marți, 10 iunie 2025

Vasile Pârvan, la Nord Literar


                               de Gheorghe Pârja

Cu toată mica bejenie a sediului, revista de cultură „Nord Literar”, pe luna mai, a apărut, spre folosul cititorilor. Deși trăim vremuri ciudate pentru cultură, cu amenințarea comasărilor unor instituții de profil, a mai rămas în mine un dram de speranță că prima revistă literară din istoria Maramureșului își va găsi demnitatea de a fi. De a exista! După rigoarea și solemnitatea unei reviste care este cunoscută în țară și străinătate. Nu doresc să aibă destinul anevoios al revistei „Familia”, de la Oradea, legată de debutul lui Mihai Eminescu.

După 23 de ani, Consiliul Județean Maramureș, care a finanțat publicația, care apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, poate avea gânduri salvatoare în acest peisaj economic cu multe întrebări. Am spus toate acestea pentru informarea cititorilor, să știe și ei pe ce ape plutim. Demnitatea revistei poate fi asigurată, în primul rând, de cei care știu că salvarea națiunii este cultura. Dar să derulez sumarul acestui număr din luna mai. Eu l-am luat aliat pe savantul Vasile Pârvan, cel care a avut un interes special pentru Maramureș, prin prietenia cu avocatul și senatorul Vasile Chindriș de Ieud. Cu care a avut o generoasă corespondență.

Din textul inclus în revistă reiese profilul nu numai al unui mare istoric și un filosof al istoriei, ci și al unui gânditor de elită, profesor de mare prestigiu, creator de școală științifică, un spirit reformator în epocă. Care credea în nevoia spiritualizării vieții marelui organism politic și cultural creator, care este națiunea. Misiunea trebuie să ne fie far. Poemul lunii este semnat de poeta Elena Cărăușan: „Cuvinte cutreieră formele-gând/ astralul absoarbe lumina și umbra/ forme sonore se tăinuiesc în noapte.” Criticul Irina Petraș, președinta Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, scrie despre generațiile poetice. Eseistul și criticul literar Ion Papuc reconstituie secvențe din biografia artistică a sculp­torului Constantin Baraschi.

Universitarul, criticul și istoricul literar Gheorghe Glodeanu comentează lucrarea Ligiei Duruș „Ipostaze ale puterii în romanul românesc postbelic”. Criticul literar Delia Muntean, redactorul-șef al revistei, ne apropie de romanul „Singurătatea ajunge la toți”, de Dumitru Oprișor. Profesoara și editorul Daniela Sitar-Tăut ne prezintă volumul „Divorțul doamnei Dudu”, de Camil Petrescu. Rubrica Orfeu este onorată de poetul sătmărean George Vulturescu. Alături, inspirata parodie a lui Lucian Perța. Cărturarul Ovidiu Pecican continuă să ne dezvăluie episoade din aventura unui pretendent valah la curțile Europei. Actualitatea culturală este consemnată, ca de obicei, de scriitoarea Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei.

Un reportaj de duminică de la Gostila, o întâlnire de la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare, ori lansarea unui volum despre eroii neamului, coordonat de academicianul Emil Burzo, au fost evenimente la care revista Nord Literar a fost parte. Tânărul redactor al revistei, Flaviu Claudiu Mihali, scrie despre prezența lui și a poetului Nicolae Scheianu la Festivalul Internațional de Poezie de la Iași. Eu îmi amintesc de două întâlniri memorabile: cu doamna Dorli, fiica marelui Lucian Blaga, și cu doamna Elena Daniello, ultima muză a poetului.

Distinsa mea colegă de generație Doina Uricaru, acum trăitoare în New York, ne-a onorat cu un eseu despre cărți semnate de Delia Muntean și Frederic Jameson. Venerabilul nostru colaborator, istoricul literar Mircea Popa, ne prezintă recenta carte a lui Gheorghe Glodeanu, care cuprinde un istoric și o analiză a diarismului românesc. Constantin Cubleșan ne amintește despre personalitatea lirică a Cleopatrei Lorințiu, sentimentală și melancolică. Cu fiecare cronică literară, colega noastră Raluca Hășmășan dovedește subtilități de analiză și garanția discursului critic. Aceste calități le-a aplicat noului volum de versuri semnat de Gavril Ciuban, un veritabil spirit liber pe teritoriul poeziei, cum îl consideră autoarea.

Mai semnează poezie Elena Ilash, Gelu Dragoș și Valeria Bilț. Despre poezia tehnologică, o nouă estetică în era digitală, scrie Ana Cristina Irian. Scriitoarea Florica Bud se privește în oglindă și își vede propria carte „În Căușul Veacului” și Cenaclul Scriitorilor din Maramureș, pe care îl conduce. Distinșii noștri colaboratori din Iași, Mariana și Valeriu Stancu, au tradus poezie din autorul peruan Eli Urbina. Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistei Mihaela Ganța. Cum difuzarea presei scrise este anevoioasă în județ, deci și în Baia Mare, revista poate fi procurată de la chioșcul din fața Magazinului „Maramureș”.

Noi scriem, tipografia tipărește și ne împotmolim la difuzare. Vremea presei scrise nu a trecut. M-am convins la Munchen și la New York. Aștept spirite vizionare!

Un comentariu:

  1. „Vremea presei scrise nu a trecut”. Fals, maestre. În Baia Mare nu mai cumpără nimeni ziare sau reviste tipărite decât cei publicați în ele, sau câte un bătrân care nu are acces la informațiile online. Dacă nu este așa, să se arate pe bon de casă sau pe facturi de plată câte se vând zilnic, la chioșcuri de distribuire , ori în redacție! Aveți noroc prin faptul că încă vă sponsorizează Consiliul Județean din banii populației, altfel nu ați putea acoperi nici măcar hârtia , nu alte servicii în redacție.

    RăspundețiȘtergere