparul gândirii marxiste indus de corporaţii, ambasade străine şi serviciile speciale, iar „tineretul festivalier” este sensibil ca un sonar la gândirea serial preformatată indusă de leninismul ideologic propus de factorii de răspundere europeni. Se pare că e predestinat poporului român să consume experienţa lui Karl Marx până la capăt. Se aşteaptă doar un click pe reţelele de socializare de pe smartphon-uri ca tinerii să meargă direct de la festivaluri electrice în cabina de vot cu ştampila pusă pe reprezentantul ideologiei cultural-marxiste. De la ura de clasă s-a trecut repede la ura de gen şi de generaţii, între tineri şi bătrâni ca în 1917, încât praxis-ul actual devine tot mai sufocant şi împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Paradoxal, banii cei mai mulţi cheltuiţi în campania electorală trecută nu i-au consumat cele două partide aflate ciclic la guvernare, ci unul din opoziţie care încă nu a fost la putere. De unde au venit aceşti bani? Şansele ca USR să dea preşedintele din România, coordonate de Bruxelles sunt reale şi obiective. Mai mult, europarlamentarul Rareş Bogdan, parcă e pus la Bruxelles să facă pârtie electorală pentru Dan Barna şi USR, ţinta lui predilectă critică a rămas PSD şi ciuma roşie, deşi social-democraţii în ecuaţia de azi nu contează şi sunt pe cale de dispariţie, iar comunismul e clar în altă parte. Europarlamentarul cheamă la o alianţă de „dreapta” cu USR, care în realitate prin programul şi discursul public propus, partidul lui Barna are o ideologie evidentă de stânga, iar propaganda se apropie de afişele sau mesajele electorale schematice din vremea corifeilor URSS. Din noiembrie, Iohannis s-ar putea să fie istorie, iar România să intre într-un nou ciclu ideologic, care are din păcate tot mai puţin legătură cu democraţia liberală şi drepturile omului, dar perfect conectat la idiosincraziile urii propagate de patriarhul roşu de la Trier. Oare, sentinţele se vor da direct de pe reţelele de socializare, iar Justiţia doar le va aplica fără „graţiere” şi „amnistie”??? Back in the USSR!?

Ionuţ Ţene

Ziua Naţională a Ambulanţei din România

Ziua Naţională a Ambulanţei din România este marcată, în fiecare an, la 28 iulie. Este data la care, în anul 1906, a apărut prima ”Salvare” din Bucureşti, la iniţiativa profesorului Nicolae Minovici.

Cu ocazia „Zilei Naţionale a Ambulanţei din România” şi la împlinirea a 113 ani de existență şi salvare de vieți, Serviciul Judeţean de Ambulanţă Maramureş, cu sediul în Baia Mare, str. Progresului, nr. 17 (în spatele Policlinicii nr. 2), organizează în data de 28 iulie 2019, începând cu ora 10,00 „ZIUA PORȚILOR DESCHISE”.

„Invităm autoritățile locale şi cetățenii care doresc să participe pentru a marca acest eveniment deosebit de important pentru noi.

Vă aşteptăm să fiți alături de noi aşa cum suntem alături de voi în fiecare zi.” se spune în comunicatul dat de SJA MM.

                                                                                         C.L.