vineri, 1 noiembrie 2024
Ioan Groșan la Nord Literar
de Gheorghe Pârja
Încep acest editorial despre numărul pe luna
octombrie al revistei de cultură NORD LITERAR cu o urare: La mulți ani, Ioan
Groșan! Chiar dacă evenimentul s-a întâmplat! Pentru mine, prozatorul, născut
în Mogoșești, în 3 octombrie 1954, face parte din patrulaterul epic al
Nordului: Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban și, evident, Ioan
Groșan. Scriitorul a venit cu o voce nouă în literatura contemporană. Fiind
înzestrat cu un har narativ cu totul deosebit, cu o bună cunoaștere a
subtilităților lumii în care ne ducem veacul, scrisul lui este lejer, hâtru,
dar cu valențe epice care-i dau personalitate. A venit în literatură cu vocația
întemeierii unor genuri care l-au făcut să fie autorul cu identitate narativă
ce a provocat multe insomnii criticii literare.
Ion Vartic spune: “Parodist îndrăcit și crud al
oricăror conveniențe sociale și culturale, îmbibat de subtile iluzii și
referințe livrești, Ioan Groșan este și un sclipitor dramaturg postmodernist”.
Mai multe puteți afla din articolul din revistă semnat de Gheorghe Pârja. Să ne
trăiești, prietene! Cei 70 de ani sunt cununa ta de lauri. Noi, maramureșenii,
te prețuim! Ai sfințit un loc privilegiat în dicționarul literaturii române.
Dar să derulăm sumarul acestui număr. Poemul lunii este semnat de poetul Echim
Vancea. Criticul Irina Petraș continuă demersul ei despre răspunsuri și
răspundere, aruncând o ochire istorică spre premiile literare, aducându-ne
aminte că primul premiu literar a fost acordat lui Timotei Cipariu, în 1868,
pentru Gramatica limbii române.
Eseistul Ion Papuc își amintește de o replică de
altădată, venită din partea lui Matei Călinescu. Martor literar, scriitorul
francez Alain Robbe-Grillet. Universitarul Gheorghe Glodeanu continuă
comentariile la romanul „Casa din Strada Sirenelor”, de Octavian Soviany.
Colega Delia Munteanu publică partea a doua a recenziei la volumul „Călătorie
în Grecia”, de Ion Papuc. Daniela Sitar-Tăut analizează cartea „Paranormal.
Cluj/Transilvania”, de Sorin Grecu, recent lansată în Baia Mare. Autorul este
confident, reporter, mediator sau protagonist al întâmplărilor ciudate, care ne
transformă în părtașii unor fenomene stranii, petrecute, în mare parte, în
perioada în care era om de televiziune. Personajele aparțin unui univers
cuprins de senzațional.
La consacrata rubrică Orfeu publică poeme Aura
Christi, redactor-șef al revistei „Contemporanul”. Omul de strajă lucidă,
Lucian Perța, este la datorie cu parodia cuvenită. Istoricul Ovidiu Pecican
continuă cronica în piatră a lui Radu de la Afumați. Gheorghe Pârja continuă
serialul care se referă la scriitorii din Cernăuți. În acest număr este
prezentat poetul Mircea Lutic, plecând de la antologia lirică „Punctul Omega”,
carte îngrijită de Ștefan Hostiuc. Cronicarii contemporani l-au pus pe Lutic în
icoana spiritului românesc, care s-a ridicat prin înțelepciune, prin angajarea
scrisului său pe direcția misionară a păstrării nealterate a ființei neamului
din care se trage. Pentru mine, poezia lui Mircea Lutic este o metaforă a
vieții. Dana Buzura-Gagniuc recuperează actualitatea culturală recentă, în care
revista a fost implicată, pornind de la bogăția cuvântului și ajungând la
bogăția toamnei în Maramureș.
Prin texte incitante este ilustrat Concursul
„Cărțile anului”, o emblemă a revistei. Este descris cu emoție momentul în care
scriitorului Vasile Igna i s-a acordat Titlul de Cetățean de onoare al
județului Maramureș. Este publicată lista cu premiile de la Cărțile anului.
Sunt evocate cele două evenimente literare desfășurate la Sighetul Marmației și
la Desești: Festivalul de Poezie și Serile de Poezie. Scriitorul Horia Bădescu
descrie atmosfera și semnificația manifestării din satul de pe Mara. Vorbește
despre satul universal al poeziei și al umanității, cu sufletul spălat de apa
amurgului. O corespondență din Perugia o datorăm profesorului și eseistului
Viorel Igna, care scrie despre Simone Weil și lumea modernă. Viorel Igna este
stabilit de mai multă vreme în Italia.
Colega Raluca Hășmășan face un portret concis
criticului literar și jurnalistului Augustin Cozmuța, care în luna noiembrie ar
fi împlinit 80 de ani. Nu uit a spune că el s-a numărat printre redactorii
fondatori ai revistei noastre. O pagină de poezie se constituie într-un omagiu
adus poetei Ileana Roman (1940-2024). Criticul și istoricul Constantin Cubleșan
scrie despre Ben Corlaciu, despre poezia lui dramatică, uneori tragică. Ion
Istrate ne prezintă un nou ethos poetic feminin, Laura Muntean. Semnează proză
George Dimitriu și Eram Iura, elevă din Bistrița. O pagină de poezie este
onorată de poeții Lucia Bibarț, Carolina Baldea și Radu Botiș. Destoinica
noastră colaboratoare, Dalina Bădescu, evocă o întâlnire cu George Apostu.
La rubrica traduceri, Mariana și Valeriu Stancu ni-l
prezintă pe poetul italian Giuseppe Bova, cu care m-am întâlnit la Festivalul
de la Iași. Revista este ilustrată cu exponate ale Muzeului Județean de Istorie
și Arheologie din Baia Mare. Prezentarea artistică aparține artistului plastic
Mircea Bochiș. Acest număr, pe care vi l-am prezentat, se află în câteva
chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește!
IN MEMORIAM - GEORGE BOITOR
Timp
Chipul meu a rămas să lucească aici
a rămas să trăiască mereu printre sihle şi
cronici, spunându-şi povestea.
Am văzut viteji şi păstori urcând în
spre munţi şi iubirea, şi truda, şi ura.
Toate au fost ca o zbatere aprigă.
Vocea mea doar egală cu sine a rămas.
Am trecut pe aici, un drumeţ fără nume,
spunând tuturor întâmplări fabuloase.
Dar acum,
caut spiritul fraţilor mei, caut popasul
din urmă, locu-nsemnat să mă-nchin:
mie însumi, pădurilor, drumului!
Steaua mea străluceşte-n aceste tărâmuri...
Terifiantă
Se deschide o uşă de piatră-ntre noi:
Toate sunt cum le ştiu, cum le ştii.
Liniştea-şi dansează ceţosul contur...
Scrinul e mai negru puţin, masa
Mai scundă, mai albă, mai rece.
Ramele s-au subţiat. Portretele ţipă
Dar nici unul nu are aripă.
Paşii prin casă răsună aproape la fel,
Numai cuvintele mele par mai străine
Lunecând pe alături de ţel.
Toate sunt cum le ştii. Obiecte
Care nu pot să umble, să zboare.
Scrinul, şi masa, şi lămpile mor
Alături de, nescrise, poeziile mele.
Iar noi murim chemaţi de moartea lor.
Letragie
Trecem pe străzi pustiite de soare.
Jaluzelele negre nu cheamă boare.
Un nimeni imens se roteşte în jur,
Cenuşa oxizilor de fiere încinse.
Se leagă absurd străzile tuturor
Romelor vechi şi invinse.
Fad ireal. Oraş crepuscular,
Fără flori, fără gest la ferestre.
Molime au trecut adormind
Fiinţe în letargii terestre...
Şi totuşi, nu-s berne la geamuri.
Coroanele nici n-au fost comandate.
Numai singurătatea din ei şi din noi
Face străzile atât de-ntunecate.
Aprinde-le putredul somn.
Bate la geamuri, la porţi.
Trezeşte-i, trezeşte-i şi minte-i
Că vindem coroane de morţi.
Oraş străin
Plutesc pe străzi pe care-au navigat
Tâlhari şi preoţi, gangsteri şi mirese,
Şi strada pare un dement damnat
Ce-aruncă-n mine umbre ne-nţelese.
Trec printre chipuri ca printre statui,
Cocor străin, necunoscut, de parcă
Am ancorat la Ţărmul Nimănui.
Un dor de cârciumi uneori mă-nceacă.
Un dor de răcnet se trezeşte brusc;
M-aş odihni în ochii unei vampe.
Ci eu sunt oare ultimul etrusc
Benzenul brut care stârneşte crampe?
Dincolo de ferestre-i altă lume:
Oglinzi şi aur, pâine, vin, brocart.
Dar între ea şi mine e un nume:
Pereţii-aceştia care stau de cart.
********
Poetul George BOITOR s-a născut la 1 noiembrie 1934 în Supuru de Jos, Satu Mare. A fost un poet care a îmbinat stilul clasic cu cel cu accente moderne. A avut mulți prieteni în Baia Mare și venea des la întrunirile scriitorilor băimăreni, numai dacă îi amintim aici pe: Ion Burnar, Gheorghe Pârja, V.R. Ghenceanu, Augustin Cozmuța, Ștefan Jurcă, Ioan Dragoș, Ion Bogdan, Valeriu Sabău, Claudian Cosoi, Nicu Scheianu, Dumitru Rusu, ș.a.
A decedat în 18 mai 1976. Fie-i țărâna ușoară!
Volume:
Scara de apă, Ed. pt. Literatură, Bucureşti, 1969;
Testament provizoriu, Ed: Albatros, 1979.
GDL
Evenimentele zilei de 1 noiembrie 2024
Evenimente 1 noiembrie
333 î.Hr.:
Bătălia de la Issos, a douăsprezecea victorie a lui Alexandru cel Mare asupra perșilor.
451:
Încheierea Conciliului din Calcedon (al 4-lea ecumenic).
871:
O diplomă a regelui Carol cel Pleșuv dă Bisericii din Besançon dreptul de a bate monedă.
996:
Împăratul Otto III acordă episcopatului bavarian de Freising 30 “ținuturi regale” printr-un document în care se pomenește pentru prima oară denumirea "Ostarrîchi", din care provine numele Austriei.
1049:
Dedicarea Bisericii abație din Saint-Hilaire-le-Grand, Poitiers, (actuala Bazilică Saint-Hilaire-le-Grand) în prezența a 13 arhiepiscopi și episcopi, a contesei Agnès de Bourgogne și a fiului ei Guillaume VII Aigret.
1164:
Îngrijorat pentru viața sa, Thomas Becket, în noaptea de întâi spre doi noiembrie, s-a îmbarcat clandestin pentru Franța. De comun acord cu papa, Ludovic al VII-lea acordau transfugilor azil și protecție.
1179:
Filip al II-lea este încoronat rege al Franței.
1295:
Căsătoria regelui Iacob al II-lea de Aragon, zis cel Drept cu Blanche d'Anjou.
1337:
Regele Angliei Eduard al III-lea îl provoacă pe Filip al VI-lea de Valois : acesta este adevăratul început al Războiul de o sută de ani. (1337 - 1453) dintre Franța și Anglia.
1388:
Carol al VI-lea sărbătoarea Tuturor sfinților la Reims, unde s-a oprit la reîntoarcerea dintr-o expediție împotriva ducelui de Gueldre, aliat al englezilor.
1428:
Raoul de Gaucourt devine noul guvernator pentru Dauphne.
1432:
Amaury de la Motte d'Acigné a fost numit episcop de Saint-Malo, unde va rămâne până la moartea sa în 1434.
1478:
Cu bula Exigit sinceræ devotionis papa acordă Regilor Catolici crearea Inchiziției spaniole.
1503:
Cardinalul Julien della Rovere este ales papă cu 37 de voturi din 38 de votanți, și a luat numele de Papa Iuliu al II-lea.
1512:
Opera lui Michelangelo de pe plafonul Capelei Sixtine a fost arătată pentru prima dată publicului.
1520:
Fernando Magellan descoperă Strâmtoarea Magellan denumită "Estreito de Todos los Santos".
1599:
Intrarea triumfală în Alba Iulia a lui Mihai Viteazul (1599-1600). Transilvania intra sub stăpânirea domnului muntean.
1604:
La Whitehall Palace din Londra, este prezentată pentru prima dată, tragedia Othello a lui William Shakespeare.
1611:
La Whitehall Palace din Londra, este prezentată pentru prima oara, comedia romantică a lui William Shakespeare, Furtuna.
1755:
Puternic cutremur de pământ în Portugalia, soldat cu moartea a 30.000 de persoane și distrugerea unei mari părți din orașul Lisabona.
1784:
Începe in Zarand Rascoala condusa de Horia Closca si Crisan.
1834:
A fost înființată prima școală de fete de la noi din țară. Fondatorul acestei instituții a fost Gheorghe Asachi.
1835:
A apărut, la București, prima revistă românească de teatru, Gazeta Teatrului Național, condusă de Ion Heliade Rădulescu.
1848:
Inaugurarea primei școli medicale din lume pentru instruirea femeilor (New England).
1864:
A fost reînființat Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, sub conducerea lui Alexandru Flechtenmacher (director: 1864-1869).
1894:
Nicolae al II-lea devine noul Țar al Rusiei după ce tatăl său, Alexandru al III-lea, moare.
1922:
Ultimul sultan al Imperiului Otoman, Mehmed al VI-lea, abdică.
1928:
Inaugurarea Radio România.
1928:
Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracterelor latine.
1949:
A apărut primul număr al publicației germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.
1950:
Tentativă de asasinat la adresa președintelui american Harry Truman.
1952:
SUA au detonat în Insulele Marshall prima bombă cu hidrogen.
1960:
John F. Kennedy l-a învins pe Richard Nixon în competiția pentru funcția de președinte al SUA.
1962:
Din Rusia a fost lansată, pentru prima oară, o rachetă cosmică cu destinația planeta Marte. La bord era instalată stația automată interplanetară MARTE-1.
1968:
Misiunea militară a SUA în Vietnam a inițiat Proiectul Phoenix.
1969:
Piesa lui Elvis Presley, Suspicious Minds, ajunge pe locul 1 în Billboard Music.
1981:
Antigua și Barbuda își câștigă independența față de Marea Britanie.
1993:
A luat ființă Uniunea Europeană, în urma Tratatului de la Maastricht.
1999:
A fost reactivat, la Huși, Ansamblul Folcloric „Trandafir de la Moldova” din inițiativa actualului dirijor (Valerică Petraru) și a coregrafului ansamblului (Virginel Solomon).
2000:
În R.P. Chineză a început cel mai mare recensământ al populației din lume, în cadrul căruia au fost recenzate 350 de milioane de familii.
2005:
Astronomi ai NASA au anunțat că au descoperit încă doi sateliți ai planetei Pluto.
Celebrări 1 noiembrie
1946:
A fost născut Eugen Uricaru.
1942:
A fost născut Gabriel Iuga.
1934:
A fost născut poetul sătmărean George Boitor - FOTO.
Comemorări 1 noiembrie
Ce anotimp...
Mă-ntreabă viața într-o seară:
Ce anotimp ai vrea să fii?
Ce să-i răspund? O primăvară,
Cu joc și zâmbet de copii!
Te-ai dus puțin cam prea departe,
Îmi spune viața mea, râzând,
E lungă vremea ce desparte
Prezentul tău și-al tihnei gând.
Arunc apoi priviri sumare
Peste grădina mea cu flori,
O vara-aș vrea și mi se pare
Că am tot dreptul la fiori.
Cum să nu ai, îmi spune viața!
Dar parcă tu ar trebui,
Să-ți mai îndrepți trupul și fața
Și să visezi ar trebui.
Dar visul meu își pleacă fruntea
Și spre oglindă parcă vrea,
Să-mi spună: Toamna este puntea
Spre ceea ce va mai urma.
Deci toamnă vreau să fiu și pace,
Acum, aici e locul meu,
Chiar dacă amintirea tace,
Aș vrea să fiu toamnă mereu!
Autor: Aurelia Oancă
25.10.2024
Sursa imagine: internet
Gavril Babiciu, demn urmaș al celor din neamul Leului de la Șișești
Joi, 31 octombrie, sala Cercului Militar din Baia Mare era plină-ochi cu ocazia prezentării a trei cărți despre „Leul din Șișești” a celui mai cunoscut „lucacist” al Tribunului Vasile Lucaciu – col. (r) Gavril Babiciu, cetățean de onoare al comunei Șișești, președintele Asociației „Renașterea Șișeșteană”, scriitor.
Moderatorul
evenimentului a fost col. (rtr) Ioan Bota, președintele Filialei Maramureș al
Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, camarad al evenimentelor
patriotice de ținută din ultimele decenii, care a vorbit în termeni elogioși
despre activitatea dl. Gavril Babiciu și despre personalitatea tribunului
Vasile Lucaciu: „Prin întreaga sa activitate, luptă politică și înalta sa
conștiință națională, dr. Vasile Lucaciu s-a dovedit a fi, la răscrucea
secolelor al XIX-lea și al XX-lea, un strălucit militant pe tărâm politic și
național, un Drapel de Luptă mereu
desfășurat, contribuind astfel, în mod hotărâtor la înfăptuirea Statului
Național Unitar Român, la progresul întregii noastre națiuni.”
Colonel
(r) Voicu Șichet, venit de la Satu Mare a declarat: „Vasile Lucaciu fiind un
model de patriotism românesc și de
credință al neamului nostru, este, pe bună dreptate, revendicat atât de județul Satu Mare ( îndeosebi
Lucăceni) cât și județul Maramureș (Șișești, în special), în fapt fiind un erou
al României, un OM al timpului său și înfăptuitor al României Mari”.
Scriitorul
Gheorghe Pârja, după ce a amintit de prietenia veche cu autorul Gavril Babiciu
a apreciat munca de Sisif a autorului în a căuta documente, scrieri, fotografii
despre Vasile Lucaciu, de a ni-l readucere în memoria zilelor noastre prin
cărțile dumisale. A vorbit apoi despre istoria nescrisă auzită de la învățăceii
Domniei sale, de la înțelepții satelor care-i povesteau adevărata istorie a
neamului. La audierea programului muzical oferit de elevii de la Școala
Populară de Artă conduși cu măiestrie de prof. Codruța Lupșe a spus: „Doamna
profesoară, dacă acești copii minunați și simt ceea ce au cântat, nația română
este pe mâini bune!”.
Inginer Cristian
Mariș, directorul editurii „Marist” Baia Mare a preferat să-l citeze pe
editorialistul Gheorghe Pârja din cotidianul „Graiul Maramureșului” din ziua de
31 octombrie: „Comuna Șișești, se știe, este o așezare cu rezonanță istorică, binecuvântată
și de părintele, cărturarul, tribunul Vasile Lucaciu. Dar aici s-au născut și
au luminat efigia și alte spirite de nădejde, cu merite absolute, care au urcat
locul pe scara istoriei. Toate aceste izbânzi memorabile trebuiau adunate,
comentate, puse în oglinda generațiilor care vin. Această cauză nobilă s-a
întrupat în râvna deosebită a domnului Gavril Babiciu, prin recenta apariție
editorială – ȘIȘEȘTI – MARAMUREȘ, ÎN VÂLTOAREA ISTORIEI (Editura Marist, Baia
Mare, 2024).(...) Gavril
Babiciu, autor devotat istoriei spațiului în care s-a născut, a terminat Facultatea
de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Apoi face studii
militare la București, profil circulația rutieră. A publicat cărți și studii
despre activitatea profesională, dar s-a întors cu venerație și pricepere spre
istoria Șișeștiului natal, spre Eroul Națiunii Române, Vasile Lucaciu. Am
simțit nevoia să amintesc aceste date biografice pentru a sublinia că autorul a
fost, și a rămas, o personalitate în domeniul în care a activat, dar a privit
tot timpul cu respect la istoria neamului, la semnificația faptelor. Așa mi-am
mai domolit și eu întrebările firești, puse după parcurgerea acestei cărți
monumentale, și la propriu, dar și în consistența ei. Cele 481 de pagini, format
mare, au o impresionantă bogăție de informații și imagini, care fac portretul
complex al așezării. De la statul condus de Burebista, până în zilele noastre.”
Ajungând acasă, am constatat cu bucurie, că de fapt, Gavril Babiciu pe lângă o lecție adevărată de istorie, ne-a oferit nu mai puțin de patru cărți, pe care le enumer cu drag: „Șișești – Maramureș în vâltoarea istoriei”, „Vasile Lucaciu, erou al națiunii române (Supliment al revistei de cultură „Nord Literar”), „Omagiu LEULUI DE LA ȘIȘEȘTI dr. Vasile Lucaciu Erou al Națiunii Române” și „Pe urmele ÎNTREGITORILOR de ȚARĂ”. Am să-l citez din această ultimă carte pe autorul ei: „Această lucrare reprezintă strădania mea de-o viață, de-a cunoaște şi înțelege devenirea poporului și națiunii române, din seminția căruia m-am rostuit în lumea aceasta. Opiniile prezentate aici au la bază trei elemente esențiale: procesele, evenimentele sau informațiile istorice pe care le-am studiat; experiența de viață și rațiunea cu care am fost înzestrat de la bunul Dumnezeu.(...) Numai mărturisând adevărul putem ieși din marasmul cotidian. Acceptând cu demnitate realitatea obiectivă și subiectivă, putem să ne fixăm ținte realiste pentru realizarea cărora trebuie să depunem eforturile impuse de măreția scopului. Libertatea în adevăr trebuie s-o căutăm în dragostea și iubirea față de semeni, nu în libertatea de-a ne anihila adversarul.”
Mulțumim, Gavril Babiciu, pentru lecțiile de
demnitate și patriotism românesc pe care ni le oferiți cu generiozitatea
dumneavoastră, deja binecunoscută!
Gelu DRAGOȘ, UZPR
Lasă toamnă
de Nelu Danci
Lasă toamnă pomii verzi
Ai grijă de mândra mea,
Iarba mândră prin livezi
Ca să pot merge la ea.
Dacă frunza-n gălbenește
Ție toamnă nici că-ți pasă,
Toată lumea te iubește
Pe mine mândra mă lasă.
Și mie mi-e drag de tine
Dar mai mult de mândra mea,
Eu aș vrea să o duc bine
Și cu tine și mândra!
Așa că te rog de poți
Să nu te grăbești prea tare,
Nu veni amu la porți
Du-te încet pe cărare.
Vino colo mai târziu
Când mândra mă va ierta
Că atuncea și eu viu
Și toți trei ne-om împăca.