Clubul Român de Presă face joi un apel la solidaritate în interiorul profesiei, pentru promovarea eficientă a cauzelor bune ale mass-media, în scopul redefinirii şi consolidării statutului jurnalistului în societate.
În mesajul CRP, transmis de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, se menţionează că presa are nevoie de un nou suflu, iar jurnaliştii trebuie să recâştige respectul publicului.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei este un bun prilej de reflecţie asupra felului în care jurnaliştii îşi folosesc libertatea, statutul, credibilitatea şi cum acestea pot fi afectate prin implicarea în cauze de felul celor politice, faţă de care ar trebui să păstreze o necesară distanţă, susţin reprezentanţii CRP.
''Managementul inspirat, motivarea jurnaliştilor talentaţi, politicile editoriale conectate cu agenda reală a publicului, respectarea fără rabat a regulilor autoreglementării profesiei sunt căile prin care mass-media româneşti pot dobândi un suflu nou, de care au nevoie. Jurnaliştii, la rândul lor, trebuie să conştientizeze că profesia noastră are nevoie acută de recâştigarea respectului publicului şi de o relaţie corectă, echilibrată cu factorii de autoritate'', se arată în mesajul CRP.
Potrivit Clubului Român de Presă, ''acest an trebuie să fie pentru mass-media româneşti momentul de la care să îşi asume o definire nouă a propriilor valori şi standarde, după ce, în ultimii doi ani, principala sa preocupare a fost supravieţuirea într-un context economic dificil''.
''Criza economică a fost un examen dur, cu costuri mari, dar care a fost trecut de multe companii din industria mass-media şi de către mulţi jurnalişti. După acest examen, continuarea funcţionării mass-media în regim de avarie devine dăunătoare atât pentru integritatea valorilor profesiei noastre, cât şi pentru succesul mass-media ca afacere performantă'', precizează CRP.
În fiecare an, la 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei.
La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată 'Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste', manifest al jurnaliştilor, potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.
An de an se omagiază ziariştii morţi la datorie, precum şi cei care sunt închişi ca urmare a activităţilor jurnalistice.
În anul 2000, în cadrul programului Freedom of Expression - FreeEx România, Agenţia de Monitorizare a Presei - AMP, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România. Preluare AGERPRES
În mesajul CRP, transmis de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, se menţionează că presa are nevoie de un nou suflu, iar jurnaliştii trebuie să recâştige respectul publicului.
Ziua Mondială a Libertăţii Presei este un bun prilej de reflecţie asupra felului în care jurnaliştii îşi folosesc libertatea, statutul, credibilitatea şi cum acestea pot fi afectate prin implicarea în cauze de felul celor politice, faţă de care ar trebui să păstreze o necesară distanţă, susţin reprezentanţii CRP.
''Managementul inspirat, motivarea jurnaliştilor talentaţi, politicile editoriale conectate cu agenda reală a publicului, respectarea fără rabat a regulilor autoreglementării profesiei sunt căile prin care mass-media româneşti pot dobândi un suflu nou, de care au nevoie. Jurnaliştii, la rândul lor, trebuie să conştientizeze că profesia noastră are nevoie acută de recâştigarea respectului publicului şi de o relaţie corectă, echilibrată cu factorii de autoritate'', se arată în mesajul CRP.
Potrivit Clubului Român de Presă, ''acest an trebuie să fie pentru mass-media româneşti momentul de la care să îşi asume o definire nouă a propriilor valori şi standarde, după ce, în ultimii doi ani, principala sa preocupare a fost supravieţuirea într-un context economic dificil''.
''Criza economică a fost un examen dur, cu costuri mari, dar care a fost trecut de multe companii din industria mass-media şi de către mulţi jurnalişti. După acest examen, continuarea funcţionării mass-media în regim de avarie devine dăunătoare atât pentru integritatea valorilor profesiei noastre, cât şi pentru succesul mass-media ca afacere performantă'', precizează CRP.
În fiecare an, la 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei.
La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată 'Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste', manifest al jurnaliştilor, potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.
An de an se omagiază ziariştii morţi la datorie, precum şi cei care sunt închişi ca urmare a activităţilor jurnalistice.
În anul 2000, în cadrul programului Freedom of Expression - FreeEx România, Agenţia de Monitorizare a Presei - AMP, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România. Preluare AGERPRES
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu