Clasa zero, între plan genial şi experiment eşuat

Comunicare în limba română, educaţie pentru societate, religie, matematică şi explorarea mediului, muzică şi mişcare, tehnologii de informare şi comunicare, educaţie fizică şi sport, consiliere, arte vizuale şi lucru manual: acestea sunt cele nouă materii de studiu prezentate de către reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru clasa pregătitoare.

În prezent, pachetul curricular este analizat şi propus spre dezbatere publică. Educatorii şi învăţătorii ridică din umeri, părinţii se revoltă ori se resemnează. Nimeni nu ştie dacă pasul acesta se face la mometul protrivit sau dacă nu e cam pripit.
În Iaşi sunt aproximativ 6.500 de copii care vor forma, din toamnă, 321 de clase zero. Clase de sacrificiu ori clase, aşa cum se promite, de excepţie. „Este pentru prima dată când văd un curriculum adaptat la ceea ce se discută şi se face la nivel european”, a declarat Liliana Romaniuc (propusă de PDL), inspector general al Inspectoratului Şcolar Iaşi.
Părinţii îşi doresc cadre didactice cu experienţă. Problema e că, indiferent de vechimea educatorului sau a învăţătorului, situaţia este aceeaşi. Curricula va fi la fel de nouă pentru toată lumea. Deocamdată, doar se discută pe tema ei, iar cursurile de instruire nici nu sunt fixate. „Exact informaţia de la nivel central o avem şi noi. Aşteptăm cursurile de formare. Personalul va fi format şi pregătit pentru clasa pregătitoare”, ne-a spus Paraschiva Mârza, directoarea şcolii „Elena Cuza”.
O parte dintre materiile propuse erau studiate deja, mai în joacă, mai în serios, la grupa pregătitoare de la grădiniţă. Totuşi, existenţa lor într-un orar pune părinţii pe gânduri. „Am înţeles că vor fi nouă obiecte. Mi se par cam multe, pentru nişte copii atât de mici”, consideră Alina, mama unei fetiţe de aproape 6 ani.
Singura temă care a împărţit, încă de la început, adulţii în două tabere este religia. „E în discuţie punerea copiilor în legătură cu valorile fundamentale ale creştinismului. Nu e nimic care să ducă la îndoctrinare. Sunt doar ore de pregătire cu valoare morală”, a explicat Cătălin Baba, ministrul Educaţiei.
Din punctul de vedere al multora, şocul schimbării nu ar fi fost atât de mare, dacă se păstra grădiniţa ca loc de desfăşurare al experimentului. „Nu sunt spaţii suficiente în şcoli, nici amenajate corespunzător. Pentru că părinţii lui fac naveta, nepotul meu stă la noi. La şcoală îl vom înscrie, prin urmare, aproape de casa noastră. Va trebui să depunem dosarul abia în a doua etapă, şi asta ne dă emoţii. Sunt copii pentru cinci grupe, dar s-au anunţat doar trei clase pregătitoare”, s-a plâns doamna Eugenia, bunică. Problema spaţiului se pune şi la Liceul „Miron Costin”, unde se poate asigura doar o clasă pregătitoare. Acolo, după numai câteva ore din prima zi se înscriseră  deja 31 de copii.
Nici psihologii nu sunt foarte mulţumiţi de noile schimbări. „Copiii mici achiziţionează uşor noi cunoştinţe, dar şi obosesc mai repede. Ce vor face în clase, când soneria sună în regim de şcoală? Învăţătorii vor avea tendinţa să-i formeze fix ca la şcoală. Jocul va fi aşa, doar de suprafaţă. Schimbarea seamănă cu un lanţ cu mai multe verigi. E suficient ca o singură verigă să fie mai şubredă şi totul se transformă într-un dezastru. şi cum nu doar o verigă e aşa... clasa pregătitoare de anul acesta va fi un fiasco. Nu avem oameni pregătiţi, nu avem materiale didactice potrivite, adaptate la regimul de şcoală... Avem doar nişte copii sacrificaţi de dragul unor orgolii nemăsurate”, recunoşte, sub protecţia anonimatului, un consilier şcolar.
Dar pentru că, vorba aceea, câinii latră, caravana trece, ne aflăm deja la finalul primei săptămâni de înscrieri în clasa pregătitoare. Acestea au început deja, în timp ce dezbaterile pe tema clasei zero abia sunt în plan, pentru săptămânile ce urmează.  (Anda Pintilie)