marți, 31 martie 2020

Poezii de Mihai EPLI



Nașterea geniului
In memoriam Nichita Stănescu
Ne-ai învățat să iubim
Să suspinăm și să gândim -
Din femeie ai făurit un astru
Care îmbrățișată cerul albastru

Pustietate
Străzile devin din ce în ce mai pustii
În casă stau feriți, înfricoșați oamenii,
Socializarea și depanarea de amintiri

Dispare pe plan global din cauza acestei pandemii

Înserare
Adoarme în liniște soarele
Sora sa:
Luna albastră ce încarcă stelele

În noptea asta albastră
Îmbrățișează melancolia mea

Luna albastră
Luna albastră
Prin înfățișarea ei măiastră
Azi noapte îmbrățișează

Stelele ce luminează
Bolta cerească -
Natura linistită așteaptă
Renașterea sa
Din cercul ce crează
Nemurirea

Nebunie colosală
Omenirea și-a pierdut gândirea
Știrile actuale crează nebunia
Panicați suntem cu toții

Și nu ne mai găsim fericirea -
În casă ne retragem, izolați
Așteptând mântuirea
Bat clopotele bisericii
Ruga preoților ajunge
În cerul albastrtu
Creat de Dumnezeu
Pentru a noastră ocrotire
Căci un virus se naște
Născând o pandemie
În sufletul omenirii







Coronavirusul trasează o nouă hartă a lumii



Sistemele de sănătate fac diferența dintre țări, iar în interiorul țării diferența este dată de modul de administrare a spitalelor. În județele în care directorii sunt capabili, sunt buni administratori, situația este sub control, indiferent de materialele pe care le au la dispoziție.
 Din cauza incapacității unor manageri câteva spitale au intrat în carantină. Locul în care oamenii se duc să se vindece au devenit focare de infecție cu coronavirus.
 Criza provocată de noul coronavirus oferă ocazia de a vedea modul în care și-a gândit fiecare țară  sistemul de sănătate. Câteva spitale, Suceava, Deva, Arad, având un număr mare de medici și personal sanitar infestați din cauza neglijenței managerilor, sunt în carantină. Sistemul se dezinfectează și de incompetență, nu doar de coronavirus.
 Coronavirusul trasează o nouă hartă a lumii. Fără să fii un mare specialist, urmărind situația statistică din fiecare țară se poate constata că Germania are de departe cel mai eficient sistem sanitar. Statele Unite sunt compleșite de numărul mare de infectați, sistemul american nu face față noii provocări. Donald Trump, trecând peste mândrie, s-a văzut obligat să ceară sprijin logistic din partea Chinei.
 Statele din Uniunea Europeană nu au un sistem sanitar integrat, unitar.  Comisia Europeană, guvernul Europei cum ar veni, s-a limitat la recomandări privind medicamentele compensate, introducerea sau interzicerea unor medicamente. Pe scurt, Parlamentul European nu și-a făcut treaba, a făcut mai multă politică decât administrație. Astfel că la prima mare încercare sistemul nu face față. Instituțiile europene,  bine finanțate, se dovedesc niște organisme birocratice, ineficiente în situații de urgență.
 Modul în care fiecare țară este afectată de coronavirus are o directă legătură și cu modul în care s-a răspândit forța de muncă dinspre est spre vest. Spre Germania au migrat cei mai mulți specialiști, ingineri, medici, asistente medicale, infirmiere. Acum această forță de muncă foarte calificată este foarte utilă în lupta împotriva coronavirusului, Germania având cel mai mic număr de morți raportat la numărul de infectați.
 Spre Italia și Spania au migrat căpșunarii, muncitorii agricoli, îngijitorii de bătrâni, muncitorii necalificați, mai ales din contrucții, dar și interlopi, femei de stradă, cerșetori. Aceștia se regăsesc printre miile de români care se reîntorc în țară, pe de o parte pentru că nu au contracte de muncă, pe de altă parte fugind din zona roșie infestată de coronavirus.
 Nici Marea Britanie nu are un sistem bine pus la punct. Românii, polonezii, migranții din fostele țări socialiste, care și-au găsit un loc de muncă în țara care a ieșit din UE sunt mulți ingineri IT, muncitori, spălători de vase, oameni care fac curățenie, dar puțini medici.
 Coronavirusul obligă la o nouă reîmpărțire a lumii, la o nouă diviziune a muncii.  Ca după un război mondial. În cazul României, ca după revoluția anti-comunistă din 1989. Dacă, după această provocare mondială,  lumea nu se va schimba, un nou coronavirus, nu neapărat ca și cel care ne afectează  modul de viață acum, se va abate asupra omenirii. Este greu să ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă un virus de agresivitatea, de virulența acestui necunoscut Covid 19, ar  infecta internetul.
 Amurgul, ca și zorii unei lumi noi,  dau naștere unor cohorte de vizionari, de profeți ai sfârșitului sau, în cel mai fericit caz,  de mesia, de vestitori ai unui viitor mai bun.
 Deocamdată, lumea, oamenii de azi, s-ar mulțumi și cu administrații mai eficiente, cu politicieni mai dedicați oamenilor pe care îi reprezintă în diferite instituții, fie că este vorba despre parlament, despre guvern, despre administrațiile locale, prefecturi, primării, consilii județene etc.
 Coronavirusul, cu siguranță va trasa și o hartă spirituală în interiorul omului covârșit de frică, obligat să stea în propria lui casă ca un melc în propria lui cochilie.

Autor: Dumitru Păcuraru
Sursa: Informaţia zilei Satu-Mare

CANADA – SEDINȚA DE CENACLU VIRTUAL ,,DESTINE LITERARE”, 30 MARTIE 2020, MONTREAL




Distinsi colaboratori, va asiguram de intreaga noastra consideratie si apreciere!
Creatiile colaboratorilor nostri vor fi facute cunoscute , atat in tara cat si in diaspora, prin intermediul Revistei STARPRESS , AL ANTOLOGIILOR STARPRESS si al cenaclurilor, intalnirilor literare din asociatii culturale, biserici, consulate, ambasade, comunitati etc.
VA INFORMAM ca AU AJUNS  SI ULTIMELE EXEMPARE ALE ANTOLOGIILOR - ROMANIA, TARA MEA DE GLORII, ROMANIA, TARA MEA DE DOR, in USA / NEW YORK, CANADA -Ontario, Montreal, AUSTRALIA-Sydney si Noua Zeelanda.

 Va dorim sanatate deplina, succes . DOAMNE, AJUTA-NE!
Ligya Diaconescu

[Timpul_adevarului] Reiterare

D-le  KLAUSS IOHANNIS- PRESEDINTE,

 Ca fost votant al dvs. in 2014-pe considerentul ca v-am vazut  ca om cu credinta in Dumnezeu,mergand la Biserica-  revin si va reiterez mai jos- MESAJUL din partea Lui Dumnezeu- trimis dvs. in 21.03.20.
     Ma intreb..Daca ne gasim in situatia cand-Dumnezeu a hotarat salvarea poporului Sau- confruntandu-se cu Faraon-domnitorul Egiptului?

 PRECIZEZ:
   1-Nu sant fanatic religios, ci CRESTIN PRACTICANT
   2-Nu sant...carcotas..certaret..etc
   3- Nu sant  PESIMIST  ci OPTIMIST
    4- NU  am nici-o intentie  de a raspandi  PANICA IN POPOR 

   In TOT  ceace  fac, DORESC  ca sa  RIDIC MORALUL  POPORULUI ROMAN , SA FIE OPTIMIST, SA SE INCREADA PE DEPLIN  IN DUMNEZEU- singura FIINTA din UNIVERS - CARE NU MINTE  SI CARE  DORESTE SA TAMADUIASCA  ROMANIA.AMIN! 

                ******

Dragomir Oltean

31 March at 09:31 · 

"" Cheamă-Mă în ziua necazului, şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi""(Ps.50;15)

Dle- Klauss Iohaniss-Presedinte,
 ,
 Va trimit,urmatorul mesaj-primit de la Dumnezeu- ,urmare actiunii respective Dumnezeu v-a lucra cu putere in Romania..

"Ori de cate ori iesiti in fata Natiunii Romane-direct,prin intermediul Massmedia(TV,RADIO) pentru transmiterea masurilor luate, inainte de TOATE,
 1- UNITI-VA cu TARA(poporul Roman) prin rostirea publica a Rugaciunii -TATAL NOSTRU- si Dumnezeu v-a OCROTI Romania.
 2-Poporul Roman,deja a intrat in AUDIENTA la Dumnezeu,prin rostirea Rugaciunii -TATAL NOSTRU- insotita de ..DANGATUL CLOPOTELOR incepand cu 19.03.20
 3-Asa au procedat urmatorii ;

A-(1 Imp.18;44-45) Imparatul Ahab,-punand capat secetei de 7 ani;
 Iată că se ridică un mic nor din mare, ca o palmă de om.” Ilie a zis: „Suie-te şi spune lui Ahab: „Înhamă şi coboară-te, ca să nu te oprească ploaia.” 
Peste câteva clipe, cerul s-a înnegrit de nori, a început vântul şi a venit o ploaie mare"" 

B- (Iona 3;5-9) Dumnezeu N-A NIMICIT NINIVE Oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci, de la cei mai mari până la cei mai mici. 
 6 Lucrul a ajuns la urechea împăratului din Ninive; el s-a sculat de pe scaunul lui de domnie, şi-a scos mantia de pe el, s-a acoperit cu un sac şi a şezut în cenuşă. 
7 Şi a trimis să se dea de ştire în Ninive, din porunca împăratului şi mai marilor lui, următoarele: „Oamenii şi vitele, boii şi oile să nu guste nimic, să nu pască şi nici să nu bea apă deloc! 
 8 Ci oamenii şi vitele să se acopere cu saci, să strige cu putere către Dumnezeu şi să se întoarcă de la calea lor cea rea şi de la faptele de asuprire de care le sunt pline mâinile! 
 9 Cine ştie dacă nu Se va întoarce Dumnezeu şi Se va căi, şi dacă nu-Şi va opri mânia Lui aprinsă, ca să nu pierim!”

C- Asa procedeaza Mr.TRUMP-Presedintele USA.

Precizez ca nu sant FANATIC, IMI ASUM CEACE SPUN ,bazat pe CREDINTA IN DUMNEZEU si EXPIERENTELE PERSONALE avute cu Dumnezeu CARE A INTERVENIT EFECTIV IN VIATA PERSONALA SI DE FAMILIE.

 MY GOD BLESS ROMANIA&ROMANIAN PEOPLE.AM!

                                                                                         DRAGOMIR OLTEAN

[Timpul_adevarului] Mijlocirea 2-a

Daca ramaneti in Mine si daca raman in voi cuvintele Mele, cereti orice veti vrea, si vi se va da. (Ioan.15:7)

A 2-a MIJLOCIRE(negociere) LA DUMNEZEU.

Dumnezeul lui Avraam,Isaaac si Iacov, Domnul meu si Dumnezeul meu;
cu umilinta,vin la picioarele Tale si te rog sa asculti -din locul locuintei Tale- rugaciunea pe care ti-o inalt Tie;

1- Iti multumesc ca prin Harul si mila Ta sant sanatos,dupa 21 zile de autoizolare si in aceasta dimineata ai pus putere in corpul meu sa ma ridic in capul oaselor si sa strig catre Tine.

2-La 24 ore dupa prima rugaciune de mijlocire,in care te rugam ;""Doamne Dumnezeule,- CRED CA TU GASESTI CEL PUTIN -cinci zeci de oameni buni in Romania.- fapt pentru care te rog Salveaza Romania de COVID-19"" constat ca;

Tu N-AI GASIT 50 oameni buni in Romania,pentru a opri raspandirea COVID-19 ,bazat pe urmatoarele

' a- Nr celor decedati din cauza COVID-19 a crescut spontan cu 15 - datorita ASCUNDERII ADEVARULUI SI PERSISTENTEI IN MINCIUNA a celor ce se afla pe scaunele decidentilor

b-Municipiul Suceava,impreuna cu 8 Comune a intrat in CARANTINA TOTALA- fiind inchisa aceasta regiune.

c- Spitalul Jud. Deva a intrat in CARANTINA TOTALA pentru 14 zile-incluzand TOT personalul(Medici,Asistenti medicali,pacienti etc) aflati in incinta la data de 30.03.20= INCHIS TOTAL ,fara posibilitate de intrare,iesire.

d- Urmeaza alte Spitale-Arad,Bucuresti, etc din cauza lipsei de echipamentelor de protectie,aparate tehnico-medicale etc

e- Personalul medical-sectia ATI- din Spitalul Orastie au demisionat si au parasit locurile de munca

f- In fiecare zi se emite cate o Ordonanta Militara,prin care se dispun noi masuri ,din ce in ce mai drastice pentru populatie

g-Cu toate asigurarile date, persoanele investite pentru administrarea acestei pandemii SANT DEPASITE de situatia reala de raspandire a COVID-19

h- In locul cresterii temperaturii-incalzirii- zilnice-ce ar duce la stoparea raspandirii COVID -19(asa cum declara Min Sanatatii) , vedem ca in Romania NINGE-temperaturile scad,fapt ce favorizeaza raspandirea COVID-19
etc
3- Doamne Dumnezeule-Tu esti in controlul TUTUROR LUCRURILOR - asa cum ai spus ca "" •Nicio faptura nu este ascunsa de El, ci totul este gol si descoperit inaintea ochilor Aceluia cu care avem a face. (Evr.4:13)"" te rog,
CAUTA IN ROMANIA si daca gasesti"" zece oameni buni,placuti Tie"" SALVEAZA ROMANIA de COVID-19

4-Doamne completeaza Tu mai departe, Eu m-am rugat TIe in NUMELE DOMNULUI ISUS PRIN DUHUL SFANT.AMIN!

MY GOD BLESS ROMANIA&ROMANIAN PEOPLE.AMEN!

                                                                                         DRAGOMIR OLTEAN

Poesis - Mircea Dorin Istrate



MINCIUNĂ  DULCE,  ALINARE

Mă minți în fiecare noapte
Și-n clipe dulci mă amăgești,
Cu-a tale tremurate șoapte,
Cu-a tale patimi nebunești,

 Cu-a tale sfinte jurăminte,
Cu-a tale gene lăcrimate,
 Cu-a tale vise ce-s rostite
În dulci cuvinte-nduioșate,

În sărutări cu gust de miere
Și-mbrățișări cu dor și foc,
Cu cea simțire ce se cere,
Clipita-ți fie cu noroc.
                    *
De ce te cred în orice noapte
Că adevărul tu mi-l spui,
Că râsul tău și-a tale șoapte
Nicicând minciună-n glasu-ți nu-i

Și nici a ta îmbujorare
Ce-al tău obraz ți-l înroșește
Și nici a ta îmbrățișare
Ce-n ai ei cald mi te topește

Și nici a simțului chemare
Ce vine din a ta ființă
Și nici a buzei sărutare,
Nu-nșeală buna mea credință.
                     **
Mă minte dar și-n dulci cuvinte
Să-ți pui smerit și-nfiorare,
Cât voi trăi să țin aminte
C-ai fost divină alinare
    Și-a raiului....asemănare.

29.03.2020
      



 MĂ-NTREB  ADES

Mă-ntreb ades, de ce-am lăsat
Cuibarul celui dulce sat
Și am plecat spre alte zări
Spre neștiute depărtări?

De ce-am lăsat în urma mea
Sătucul sub aceeași stea
Ce să mi-l țină-n priveghere,
Prisacă, cu știubei de miere?

Și casa ceea părintească
Pe vatră veche, strămoșească,
Și Coasta, Dâlma și hotarul
Cu care am trecut amarul,

Și stâna-n dealuri priponită
Cu turma-i veșnic renoită,
Și Valea lină, curgătoare
Și Bercul tot, numai o floare,

Și cărăruia urcătoare
Spre viile din Coasta Mare,
Pomiștea popii, părăsită
Și poala codrului umbrită,

Și șipotul cu apă rece
Și puntea care Valea-mi trece
Și țintirimul cu melini
Și cruci căzute, printre spini.

Și-al meu nemșug, cu mic, cu mare,
Bisericuța ce-n altare
Ținea icoane învechite
De timpuri încă scorojite.

Și leatul meu, de-acum rărit,
Prin zări departe risipit,
Frumoase fete, dulci codane
Ce-n suflet mi le țin icoane.
                    *
Acum, pe uliți înierbate
Doar vântul seri îmi mai bate
Chemându-mă să vin ’napoi,
Să fim cum fost-am, doar noi doi,

În Grui, în Bedea, pe hotare,
Mergând desculț pe drum de care.
Mi-o da frăguțe îndulcite,
De pe cărările umbrite

Și-n nopți mi-o da un cer de stele
Și toate visele acele,
Cu îndulcitele-amintiri,
Cu toate vechile iubiri,

Cu tot ce-a fost aici odată
Și-acuma-i  geană lacrimată,
Când gândul mi-l întorc la tine
Sătucul meu,  cuibar de bine.

30.03.2020






















Comunicat de presă nr.10

                                                                            
31 martie 2020
                                                                                   Purtător de cuvânt: Dan Bucă,
                                                           Tel.: 0755-112726
Măsuri impuse conducătorilor autovehiculelor de marfă, cu o capacitate mai mare de 2,4 tone care revin din străinătate


            În contextul măsurilor de prevenire și limitare a răspândirii  infecției cu Coronavirus - COVID19, prin Ordonanța Militară nr.4/2020 au fost impuse mai multe măsuri conducătorilor autovehiculelor de marfă, cu o capacitate mai mare de 2,4 tone care se întorc în țară din străinătate.
         ”Societățile de pe raza județului nostru care efectuează transporturi de marfă au obligația de a respecta prevederile legale stabilite. Astfel, la intrarea în țară pentru protejarea propriilor familii, conducătorii acestor vehicule optează pentru carantinare/izolare, dar nu mai mult de 14 zile, în perioada dintre curse, pentru una dintre modalitățile de protecție: carantinare în spații puse la dispoziție de către angajator;  izolarea la domiciliu împreună cu toate persoanele care locuiesc sau se gospodăresc ori singuri în alt spațiu locativ disponibil; carantinarea la cerere în spațiile puse la dispoziție de către autoritățile administrației publice, cu suportarea cheltuielilor aferente carantinării. Opțiunea pentru una din modalitățile precizate se materializează prin completarea unei declarații pe proprie răspundere prin care șoferii își asumă una dintre cele trei variante de carantinare, respectiv izolare” a spus președintele CJSU Maramureș, prefectul Nicolae Silviu Ungur. Măsura stabilită, prin ordonanță militară, a intrat în vigoare începând cu data de astăzi, 31 martie 2020. De asemenea, atragem atenția furnizorilor de servicii și de utilități publice că pe perioada stării de urgență nu pot fi majorate peste nivelul practicat, odată cu publicarea ordonanței militare în Monitorul Oficial al României, prețurile la energie electrică și termică, gaze naturale, alimentare cu apă și carburanți. Acestea pot fi doar diminuate în funcție de cerere și ofertă.
        
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Maramureş

𝗗𝗲 𝘃𝗼𝗿𝗯𝗮̆ 𝗰𝘂 𝗽𝗿𝗼𝗳𝗲𝘀𝗼𝗿𝗶𝗶 𝗶̂𝗻 𝘀𝗮𝗹𝗮 𝗱𝗲-𝗮𝗰𝗮𝘀𝗮̆


Dragi colegi,

Vă suntem recunoscători pentru interesul deosebit arătat primului webinar din seria De vorbă cu profesorii în sala de-acasă, din cadrul proiectului Școala pe Net, în care am stat de vorbă cu 3 învățători din comunitatea Îndreptar Digital, ambasadori ai programului.

Le mulțumim doamnelor Ana Clara Grecu (Liceul Tehnologic Carol I, Valea Doftanei), Diana Gheorghe (Școala Gimnazială George Emil Palade, Ploiești) și Alina Buduleanu (Școala Gimnazială nr. 29, Galați), care ne-au împărtășit vineri din experiențele lor la clasă și cum folosesc tehnologia pentru a păstra legătura cu elevii lor.

Înregistrarea webinarului este disponibilă în linkul de mai jos.
Vezi înregistrarea webinarului
În cadrul webinarului invitatele ne-au relatat, cu multă deschidere, cum au început acum două săptămâni, care a fost procesul prin care au trecut, cum arată o zi de școală de-acasă, ce au învățat, ce provocări au întâmpinat și depășit, dar și ce le ține motivate. Mai mult...
De la Ana Clara Grecu am aflat despre nerăbdarea elevilor ei de clasa a III-a pe WhatsApp când se apropie ora de conectare pe Zoom și despre cum duce în online rutinele de salut, activitățile de învățare și de conectare cu elevii, dar și despre nevoia lor de a fi împreună, precum o familie. Au învățat să lucreze online și în grupuri mici în Zoom, prilej cu care s-au cunoscut mai bine și au devenit mai deschiși să facă echipă cu orice coleg.  Au recapitulat părțile de vorbire, au exersat la matematică prin provocări Kahoot, au vizitat virtual Muzeul Aviației și Muzeul Antipa, au desenat, au citit și au recomandat cărți și s-au conectat într-o întâlnire online cu o altă clasă.
De la Diana Gheorghe am aflat idei și activități deosebite pentru o altfel de Săptămână Altfel, în online, așezate cu măiestrie de elevii ei de clasa a IV-a într-un jurnal al săptămânii realizat cu ajutorul platformei Padlet. Au vizitat virtual Muzeul Antipa, și-au exprimat părerile despre vizită, au folosit aplicația Word Cloud pentru mesaje despre mediu și poluare, au sărbătorit Ziua Fericirii prin pregătirea Prăjiturii Fericirii, apoi Ziua Amabilității, Ziua Pădurilor, Ziua Poeziei și Ziua Meteorologiei, au citit, au desenat și s-au jucat. 
De la Alina Buduleanu am descoperit povestea ei alături de cei 27 de elevi de clasa a II-a în Google Classroom: Laboratorul elevilor creativi. Folosind drept context o poveste începută anul trecut, când ”micii elevi astronauți” au ”aselenizat” și au construit o Bază pe Lună, activitățile au continuat în online și au luat forma unor provocări de limba română, matematică, activități integrate care contribuie la dezvoltare personală, echilibru fizic și emoțional: „Mănânc ca un astronaut” (meniul zilnic al unui astronaut), „Mă antrenez ca un astronaut” (un program cu 5 exerciții fizice), „Emoție și echilibru” (3 activități relaxante), dar au creat și un playlist muzical al astronauților. 
Vezi înregistrarea webinarului
CE VĂ PREGĂTIM SĂPTĂMÂNA ACEASTA?
Cu această ocazie vă dăm de veste și vă invităm să vă înscrieți la webinariile din această săptămână:
Webinar 2
31 martie, ora 16:00, pe Zoom - Cum ajungem să continuăm comunicarea cu elevii care nu au acces la tehnologie? Profesorii susținuți de Teach for Romania și Seeding Knowledge Foundation povestesc despre lecțiile învățate în această perioadă lucrând cu elevii din medii vulnerabile și cum găsesc resurse de energie să continue.
Formular înscriere webinar 2
Webinar 3
2 aprilie, ora 17:00, pe Zoom – De vorbă cu directorii în ”școala de-acasă”, în care vom afla cum susțin directorii comunicarea cu elevii și părinții, dar și cum continuă să fie împreună în cancelaria virtuală. 
La discuție va participa ca invitat și Marian Cîrlig, Ambasador Îndreptar Digital, care va povesti despre experiența și bunele practici în utilizarea instrumentelor digitale ca director și învățător la Școala Gimnazială Dimitrie Ion Ghica din Radovanu, Călărași. 
Vor fi alături alți doi colegi directori din programele Fundației Seeding Knowledge: Carmen Maxim, director al Liceului Tehnologic Nr. 1 Fundulea, Cristian Stănilă, director al Școlii Gimnaziale „Iorgu Iordan” din Tecuci.
Formular înscriere webinar
Vă invităm și pe grupul de Facebook al programului să descoperiți activități și sursă de inspirație zilnică de la comunitatea de învățători Îndreptar Digital, pe www.facebook.com/groups/IndreptarDigital/.

Cu mulțumiri și recunoștintă pentru efortul vostru voluntar de a ține aprinsă atenția pentru învățare, și cu mult drag,


Echipa Asociației Techsoup

Jocul de șah

În ultimii doi ani, până la pensionare, Doru-Sorin nu mai avea răbdare. I se părea o veşnicie cele şaptesute trezeci de zile până la marea zi a ieşirii la pensie. I se urâse să se scoale zilnic la patru dimineaţa, să ia primul tramvai care să-l ducă la întreprinderea unde lucra. Sub această aşteptare s-a rostogolit timpul peste el. Între timp i-a murit soţia într-un accident de circulaţie, pe care a îngropat-o cu bruma de bani strânşi pentru un tratament la Băile Olăneşti. Nu de puţine ori se gândea când au trecut 39 de ani de muncă. De la decesul jumătăţii mitologice, Sorin îşi „omora timpul” jucând şah de unul singur, după ce se întorcea de la servicu, iar în timpul verii ieşea pe banca din faţa blocului să joace o partidă de şah. . „De ce să mă bucur, dacă nu mai este Maria? Fără ea totul pare pustiu. N-am cui să-i spun că azi l-am bătut la şah pe Doru“.   
În ziua pensionării colegii i-au făcut cadou un costum de haine, o umbrelă şi un geamantan.
– Pentru călătorii nenea Sorin!
– Să ai viaţă lungă, cu sănătate!
I-au urat colegii, într-o mică ceremonie, organizată în clubul unităţii. Emoţionat a mulţumit cu glas stins. Singur şi abătut a ieşit pe poarta unităţii pe unde a intrat şi ieşit de mii de ori. Portarul l-a salutat ca de obicei. Strigându-l din urmă:
– Pensie îndelungată!
Ajuns acasă Doru-Sorin puse costumul în dulap, umbrela pe cuier şi geamantanul îl aranjă deasupra şifonierului de pe hol. Primele zile s-au scurs ca nişte reptile ce se târăsc pe un teren nisipos. Până la urmă, simţind nevoia de a sta de vorbă cu oamenii, şi-a luat cutia cu piesele de şah, şi a ieşit din apartament. A coborât cele două zeci de trepte şi a luat-o agale spre barul din colţul străzii, unde din când în când, mai ales la salariu, se ducea să bea o bere, să mai audă o vorbă. „Aşa … ca birjarii la botul calului, după ce a făcut un transport.”. Piesele zornăiau în cutie, parcă se certau. „Au îmbătrânit odată cu mine şi acestea. Le am amintire de la bunicu’. Îmi spunea că sunt făcute de puşcăriaşii de la Ocnele Mari. Doamne, doamne, cum a trecut timpul. Parcă ieri mă mângâia pe cap şi-mi repeat un citat din Romain Rolland: Sorin, să şti, că…acolo unde caracterul nu există, nu există nici om mare, nici artist mare, nici mare om de acţiune. Puţin importă succesul. Trebuie să fii mare, nu să te prefaci că eşti”.   
Cu aceste gânduri a intrat în Cafe-Bar. Mirosul de alcool amestecat cu fumul de ţigară îl îngreţoşă. Era pe punctual de a se întoarce, când se auzi strigat.  
– Sorin! Vino aici, la masa mea!
Îşi îndreptă privirea spre locul de unde venise chemarea. Prin fumul de-l tai cu cuţitul, îl zării pe vecinul Mărin. Se îndreptă spre el.
– Stai aici!
Se aşeză, punând cutia pe masă. Se uită în jur. La fiecare masă era câte o faţă cunoscută, de prin blocurile vecine.
– Ce bei?
– O bere! Dar … fac eu cinste. Este prima mea zi de pensie.
– Felicitări! S-o mănânci cât mai mulţi ani!
– Mulţumesc! Tu ce ai băut?
– Un carcalete!…Doina! Adu aici un repetir şi o bere pentru noul nostru pensionar. E prima zi!
Ceilalţi auzind de acest eveniment, toţi pensionari din cartier, ridicară paharele şi îi urară sănătate şi pensie lungă. După ce sorbiră câte o gură din pahare, Marin îl întrebă.
– De ce ai adus şahul?
– Să jucăm. Să mai treacă timpul, şi mintea să nu lenevească. Vorba latinului… „minte sănătoasă în corp sănătos”!
Şi se apucară să aşeze piesele pe tabla de şah. După un timp, pe neobservate, mai toţi consumatorii de la celelalte mese, se strânseră în jurul lor, luând scaunele cu ei. După două ore, partida s-a încheiat cu victoria pieselor albe. Cei doi „beligeranţi” îşi strânseră mâna, după care goliră paharele.
– Marine, plec. M-am intoxicat cu atâta fum de ţigară. Mâine ne vedem iarăşi aici.
– Da …! Continuăm să jucăm.
După o săptămână şi ceva, şi-a luat cutia de şah sub braţ şi cu paşi agale s-a îndreptat spre barul de la colţul străzii. Uşa era deschisă şi se vedea cum un fum albastru de ţigară năvălea Dar pe Marin nu-l vedea. „Poate vine mai târziu … ”. Se aşeză la aceaşi masă, punând cutia cu piesele de şah alături.
– Doamna Doina, vă rog aduceţi-mi o sticlă de bere!
Femeia, trecută de prima tinereţe, dar păstrând frumuseţea femenină încă, a ieşit pe uşiţa de la bar, şi îi puse sticla pe masă.
– Mulţumesc! L-aţi văzut pe Marin?
Femeia se uită la el câteva clipe, mirată, şi-a rotit privirea în jur la cei şapte pensionari care îşi sorbeau liniştiţi băutura din pahare, apoi cu un glas ce exprima o durere, îi răspunse:
– Nu aţi auzit domnule Sorin ce s-a întâmplat?
– Nu!
– Azi, se împlinesc opt zile de când l-au înmormântat.Dumnezeu să-l odihnească!
– Văd că ai venit cu şahul. Facem o partidă?  L-a întrebat Vasile.
– Sigur! Sorin a deschis cutia şi a luat în palme doi pioni de culori diferite.Ce alegi? — Dreapta! Deschise palma.
– Soarta a hotărât! Joc cu negrele… cu toate că nu-mi place culoarea asta.
– Dacă doreşti, facem schimb!
– Nu! Acesta e norocul!
– M-ai învins! Mâine îmi iau revanşa.  Se consolă Vasile.
Îşi strânseră mâinile.
– Bine. Vin la aceaşi oră. După care se ridică, îndreptându-se spre bar.
– Doamna Doina, puteţi să ţineţi şahul aci? Să nu vin în fiecare zi cu el.
– Sigur! L-a luat şi l-a aşezat sub tejghea.
– Vă salut domnilor! O zi bună în continuare…
Acel mâine se făcură trei săptămâni. Sorin a trebuit să plece la ţară să culeagă prunele de vară. Întors în oraş într-o vineri, cum l-a văzut doamna Doina a scos şahul de sub tejghea şi îl întinse lui Sorin.
– N-a jucat nimeni cu el. N-avea cine să joace, că pe Vasile l-a luat Domnul!
– Îmi pare foarte rău! Dumnezeu să-l aibe în paza Lui!
– Mai sunt aici colegi de… pensie.
Privind în jur la cei cinci pensionari răspândiţi pe la mese cu câte un pahar în faţă. Auzind conversaţia, Gavrilă, un bătrân cu faţa brăzdată de riduri adânci, se ridică de la masă.
– Joc eu!
– Bravo!
Privindu-l Sorin îşi zise: „A fost marinar, după cum se văd ridurile”.
Urmară acelaşi ritual. Gavrilă joacă cu negrele. Până la un punct se credea că se ajunge la remiză. Gavrilă evită, printr-o mutare a nebunului, remiza.
– La revedere domnilor! Pe mâine!
Două săptâmâni nu a mai dat pe la bar. Zilnic, cu pătura, termosul cu cafea şi cu „Martin Eden”, romanul preferat lui, într-o sacoşe, dis de dimineaţă, pentru a prinde razele ultraviolete, se îndrepta spre malul Someşului, pentru a face plajă. Citea, şi din când în când cobora spre luciul apei, stropindu-se cu ea, luând-o în căuşul palmelor. Alături făcea plaje o femeie.
– Mi-am uitat termosul acasă!
Sorin îi umplu cu apă un pahar de unică folosinţă .
– Mulţumesc domnule!
-Sorin, mă numesc. Şi Doru!
– Maria! Întinzându-i mâna.
– Şi pe răposata mea soţie tot Maria o chema!
– Dumnezeu s-o ierte!
Pentru o clipă a fost impresionat de coincidenţă. I-a luat mâna în palma sa, şi o căldură i-a frisonat tot corpul.
Sorin şi-a luat cartea şi paharul cu cafea şi s-a aşezat pe un colţ al cearcefului mlângă Maria. Între cei doi s-a aşternut tăcerea. Se priveau pe furiş, ca doi adolescenţi. Din vorbă în vorbă, a aflat că este divorţată, că bărbatul ei a plecat cu alta. „Să o invit pe la mine?” Pe de altă parteşi Maria se gândea să-l facă prieten. „Dacă refuză să vină la mine?”. Până la urmă el îndrăzni să rupă tăcerea.
– Ce faci spre seară Maria?
– Nimic deosebit!
– Atunci să facem amândoi ceva … deosebit! Te invit pe la mine, la un ceai. Ce zici?
– Cu mare plăcere.
Sorin, înseninat, îi privi pulpele frumos rotunjite şi sânii ca două piersici coapte. „Arată bine. Ca Femeia la 40 de ani, a lui Balzac…”.
La rândul ei, Maria îl privea pe sub sprâncene. „Nu arată a fi aşa de bătrân. Cred că mai poate … ”
El se întinse pe cearceaf atingându-i, ca din întâmplare, cu genunchiul pulpa piciorului stâng. Un fior plăcut îi străbătu tot corpul. „De mult n-am mai simţi o astfel de plăcere!”. Ea, îşi ridică piciorul, ştrengăreşte, şi-l puse peste piciorul lui. „Ce plăcut e să-l ating”.  
-Eşti pensioner? îl întrebă Maria.
– Din vara aceasta.
– Dar, tu?
– Pensionară pe caz de boală. Mi-a aranjat sora mea care este medic.
– Bravo! Ai destul timp acum să te ocupi şi de tine …
Până la urmă stabiliră, spre prânz, să meargă la ea acasă. Soarele era prea puternic şi pielea începuse să-i usture. Au strâns totul. Maria, grijulie, îl ajută să pună în sacoşă tot ce avusese el.
– Stai departe?
– Nu! Trecem podul peste Someş şi primul bloc de patru etaje pe dreapta.  
Mergeau unul lângă altul de parcă era Maria cea de prima dată, aşa simţea Sorin. „Parcă ar fi Florin…” îşi zise în gând Maria, luându-l discret de mână.***
Obosit, seara adormi devreme. Se visa într-o sală mare de bal valsând cu Maria îmbrăcată în alb. Alunecau, aci se făcea că pe un parchet lustruit, altă dată parcă valsau într-un nor alb-azuriu fără să atingă podeaua. Maria, partenera de dans, când se învârtea în piruetă, avea chipul soţiei, iar la a doua piruetă avea faţa Mariei. Un fel de Ianus, divinitate mitologică romană. O strângea cu o mână de mijloc şi cu cealaltă îi ţine palma întinsă. Levitau, levitau într-un dans al fericirii, iar orchestra revărsa peste ei o melodie astrală.   
Se trezi brusc şi cu părere de rău că visul nu este o realitate. Privi pe fereastră. Se înnorase. După ce a luat micul dejun a ieşit din casă şi cu paşi agale s-a îndreptat spre Café-Barul din colţ. Intră, sperând că vede feţele cunoscute la mese. Dar nu era nimeni. Doina, barmana, citea o revistă.  
– Bună dimineaţa Doina!
– Bună să-ţi fie inima, domnule Sorin! N-ai mai dat pe la noi!
– Am fost la plajă!
– Văd că azi nu ai clienţi … nu s-au sculat, poate!
– N-au cum să se mai scoale! S-au dus toţi!
– Unde?
– Acolo unde ne ducem odată, şi odată …
– Păi cum!?
– Dimineaţa jucau câte o partidă cu şahul dumneavoastră, a doua zi, parcă era un blestem, murea cel care pierduse în ziua precedentă. O coincidenţă care ne-a uimit pe toţi.
Sorin rămase pe gânduri. Chiar se întristă. Se îndreptă spre uşă şi ieşi.
– Domnule Sorin, nu vă luaţi şahul? Îl strigă din urmă Doina.
Nu răspunse. S-a întors acasă şi niciodată n-a mai dat pe la barul din colţul blocului.
Autor: Al.Florin ŢENE, preşedintele Ligii Scriitorilor Români