POEZII de GELU DRAGOŞ JUNIOR

1. Cum au ajuns aripile sa fie ataşate pe spatele îngerilor

privind pasarile, dedal si icar au invatat zborul,

oamenii l-au uitat...

tarziu au inceput sa viseze ca zboara din nou

si nicio pasare nu s-a mai simtit libera in zbor;

masinarii de zbor mai grele ca aerul

aruncau bombe grele,

pamantul devenea plin de sange

iar pasarile flamande rupeau cu ciocul

bucati de carne

soldatilor ramasi li se montau aripi metalice

din armele devenite inutile dupa

razboi

si deveneau ingeri...

2. Cum a ajuns marea să fie sărată

Pamantul sa fie un ring de dans!

au spus,

apoi au dansat pana li se rupeau incaltamintele

si tot nu s-au oprit,

nici cand le sangerau picioarele

si marile se colorau in rosu...

apoi au zis:

Pamantul sa fie o pictura imensa,

au vopsit catargele vapoarelor,

pescarusii si marea

si nu s-au oprit nici cand li se rupeau pensulele,

nici cand ii dureau mainile...

tarziu, cand s-a lasat inserarea,

au inceput sa planga si au sarat marea...

3. Poem pentru ea

aştept:

să-mi iasă fluturi pe gură,

să-mi crească flori pe umeri,

să-mi curgă vin din ochi

sau cel puţin să-mi apară poeme în miezul palmelor

ca să mi le citeşti tu,

când îmi săruţi buricele degetelor...

4. Elegia pietrei

Toate pietrele cu care ati dat dupa mine

le-am adunat prin buzunare

si in scurt timp

au incoltit,

au crescut,

au dat ramuri si muguri

de pietre,

au dat rod

si toate pietrele au cazut

ca o ploaie

neasteptata...

***

am plans si m-am rugat

sa crape

sa se prefaca-n nisip

poate vor acoperi macar jumatate

zapada aceasta mult irosita

pe care nu mi-am dat seama ca am adunat-o

pana nu m-a durut

greutatea iernii si gerul din tample...

***

abia tarziu mi-am dat seama:

pietrele nu dau rod decat

pietre...

***

pietrele nu lau rod numai pietre

spunea sculptorul ce slefuia piatra,

si-o alegea cu rabdare,

o intorcea pe toate fetele

pana cand i se parea lui

ca piatra aceea lucrata va creea

sfincsi,

sau stramosi

Decebal si Traian.

***

unde vor mai incapea atatea

pietre?

am strigat...

din cubul meu mare, rotund,

o pasare de piatra isi lua zborul...

5. Pseudo-amore

             "Nu exista tristete mai mare ca insasi existenta"

Am scris o poveste pe cearceaful din pat,

Flamand dupa tine, o, curva moderna,

Cat inca se simte miros de pacat

Inlocuid vag caldura materna.

Noi ne-am iubit pe o sticla de votka,

Mi-ai mangaiat mana cu sanu-n zadar,

Eu te simteam ca pe o simpla polka

Pe care-o dansam natang iar si iar...

Mai toarna-mi iubit-o votka in palma,

Sopteste-mi descantul stravechi si uitat,

Sa-mi cante si mie cocosul din arma

Asemeni lui Petru, ce s-a lepadat...

6. Cautându-mi existenţa

în fiecare joi mi-e dor de mine

îmi caut certificatul de naştere paşaportul

buletinul de identitate

şi sper să nu fie tot eu cel de miercuri

dezamăgit scot din sertarul cu amintiri

poze cu prieteni pe care n-am certitudinea

să-i fi cunoscut vreodată

albumul cu amintiri

una bucată poezie scrisă la şapte-opt ani

mi-aduc aminte de dragoş-gelu-cel-de-cinci-ani

care la grădiniţă mânca hârtii

educatoarea îi spunea că o să ajungă un mare poet

deci beţiv deci avea dreptate

încet încet îmi dau seama că s-a făcut vineri

aşa că nu mai are rost să mă prefac

că sunt eu

în fiecare joi câştig câte o zi..

7. Psalm

Cu buze de rouă şoptesc un cuvânt;

Agonizând poemul, adaug un rând,

Pe coală, doar creionul mâzgălind hârtia

Vorbeşte cu Tine. Eu scriu poezia.

Şi port zilnic poveri grele-n frunte

Iar Ţie nu-Ţi pasă, deşi vezi că-s multe,

Mă laşi să zdrobesc în vers agonia,

Să risipesc în pahare adânci poezia.

Şi nu sunt eu cel vrednic să-Ţi vorbesc

Căci ştii bine, Doamne, eu zilnic greşesc,

Dar Tu, paşnic, nu-Ţi reverşi mânia

Şi-mi dai zilnic pâinea şi poezia.

M-ai ales dintre-atâţia să Îţi fiu artist,

De-aceea eu scriu şi sunt veşnic trist,

M-ajuţi, Doamne, să-mi înving mândria

Căci numai TU nu-mi ucizi POEZIA…

8. Azi nu bat caii sau "De azi nu mai beau"

beţivanii înţepeniţi pe scaune

îşi povestesc viaţa mizerabilă primei persoane care

face cinste cu o votcă,

până îi dor rinichii;

- Nu mai bea, fiule, nu mai bea!

fiindcă o să te doară-n curând

mamele zdrobite sub căruţe şi copite de cai…

prima iubire – prima beţie,

prima dată când a bătut un cal – a doua beţie,

altă iubire – altă beţie…

- Nu mai bate iapa, fiule, nu o mai bate!

fiindcă o să te doară-n curând

mamele ce-şi deplâng fiii alcoolici…

- Nu mai beau, mamă, nu mai beau!

fiindcă mă dor deja

mamele zdrobite sub căruţe şi copite de cai…

9. Nevoia de a te ruga

ştii, Doamne, că n-am mai vorbit cu Tine

de la şaisprezece ani

când îngerul acela flâmănd şi bolnav din mine şi-a rupt aripile

de atunci n-am mai crezut unul în altul

peste puţin timp

am şi uitat unul de existenţa celuilalt...

rar îmi aduc aminte de

apocalipsa 22, 13

şi cuvântul Tău, Doamne, mă însângerează...

aş vrea uneori să-mi crească aripi de heruvim

să mă pot muta de pe-acum sus în cer

să Te văd şi să Te ating...

dă-mi Doamne măcar puterea

de a călca nisipul fin al clepsidrelor

de a-mi desena viaţa în interiorul scocilor

apoi să le vând şi tot eu să mi le cumpăr...

10. Trenul mort

Trenul inainta incet ducand cu el greutatile veacului nostru...

Rotocoale de fum ce se pierd prin gari construite de oameni

ce te intreaba de pe peroane murdare "asta nu-i trenul vostru?

Urcati, va rog in vagonul - cuseta..."

Si trenul isi taraie incet maruntaiele de fier forjat dupa el,

Controlori impreuna cu calatori se amesteca-n tacere pe hol

"Sa nu va temeti, calatoria noastra n-are nici un tel!

Calatorim doar ca sa nu stam degeaba!"

Trenul porni din ultima gara spre directia CER

Controlori-ingeri se-mping intreband de bilete,

Ma strecor tinand in lesa cainele meu, zis cerber...

"Mai e putin shi ajungem si noi, baiete!"

11. Oanei

uneori, seara, împins dinspre apus,

fug din mine

şi nu mă caută nimeni...

mă regăsesc doar zorile

şi rămân surprinse:

în fiecare noapte,

desculţ,

alergam prin visele tale...

12. Vodka

si de va fi sa curga vodka peste noi,

innebuniti de ingeri cu zboruri schingiuite,

vom pierde sirul paharelor umbrite

si-o s-asteptam iubirea sa vie inapoi;

si de va fi ca zborul cadere sa ne fie,

cu aripile rupte ne-om ridica spre cer,

iubito, suferi-vom, de vodka si de ger,

iar pasarea flamanda iti va zambi doar tie...

si de va fi, iubito, sa nu mai fim vreodata

un zbor cu aripi rupte, de pasari risipite,

eu voi uita de vodka, de ger si de iubite

si-oi scrie despre tine cu-o inima curata.

13. Marea ca o femeie albastra

oare e drept să iubeşti marea

ca pe o femeie albastră cu nuferi în palmă?

m-ai întrebat apoi brusc am tăcut amândoi...

ai fi vrut atunci să îmi poţi citi gândurile

sau poate că deja mi le citeai

cum o făceai în fiecare joi seara când te iubeam

abia atunci îmi spărgeai buzele

mi le făceai ţăndări

mi le striveai sub greutatea buzelor tale

dar mie mi se părea că fac dragoste

cu ielele într-un lan de maci

şi că răsuflarea ta e defapt vântul

ce adia uşor prin părul lor despletit...

14. Iubire târzie în iarnă…

nu am nicio afacere cu toata zapada asta

in ciuda celor spuse de tine…

nici macar n-am vazut parisul iarna,

nici nu o sa-l vad vreodata impreuna cu tine

iar pasarile?

parca ieri spuneai ca toate pasarile acelea galbene,

cazute pe caldaram

inghetate,

cu ciocurile stranse,

nu o sa te mai iubeasca vreodata

asa cum te-au iubit…

apoi cearta aceea dintre noi

bibeloul acela de alabastru spart

cartile

aruncate pe geam

dvd-ul cu mozart

                                                         ***************

                                    Curriculum Vitae Gelu Dragoş Junior

Gelu Dragoş s-a născut la data de 5 mai 1988 în Baia Mare, a urmat ciclul primar şi gimnazial la Şcoala cu clasele I-VIII Lucăceşti, comuna Mireşu Mare, apoi a absolvit Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” Baia Mare. Actualmente este operator la Karelia Upofloor SRL Satulung.

 A debutat în presa scrisă la vârsta de 14 ani cu două poezii în pagina de cultură a ziarului local „Graiul Maramureşului”. A publicat în adolescenţă şi până acum câţiva ani când a „amuţit”poezie pe site-urile: „e – Bibliotheca Septentrionalis”,  „eCreator”, „Protecţia consumatorului de literatură contemporană românească – George Vasilievici”, „ Glas comun”, „Citipedia”, „Poesis”, blogul „Moara lui Gelu”, revista „Izvoare codrene”, etc

În 14 mai 2010 după ce a debutat la Cenaclul Scriitorilor Maramureş, regretatul poet Ion Burnar a scris de Gelu Dragoş junior în cotidianul „Informaţia zilei Maramureş” următoarele: „O plăcută surpriză a fost lecturarea la Cenaclul Scriitorilor din Maramureş a textelor poetice ale tânărului Gelu Dragos jr., fiul poetului si animatorului cultural din Mireşu Mare, institutorul Gelu Dragoş. Debutul său literar a încântat asistenţa prezentă prin siguranţa şi naturaleţea versurilor, dincolo de unele stângăcii inerente vârstei tinere. Bun venit în literatură, Gelule”!

La insistenţele şi îndemnul editorului Ioan Romeo Roşiianu, Gelu Dragoş Junior a fost convins să trimită aceste poezii, mai noi şi mai vechi, pentru a fi lecturate de iubitorii de poezie contemporană.

                                                                                  Vasile Bele

                                                                           Chiuzbaia, 31 iulie 2020

Starea de neîncredere în autorităţi

În situații de criză generalizată, sau cu ocazia unor evenimente mai puțin obișnuite, cu efecte negative și imprevizibile, neîncrederea poate altera relațiile dintre societate și guvernul aflat la putere. În mentalul individual, sau colectiv neîncrederea se instalează în două moduri total diferite. În primul rând, din convingere proprie, oamenii ajung la concluzia că, din motive întemeiate, nu mai este cazul să acorde încredere autorităților. Mi se pare soluția corectă și înțeleaptă, iar dacă vor să-și exprime nemulțumirea, democrația le oferă șansa de a protesta legal și civilizat. Pe de altă parte, este posibil ca fenomenul să fie indus prin trafic de influență, pus la cale de factori destabilizatori, interesați să compromită autoritățile.
Altfel spus, prin mesajele transmise își asumă rolul de a convinge cetățenii că puterea nu are știință, este nepăsătoare, ignorantă, incompetentă, lipsită de viziune și responsabilitate. După părerea mea, în societatea românească dezbinată, conservatoare și ușor de manipulat se încearcă inocularea neîncrederii, fapt ce confirmă că politizarea crizei sanitare a dezgropat securea tradiționalului război purtat de opoziție și putere. Nu mă fac avocatul actualului guvern, ajuns la cîrma țării prin ușa din dosul democrației. Dar nici nu cred că musai trebuie pus la zid pentru erorile făcute în gestionarea crizei, numai de dragul ca opoziția să cîștige capital politic în vederea alegerilor.
Trebuie precizat că pandemia este genul de criză cu conotații și implicații diferite față de cele obișnuite, de natură economică, sau financiară. În scopul reducerii numărului de persoane infectate și decedate, specialiștii și autoritățile din întreaga lume au învățat din mers lucruri nemaiîntîlnite și neștiute. Iată că, după aproape o jumătate de an, testarea miraculoasă, un gen de isterie națională, în loc să mai limpezească din apele tulburi ale pandemiei, amplifică confuzia, sporește incertitudinea și nesiguranța. La începutul crizei nici cele mai performante sisteme sanitare nu au fost pregătite să facă testarea în masă a populației. Cu atît mai puțin România, ale cărei granițe au fost luate cu asalt de mii de români înfometați, alungați de pe meleagurile făgăduinței și veniți la sărăcia dulce de acasă. Pentru că suntem socotiți „ciumații” Europei nu este de vină guvernul, ci partea populației indisciplinată, care nu crede în existența virusului, protestează aiurea și nu respectă cu stoicism cele trei reguli de conviețuire socială. Vorba vine, dacă unii români nu sunt fuduli, înseamnă că nu sunt proști destul. În realitate, nici instituții fundamentale ale statului, precum C.C.R. și Avocatul Poporului, excesiv de politizate, nu au tranșat selectiv deciziile actualului guvern.
Prioritatea cetățeanului simplu este ca sănătatea să nu-i fie pusă în pericol, de indivizi iresponsabili și certați cu regulile legilor, bune sau rele. Dacă deciziile C.C.R. sunt sau nu constituționale pe românul de rînd îl lasă imun, inert și rece. Deși actuala guvernare face greșeli, nu cred că în gestionarea pandemiei a pierdut încrederea majorității opiniei publice. Dacă românii, în multe privințe nu doresc să mai fie socotiți paria Europei au obligația să învețe alfabetul civilizației. Putință este, voința lipsește. Legat de persoanele indezirabile, pe vremuri circula un slogan, care la ora actuală ar trebui să-și reintre în drepturi. Democrația nu este un moft, ci o necesitate înțeleasă.

Prof. Vasile ILUȚ

Salvatorii montani maramureșeni, mereu la datorie

 Miercuri, 29 iulie, salvamontiștii maramureșeni au fost implicați, din nou, în două acțiuni de salvare, care s-au desfășurat concomitent. Prima intervenție a avut loc în municipiul Baia Mare, în zona Autogării, unde o persoană de sex feminin a fost accidentată pe trecerea de pietoni. În zonă se afla și un membru al Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș, care a asistat la nefericitul eveniment și nu a ezitat în a asigura zona și a acorda primul ajutor victimei, până la sosirea echipajelor de Poliție și SMURD. Persoana accidentată a fost transportată de urgență la unitatea medicală.

A doua solicitare a intervenției salvatorilor montani a venit printr-un apel la 112, care a anunțat că o persoană de sex masculin, aflată pe Valea Alba, în comuna Mara, într-o zonă greu accesibilă, este suspectă de atac vascular cerebral.

Echipajul Serviciului Public Județean Salvamont Maramureș s-a deplasat de urgență în zona menționată și a acordat primul ajutor persoanei, după care aceasta a fost pregătită pentru transportul în zona dificilă, până la punctul de întâlnire cu echipajul SMURD. La momentul preluării, pacientul se afla în stare stabilă, fiind transportat la unitatea medicală pentru îngrijiri.

Încă o dată, salvatorii montani din Maramureș au dovedit că sunt mereu la datorie, pregătiți să intervină în orice acțiune de salvare, chiar dacă aceasta are sau nu loc pe cărările munților, așa cum sunt obișnuiți.

                                                                          CJMM

Luminița Arhire: ”UN PROST SUPREM”

Când am văzut pe 29 iulie 2020, în conferință de presă, nimicul pompos, de doi metri lungime, cu masca aplicată pe mufă și debitând niște înțelepciuni de bodegă (dintr-aceea cu berea acrită și alunele râncede), mi-a venit să plâng… dar n-am plâns, căci mi-am dat seama că suntem într-o democrație și hei! 66,09% dintre votanții la prezidențiale au stat cu sufletul la gură simultan cu perplexitatea mea existențială și au sorbit indicațiile prețioase ale „amoebei proteus” despre cum trebuie dânșii să se spele pe mâini, să poarte mască și să păstreze distanța, așa că… la naiba, cine sunt eu, ca să contrazic o asemenea majoritate hotărâtă și matură!

Așadar, pentru ce și-a chemat președintele roiul cosmic de jurnaliști la Cotroceni? Ei bine, pentru asta:

„Am discutat despre modalitățile prin care România să poată accesa și valorifica cele 80 de miliarde de euro, bani pe care i-am obținut prin negocierile de la Bruxelles.”

Și-acum, dacă sunteți pregătiți sufletește, iată cum se va face „valorificarea”:

„Am stabilit domeniile prioritare pe care le vom finanța cu acești bani, fiindcă ne dorim ca România să prospere în următorii ani și asta nu se poate face decât prin investiții masive în domeniile cu impact major pentru cetățeni. Noi facem o prioritate zero din investițiile în infrastructură. Avem bani să construim autostrăzi, căi ferate, să modernizăm infrastructura energetică și de mediu, să implementăm programe de digitalizare în economie, în administrație, să investim în infrastructura din educație și din sănătate.”

V-ați luminat? Un fel de #ȘÎEUAMFOSTLABRUXELLES… asta a fost ceea ce a avut a ne comunica președintele. O sʹ fie bine, ca-sʹ nu fie rău!

Abia apoi a urmat „tirul” neobosit al întrebărilor jurnaliștilor. Iar președintele s-a descurcat de minune…

DESPRE AMÂNAREA ALEGERILOR:

„Ce obținem dacă amânăm acum alegerile? În loc să le ținem la sfârșit de septembrie, intrăm poate în noiembrie, sau în decembrie, sau în ianuarie, când peste pandemia de COVID-19 poate se suprapune și gripa, poate se suprapune și o iarnă grea și ne trezim că în loc să facem lucrurile mai bine le facem mai prost. În acest fel cred că trebuie să evaluăm situația. După părerea mea, până la mijlocul lunii august trebuie să ținem cont de toate aceste lucruri și atunci se va lua o decizie dacă se reia discuția pe alegeri sau dacă mergem înainte.” (deci, logic, în luna august vom ști dacă vine gripa peste noi sau dacă iarna va fi grea; e clar că în luna iulie nu avem de unde să știm, în schimb în august vom afla cu precizie ce are de gând gripa sezonieră și dacă o să ningă sau nu la iarnă, n.n.)

DESPRE INVITAȚIA LUI MIKE POMPEO LA O COALIȚIE INTERNAȚIONALĂ PENTRU CONTRACARAREA „AMENINȚĂRII” CHINEZE:

„În consecință, am luat act de această declarație, vom face propria evaluare și diplomația română vă asigur că are capacitatea să analizeze și să dea un răspuns pe măsură la aceste schimbări geopolitice.”(m-am liniștit -cred că tot în luna august diplomația română va face evaluarea, n.n.)

DESPRE CREȘTEREA ALOCAȚIILOR PENTRU COPII ȘI A PENSIILOR:

„Cu toții ne dorim ca această dublare să devină realitate și, dacă nu este posibilă de azi pe mâine, poate devine posibilă în etape sau, cum spune cineva (!!! ooooo, n.n.), pas cu pas. Primul pas, cu siguranţă, va putea fi făcut destul de repede şi aşteptăm ca Guvernul să vină cu un calcul, care va fi făcut împreună cu un calcul pe rectificarea bugetară, şi vom avea o creştere a alocaţiilor… Și pensiile vor creşte. Punct şi clar. Cât va fi această creştere va calcula Guvernul şi vor veni cu măsurile de rigoare.” (deci, „destul de repede” înseamnă că în august o să ne anunțe, căci august pare o lună fastă pentru calculele guvernului, n.n.)

DESPRE COMUNICAREA GUVERNULUI ÎN LEGĂTURĂ CU ULTIMELE MĂSURI PENTRU COMBATEREA PANDEMIEI:

„Eu sunt convins că Guvernul, în momentul în care va decide aceste măsuri, va veni şi cu explicaţiile aferente.” („momentul” va fi în august, zic… o lună minunată pentru comunicări guvernamentale de tot felul! n.n.)

DESPRE LEGEA CU PRIVIRE LA ALEGERILE PARLAMENTARE:

„Această lege abia ce a ajuns la mine și probabil voi da un răspuns exhaustiv în momentul în care voi decide promulgarea sau nepromulgarea în această etapă a legii.” (în luna august, cred… și aștept cu nerăbdare răspunsul „exhaustiv” al președintelui la cestiune, adică „exhaustiv” DA sau „exhaustiv” NU!, n.n.)

DACĂ ARE ÎN VEDERE ACHIZIȚIONAREA UNUI VACCIN:

„Avem de gând să achiziţionăm şi vaccinul în măsura în care el va fi disponibil, şi medicamentele.” (cred că nu chiar în august, ca să nu ne aglomerăm…n.n.)

DACĂ REPROȘEAZĂ CEVA GUVERNULUI:

„Cred că datele arată ceva destul de clar. În timpul stării de urgenţă situaţia a fost bine gestionată și am avut o creștere şi atunci (!!! de la buna gestionare, zic, n.n.), dar pe urmă numărul de persoane infectate a intrat în descreştere. O etapă care mie mi s-a părut notabil de negativă (!!! n.n.) a fost disputa din Parlament pe legea carantinei și izolării. Proiectul de lege a fost elaborat în regim de urgență de Guvern, trimis în Parlament, unde PSD, nimeni altul, a tras de timp, într-un mod cinic, pe care nu l-a bănuit nimeni. Au apărut politicieni care deschis au incitat la nesupunere, să nu purtăm mască, să ne vedem de treabă, să nu mai raportăm atâtea chestiuni și așa mai departe, inducând în public impresia că lucrurile nu sunt grave, că aceste măsuri nu sunt necesare.” (deci, PESEDEUL, desigur… ca să nu mai zic că a mai fost un cinic, de ziceai că-i pesedist sadea, care prin februarie ne-a zis că „nu există niciun motiv real de panică” și trebuie să descurajăm „orice încercări de a crea senzaționalul în aceste momente” deoarece „acest virus provoacă în marea majoritate a cazurilor doar simptome ușoare, dureri în gât, tuse și febră, ca în orice răceală”… însă în august sunt convinsă că guvernul Orban va gestiona și mai bine situația, n.n) .

DESPRE CUM VA ÎNCEPE ANUL ȘCOLAR ȘI UNIVERSITAR:

„Evident că această situație a deschiderii noului an școlar și, implicit, a noului an universitar este una de extremă importanță și mă preocupă foarte mult. Am avut numeroase discuții cu conducerea Ministerului Educației, cu specialiști, cu alți membri din Guvern cu atribuții pe această zonă. S-au făcut progrese importante în conturarea unor strategii și a unor scenarii.”

(deci, s-au făcut progrese… în august cred că vom afla ce progrese s-au făcut, n.n.)

DACĂ GUVERNUL ORBAN MAI ARE AUTORITATEA MORALĂ DE A CERE POPULAȚIEI SĂ RESPECTE REGULILE, CÂND MEMBRII GUVERNULUI AU FOST FOTOGRAFIAȚI IGNORÂNDU-LE CU DESĂVÂRȘIRE:

„Da, aveți perfectă dreptate. E nevoie de respectarea acestor reguli de către toată lumea. Dar haideți să nu confundăm acțiunea generală cu acțiunea punctuală A UNOR PERSOANE CARE NU AU ÎNȚELES NIMIC.” (deci întrebarea se referea la nerespectarea regulilor de către înșiși membrii guvernului Orban; la ce anume se referea răspunsul președintelui, nu avem de unde să știm! poate aflăm în august, când va înțelege și președintele ce anume a fost întrebat…n.n.)

Nu v-aș mai plictisi… dar hai, să mai punctăm încă vreo câteva înțelepciuni prezidențiale: „suntem în mijlocul unei pandemii care poate se atenuează, poate nu se atenuează”… „poate n-o să avem o contracție de 8% -a noastră o să fie într-un scenariu pe care l-am calculat, mai mică (!!!, n.n.)”… „vom avea mai mult școală normală, deci cu elevii la școală, sau mai mult online, sau un sistem mixt”… „vreau să cred că românii nu își doresc această boală (!!! n.n)”… „lucru care pentru noi este foarte important, o mișcare care vine să sprijine aliații de pe Flancul Estic, lucru foarte important și apreciat de noi, fiindcă suntem pe Flancul Estic.”… „dar, paușal (!!!, n.n), pot să vă spun de pe acum că România a atras atenția de ani de zile, eu am atras atenția de ani de zile, că este nevoie de mai mulți militari în zona Mării Negre”… „ în ce privește soldații americani, pot să vă spun că soldații americani sunt tot timpul foarte bineveniți (!!! n.n.) în România.”
………………………………………………………………………………….

Asta e, cetățeni… un prost e, oricum l-ai lua, tot un prost. Iar un prost fudul e mai rău decât un prost simplu. În timp ce un prost fudul cocoțat într-o funcție înaltă e o nenorocire.

Când Rareș Bogdan vă spune ce genial este președintele nostru, dumneavoastră trebuie să înțelegeți, cetățeni, că el știe exact, dar EXACT! chiar în vreme ce îl ridică în slăvi, ce IQ atrofiat are amoeba supremă numită Klaus. Însă posibilitatea de a-și bate joc de o Românie întreagă în așa hal i-ați oferit-o dumneavoastră, cetățeni făcând parte din procentul de 66,09%, când ați utilizat, pe 24 noiembrie 2019, atât de entuziast, ștampila!
……………………………………………………………………………………….

P.S. Toate extrasele sunt din conferința de presă susținută la Cotroceni de către președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, pe 29 iulie 2020.

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook

Apariţie editorială. Antologia "Limba noastră cea română starpress - în anul coronavirusului", 2020

INVITAŢIE

Iubiți credincioși,

 Cu ajutorul bunului Dumnezeu, Duminică 2 August 2020, vom avea bucuria de a-l avea în mijlocul nostru pe Preasfințitul Părinte IUSTIN, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, ocazie cu care Preasfinția Sa va târnosi biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril din localitatea Buciumi, Şomcuta Mare.
Vă invităm pe toți fiii și fiicele localității Buciumi să participați la acest eveniment istoric din viața parohiei noastre bucurându-ne și rugându-ne împreună. De asemenea invităm pe toți credincioșii de prin împrejurimi să participe alături de noi la târnosirea bisericii noastre. 
Vă așteptăm cu drag!


Preot paroh Coza Ciprian împreuna cu Consiliul Parohial!

Aniversare scriitoarea Olimpia MUREŞAN

La ce mă gândesc? La multe! Întâi și-ntâi, mă gândesc la un OM minunat, (de fapt e o doamnă, mare doamnă), care toată viața și-a dedicat-o copiilor, elevilor... clar, meseria Dumneaiei este cea de dascăl, dar acum este pensionară. Nu are stare! E mai vioaie decât una tânără. Respectul, prețuirea și stima ce o port pentru Dumneavoastră, doamnă profesoară, sunt nemărginite. Sufletul Dumneavoastră este unul tânăr iar inima o dăruiți prietenilor. Foarte prietenoasă! Extrem de amabilă! De o sensibilitate aparte! Un suflet încărcat de bunătate și dar! Un scriitor complex! De fapt, o scriitoare valoroasă și complexă. Foarte talentată și foarte obiectivă. Mereu concretă și corectă... așa este OMUL OLIMPIA MUREȘAN, din Ulmeni. Distinsă doamnă în prag aniversar mă plec în fața Dumneavoastră și vă mulțumesc din suflet pentru prietenia pe care mi-o acordați! Vă mulțumesc din suflet pentru sfaturile primite! Să aveți parte de sănătate și fericire alături de cei dragi. Să primiți bucurii și să fiți ocrotiți, toți din familie, de Bunul Dumnezeu... TRĂIASCĂ! TRĂIASCĂ! TRĂIASCĂ! Fam. Bele

P.S. Pozele sunt de la ultima ședință de Cenaclu literar al LSR MM, înainte de pandemie (luna februarie!).

Foto: Gelu Dragoş

VASILE BELE, Chiuzbaia, 31 august 2020

Descentralizarea deciziei şi campania electorală

 de Dumitru Păcuraru

Destul de târziu, guvernul a ajuns la concluzia că o parte a deciziilor privind măsurile de prevenţie anti-Covid trebuie să cadă în responsabilitatea administraţiilor locale. În acest fel se vor vedea diferenţele dintre judeţe, iar în interiorul judeţelor diferenţele dintre localităţi.

Probabil că opoziţia va spune că guvernul a aruncat găina moartă a pandemiei în grădina administraţiei publice. Poate fi luat în discuţie şi acest aspect.

Până la urmă fiecare cetăţean are o responsabilitate egală cu a unui demnitar. Pentru că stă în voinţa şi în puterea lui să răspândească virusul atâta vreme cât nu face nici minimul gest de a purta mască în locurile aglomerate.

Reporterii pun o întrebare aparent banală: vă este frică de coronavirus? În cele mai crunte războaie se spunea că numai proştii nu se tem. Din răspunsurile la această întrebare se poate întocmi o hartă a proporţiei dintre responsabilitate şi imbecilitate la nivel naţional.

Descentralizarea deciziilor va oferi autorităţilor locale posibilitatea de a urmări în amănunt, la nivel de persoană, modul în care se respectă măsurile cele mai simple, purtarea măştii şi păstrarea distanţei dintre persoane.

Nu am avut norocul de a scăpa de coronavirus în timpul stării de urgenţă şi a stării de alertă. Sunt libere peste 4.000 de persoane asimptomatice, plecate din spitale în urma vidului legislativ datorat luptei politice dintre putere şi opoziţie care a condus la creşterea alarmantă a numărului de infectări. Nu avem norocul unor ţări precum Grecia şi Ungaria în care numărul infectărilor la nivel naţional este mai mic decât într-un judeţ ca Argeş, Suceava sau Bucureşti. Plătim scump disputele politice, dar şi indolenţa, falsul curaj al aroganţilor care în mod sfidător nu poartă mască şi nu păstrează distanţa sanitară.

Descentralizarea deciziilor privind măsurile anti-covid coincide cu intrarea în campania electorală pentru alegerea primarilor. Acest lucru despovărează guvernul de o serie de  responsabilităţi.

În acelaşi timp le conferă prefecţilor puterea de a sancţiona primarii pe criterii politice. Opoziţia va semnala cazurile şi va ţipa ca din gură de şarpe că sunt încălcate drepturile şi libertăţile personale.

  Jocul dintre opoziţie şi putere seamănă cu competiţiile dintre fabricanţii de lacăte şi hoţi. Cu cât mecanismele de siguranţă sunt mai complicate, cu atât mai mult se perfecţionează şi spărgătorii de locuinţe.

În plan politic, întotdeauna opoziţia găseşte antidotul care anulează efectul măsurilor bune luate de putere. Lucrul este valabil şi în cazul competiţiei dintre primarii în funcţii şi contracandidaţi.

Suprapunerea pandemiei peste campania electorală modifică percepţia cetăţenilor despre realizările şi nerealizările din ultimii patru ani. Pandemia introduce în agenda publică tema responsabilităţii individuale şi colective. Este un subiect greu. „Democraţia”  şi „libertatea individului” nu au reuşit în cei 30 de ani să-l obişnuiască pe cetăţeanul român să nu arunce mizeria pe jos, să nu spargă băncile din parcuri, să nu distrugă coşurile de gunoi. Acum nu-l poate obliga să poarte mască. Întrebarea este dacă primarii au o responsabilitate pentru aceste neajunsuri. Pot primarii, şi să zicem şi consilierii locali, face educaţie civică? Nu este un subiect care să prezinte interes în cazul în care ar fi dezbătut într-un studio de televiziune.

Aşa este construită actuala societate şi nu avem ce face.

Toată lumea este speriată că organizarea alegerilor va avea un  efect dezastruos pentru răspândirea coronavirusului.

Ne putem însă întreba şi dacă în circumstanţele actuale campania electorală va contribui un pic la educarea „maselor populare”, dacă echipele partidelor intrate în competiţia electorală vor contribui puţin la disciplinarea propriilor alegători.

Campaniile electorale ar trebui să fie adevărate sărbători ale democraţiei. Profitând de ocazia de a se întâlni, de a se adresa populaţiei, fiecare candidat ar trebui să-şi propună ridicarea nivelului conştiinţei civice a celor cărora le cere să-l voteze. Pare o glumă făcută în jurul unui miez de adevăr.

Doamne fereşte ca transferarea unor decizii dinspre puterea centrală spre puterea locală într-un domeniu atât de sensibil precum răspândirea virusului să nu fie o simplă glumă.

Apariție editorială a revistei „Bibliotheca septentrionalis”!

 Semnalăm apariţia celui mai consistent număr al revistei „Bibliotheca septentrionalis”, ajunsă la anul XXVIII şi numărul 54, cuprinzând 184 de pagini. Dintre cele 45 de articole, 21 îi au ca autori pe angajaţii Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare, restul de 24 fiind semnate de colaboratorii din urbe şi din ţară. Rubricatura este cea deja consacrată, purtând următoarele denumiri: Editorial, Dialoguri profesionale, Pagini culturale, Comemorări, Philosophia perennis, Istorie, Religie, Recenzii, Dicţionarul localităţilor, Varia şi Din agenda culturală a bibliotecii. Numărul de faţă este marcat, ca întreaga societate în acest an 2020, de altfel, de spectrul pandemiei cu COVID-19, atât prin prisma faptului că activităţile bibliotecii au avut de suferit de pe urma stărilor de urgenţă şi de alertă instaurate la nivelul ţării, cât şi prin conţinutul unor articole, care au ca tematică sau amintesc, în treacăt, de celebrul Coronavirus. Câteva dintre articole reflectă faptul că s-au găsit soluţii pentru a nu întrerupe în totalitate activităţile desfăşurate de instituţia noastră, prin schimbarea profilului acestora şi găsirea de modalităţi pentru a oferi utilizatorilor un contact cât mai la îndemână, pe căile virtuale puse la dispoziţie de bibliotecă, cu mediul cultural de care aceştia beneficiază prin prezenţa fizică în cadrul instituţiei. Ne exprimăm, totodată, speranţa ca „deranjul” provocat de pandemie să îşi găsească un sfârşit cât mai apropiat.

Revista poate fi citită în format PDF accesând acest link

Mulţumim şi pe această cale colaboratorilor revistei şi le urăm tuturor cititorilor noştri lectură plăcută!

                Redacția „e-Bibliotheca septentrionalis”

Sursa: https://www.bibliotecamm.ro/

Declaraţie de presă. Liga Scriitorilor Români

Stimați colegi,

Urmare demersurilor noastre la Guvern și la Ministerul Culturii, unde am depus Dosarul de solicitarea ca Liga Scriitorilor Români să obțină statutul de "utilitate publică cu avantajele știute" pentru membrii noștri, am primit scrisoarea OFICIALĂ SEMNATĂ DE PRIM MINISTRUL - LUDOVIC ORBAN ȘI MINISTRU CULTURII - BOGDAN GHIORGHIU, în care ne spun că "se fac demersuri favorabile pentru Ligă", conform Ordonanței 26/ 2000 și Legii 246/2005, dar ne-a solicitat pe lângă actele trimise în cele două dosare și lista cu membrii cotizanți cu plata la zi.  Trebuie să trimitem această listă în termen de 15 zile.În acest sens contabila noastră împreună cu avocatul Iuga fac lista cu membrii cu cotizația la zi. Dacă știți că nu sunteți în ordine, vă rugăm să depuneți la bancă sumele necesare. Succes. Pentru ușurarea muncii celor doi vă rugăm să ne trimiteți actele doveditoare cu plata la zi.

   presedinte LSR - Al.Florin Țene

  vicepresedinte LSR - LIGYA DIACONESCU