.jpg)
De ce un Colţ Românesc şi nu o bibliotecă românească ?
„Acest concept corespunde realităţilor actuale şi permite o mai bună adaptare la dificultăţile de a constitui şi edifica biblioteci româneşti în străinătate. E mai dificil să faci o bibliotecă românească, aceasta presupunând acţiuni diplomatice pe mai multe nivele. E mai greu în aceste vremuri. ” a relevat prof.dr. Teodor Ardelean.
Demersurile au debutat la începutul acestui an, când directorul Teodor Ardelean a pornit negocierile cu conducerea Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia – director Jerzy Woźniakiewicz - în colaborare cu Asociaţia Polono-Română condusă de românul Ignat Timar şi Lectoratul românesc de la Universitatea Jagiellonă, unde-şi desfăşoară activitatea profesorul universitar băimărean Cornel Munteanu.
Colţul Românesc, cu foarte multe accente maramureşene, cuprinde 680 de cărţi în limba română, două costume populare donate de Ansamblul Folcloric Transilvania, ceramică de Daniel Leş, materiale promoţionale purtătoare de informaţie românească, fotografii realizate de cursanţii „Şcolii 9”, coordonator Silviu Gheţie, cuprinse într-o miniexpoziţie, albume, atlase şi enciclopedii cu România, Maramureş şi Baia Mare, DVD-uri cu filme româneşti. Materialele promoţionale şi o parte din albume au fost donate Colţului Românesc din Cracovia de către instituţiile muzeale şi de cultură din Baia Mare.
La inaugurare au luat parte alături de delegaţia română, Ignat Timar, presedintele Asociaţiei Polono-Române din Cracovia, Jerzy Woźniakiewicz, directorul Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia însoţit de bibliotecari polonezi, Fryderyk Sopuch-traducãtor de lb.românã, Ministerul de Justitie Polonia,prof.univ.dr.Cornel Munteanu, lector de lb.românã, Institutul de Filologie Romanicã, Universitatea Jagiellona, Cracovia, prof.univ.dr.Joanna Porawska, Institutul de Filologie Romanicã, Universitatea Jagiellona, Cracovia, prof.univ.dr.Eva Kocoj, Institutul de Culturã, Universitatea Jagiellona, Cracovia, studenţi polonezi, români stabiliţi în Cracovia, foşti studenţi care au studiat în România, arhitectul nonagenar Tadeusz Gaydamowicz, şi foşti refugiaţi polonezi care în 1939 au emigrat în România pentru a se pune la adăpost de ororile războiului şi sunt încă vorbitori de limba română.
Ignat Timar, translatorul şi călăuza delegaţiei băimărene prin Cracovia, este român din Bistriţa, şcolit în Polonia începând cu anul 1993, de meserie economist stabilit în Cracovia prin căsătorie. În urmă cu 4 ani el a preluat conducerea Asociaţiei Polono-Române din Cracovia de la profesoara universitară Joanna Porawska şi încearcă să promoveze prin diferite proiecte cultura românească în Polonia.
Clădirea Bibliotecii Publice Voievodale din Cracovia desfăşurată pe o lungime de 230 de metri de-a lungul întregii străzi Rajska, pe o suprafaţă de 11 445 m2 a fost iniţial cazarmă de infanterie construită în perioada 1860-1862. Caracterul militar al clădirii a fost menţinut până în 1996 când autorităţile locale au decis transformarea ei în bibliotecă. Biblioteca Regională din Cracovia este principala biblioteca publică a provinciei Małopolska, deserveşte aproximativ 80.000 de cititori înregistraţi şi are un patrimoniu de 500 de mii de unităţi biblioteconomice . Aceasta oferă utilizatorilor 500 de locuri în sălile de lectură şi 100 de staţii de calculatoare, cu acces la Internet.
Delegaţia bibliotecarilor băimăreni împreună cu omologii cracovieni şi reprezentanţi ai comunităţii vorbitorilor de limbă română din Cracovia au participat după deschiderea festivă a Colţului Românesc la un scurt colocviu, unde s-a vorbit despre România, despre biblioteci şi cărţi şi s-au recitat poezii scrise de poeta de origine română Alina Alens în limbile română şi polonă.
Un reportaj realizat de Corina Şandor-Martin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu