EDITORIAL - "SE LINIŞTEŞTE GRECIA ? "

Urmăresc situaţia din Grecia. Cu interes, cu preocupare, cu nerăbdare. 

            Este o ţară cu destule probleme, pentru rezolvarea cărora comunitatea europeană, ca şi cea internaţională, transpiră din greu pentru căutarea de soluţii imediate şi, mai ales, durabile. 
            Dar, pentru a-ţi purta alţii de grijă, trebuie ca tu însuţi să-ţi porţi de grijă. În cazul Greciei, punctul de sprijin al soluţiilor salvatoare are o locaţie de interior şi asta vizează politica internă adecvată unei înţelegeri din partea celor din afară-băncile, Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional. Cheia tuturor lucrurilor se numeşte austeritate. Ea a fost acceptată de forţe politice cu greutate în gestionarea prezentului. Au fost adoptate măsuri aspre, acceptate de unii şi respinse de alţii. Pentru a le asigura condiţii de exprimare în  practică, s-a crezut de cuviinţă să fie convocate alegeri parlamentare, astfel încât, guvernul rezultat în urma scrutinului general să acţioneze hotărât pentru a le transforma în realitate.

Alegerile din 6 mai a.c. a developat o stare de spirit potrivnică aşteptărilor. Numai că niciunul din partidele consacrate - Noua Democraţie, legat de numele lui Caramanlis, şi nici Pasok, legat de numele familiei Papandreu - nu au obţinut rezultate de natură să le permită venirea, de unul singur,l a guvernare. Ba mai mult: s-au ivit două formaţiuni cu o neaşteptată vervă electorală, situate exterior celor două formaţiuni ''istorice''. Este vorba de SYRIZA, un partid de extremă stângă, cu un scor neaşteptat de ridicat spre deosebire de rezultatele Pasok, mai mici ca niciodată şi de ''Zorii aurii'', partid de extremă dreaptă, de coloratură neonazistă, care intrase şi în Parlament.

Procedurile legale pentru constituirea guvernului salvator au fost, cum se ştie, compromise. Liderii partidelor de vârf au căutat succesiv, să se dovedească eficienţi. N-au reuşit. Se impuneau de la sine noi alegeri. Scrutinul s-a desfăşurat pe 17 iunie, şi s-a încheiat cu rezultatele deja făcute publice. 

 Ele nu se diferenţiază radical de cele de dinainte. Noua Democraţie a înregistrat cca 30% din voturile exprimate, urmând să aibă 161 de locuri, asta datorită şi prevederii conform căreai formaţiune de pe primul loc beneficiază de un plus de fotolii parlamentare. SYRIZA reuşeşte cca 27%, agonisind 72 de locuri. Pasok se menţine jos de tot în preferinţele electoratului - 12% din voturi, adică 33 de locuri. ''Zorii aurii'' intră şi de această dată în Parlament, cu 7% din voturi. Aducând după ei programul electoral proriu care înseamnă, în esenţă, refacerea imperiului bizantin... 

Prin noile alegeri, va ieşi Grecia din necaz? Se va reuşi constituirea acelui guvern care să garanteze Occidentului îndatoritor suficiente garanţii că îndatoratul – Grecia - va ţine suficient de strânsă cureaua încât austeritatea să facă posibilă redresarea iar de aici să se reîntoarcă la prosperitate? Deocamdată, este în curs de configurare a guvernului. Un guvern, cum altfel, decât atipic. Noua Democraţie este partid de dreapta şi nu sunt temeri că s-ar feri să ia taurul de coarne, aplicând pas cu pas obligaţiile asumate în faţa Occidentului. Dar nu are atâtea voturi cât să guverneze singur. Stânga are destule potenţialităţi dar cum să fie convinsă sa tragă la carul descurajant al austerităţii, câtă vreme aspiraţia lor merge spre binele celor săraci şi nu la sărăcirea lor şi mai accentuată?

Totuşi, Pasok are experienţa administraţiei ţării şi nu e nicio mirare să răspundă prezent la acest efort naţional pentru a evita cabrarea Greciei în direcţia cea rea.

Nu este exclus ca înţelegerea între Noa Democraţie şi Pasok să se fi materializat. Era o clauză pe care aceştia din urmă o avansau la un moment dat: Venim cu voi, dar nu singuri! Doresc să tragă după ei pe stângiştii – extremişti - de la SYRIZA. Ceea ce introduce în teren un actor cu atitudini puţin diferite faţă de dorinţa la ordinea zilei. Acordurile – salvatoare - cu Exteriorul, recitite prin grila suferinţrlpr grecului de rând-sunt puse deschis în cauză de virtualii aliaţi. Şi atunci? Iar alegeri? Iar riscurile unor ameninţări din afară cu desolidarizarea de ce se întâmplă sub Acropole? 
            Cancelarul german avertiza, înainte de scrutin, să se dea mare atenţie cui este încredinţată ţara. Tot de pe acolo venea strigătul - avertisment că nu mai este nimeni dispus să rezolve greutăţile altora, dacă ei, la ei acasă, nu sunt dispuşi să se înhame la edec. Trebuie luate în seamă asemenea vorbe, chiar dacă ele sunt spuse peste gard. 
            Deocamdată, predominantă pare a fi părerea că riscul ieşirii Greciei din zona Euro pare a fi fost evitat. Zilele următoare au a ne clarifica. 

                                                                      NICOLAE BUD

                                                                           deputat