POEME DE IOAN DRAGOŞ

De ziua constituţiei tai ceapă

„mereu grăbiţi între micul dejun şi jurnalul de seară

apoi vezi că broasca ţestoasă îl întrece pe ahile

să fiu eu în locul mâinilor tale

ce repede ar merge

lumea este mult mai curată

atunci când tai ceapă

chiar dacă ne vedem atât de rar

dimineaţa văzul ni se umple

în rest priveşti uimit 

cain şi abel se întâlnesc în fiecare seară

şi vorbesc vrute şi nevrute

sub pleoapele tale mă rog

recitesc o mie şi una de nopţi

probez lacrimi în loc de pastile

străzile învaţă să meargă

poezia trece din cameră în cameră

broboane de sudoare pe icoane

ce mai faci

bine

însă vremii îi merge destul de rău

doreşte-mi cu grijă ce-mi doreşti

îmi petrec vremea retras

numărând silabele primului tău cuvânt

nu pot să mă gândesc la nimic altceva

aceasta-i înţelepciunea

să sorbi pe îndelete din paharul din faţă

urmărind cum broasca ţestoasă îl întrece pe ahile

aş scrie versuri pe genunchii tăi

sub lacrimile tale luminoase

doreşte-mi cu grijă

ceea ce îmi doreşti”

Speranţa ce se vede prin lentila lui moş nicolae

„s-ar cuveni o spaimă  nu gesturi de ocazie

în genunchi îţi privesc faţa

peste tot urmele verii urmele toamnei

dar noi mâncăm fructe reci

în loc de a fi poet 

mai bine aş fi-nvăţat să-not în voia curentului

să am o cheie franceză să repar conducte

că-mi cere bani într-una instalatorul ce să fac 

iubesc speranţa chiar dacă nu se vede

ne scufundăm tot mai mult

în acest poem prin care te chem

lângă noi mereu se naşte stăpânul

stăpâna

mari poeme se lipesc de obrajii mulţimii

gura se deschide lacomă şi întreabă

unde eşti tu al nouălea cer

ce harnici suntem noi oamenii aceştia mici

spune radu

toţi îşi îngrijesc cuminţi

colţul lor de muşuroi

astfel încât cine îi vede îşi poate spune

ce harnici sunt oamenii aceştia mici

dacă fiecare îşi vede de treabă

în colţul lui de muşuroi

însă cerul este acelaşi peste tot

şi carul mare şi carul mic

nimic nu mă mai  sperie

lentila se întoarce împotriva ochiului

trei paşi la stânga binişor

şi alţi trei paşi la dreapta lor”

Calendare cu înlesniri şi rabaturi

„nu peste mult timp se va tipări o carte a cărţilor

spune mircea

o carte de larg consum

cu toate preţurile virtuţilor şi păcatelor

cu importante înlesniri şi rabaturi

o mare amploare va lua serviciul la domiciliu

va fi simplu şi comod să chemi prin pâlnie

domnişoara de serviciu

să-i comunici că doreşti să te viziteze

poate încerc o faptă

visată de un străbun al meu

în care te aştept şi te sper

nimic senzaţional

nici astăzi nimic senzaţional

strigă vânzătorul de ziare

şi tu vei arunca la vremea ta ziare vechi

cărţi inutile

păstrând doar câteva lucruri

aşa cum în memorie păstrezi doar întâmplări esenţiale

pictorul contemplă modelul

acesta urcă şi coboară cu propria lui respiraţie

nu peste mult timp

se vor acorda importante înlesniri şi rabaturi

în calendare vor fi indicate distanţele

dintre casa pe care o locuim

şi marile oraşe

apoi se vor afla notate şi alte distanţe

dintre eu şi mine/dintre eu şi tu

dintre noi şi ei

dintre aceştia şi ceilalţi

(Poeme dintr-un viitor volum intitulat "STUDIU DE OPORTUNITATE")