EDITORIAL - Să iubim Crăciunul românilor!

             Se pare că am scăpat de previziunile mayaşilor şi bunul Dumnezeu lasă viaţa să-şi urmeze cursul, în schimb pe mine mă obsedează o postare de pe... facebook. Este o discuţie între Isus şi Moş Crăciun, în care primul spune:

-         Sunt trist.

Moş Crăciun: - De ce eşti trist? Este ziua Ta!

Isus: - Asta-i marea problemă.

Moş Crăciun: - De ce?!

Isus: - Pentru că peste tot copiii te aşteaptă doar pe tine şi nu pe Mine. Ei sărbătoresc Crăciunul datorită ţie şi darurilor pe care le aduci în sacul tău şi mă întreb, de ce moşule?! De ce nu şi pentru Naşterea Pruncului Isus, Mântuitorul lumii?!

Poate că discuţia aceasta pare banală dar nu este deloc aşa. Îmi amintesc de copilăria mea. Şi atunci tata avea grijă să  avem brad în casă, cadouri se făceau şi atunci: o pereche de mănuşi, nişte ciorapi, o bluziţă şi câteva „Eugenia” dar parcă cel mai frumos cadou pe care-l primeam noi copii venea de la părintele Leşe Nicolae care cu două săptămâni înainte de ziua de Crăciun, ne aduna la biserică să facem repetiţii pentru a putea în ziua de Crăciun să susţinem un Concert de colinde cum nu s-a mai văzut. Era magie totul, era multă dragoste pentru naşterea Pruncului Isus, nu ne obliga nimeni să mergem dar noi aşteptam cu nerăbdare ora pentru repetiţii. Drumul era plin de copii care mergeau la biserică. Nu o să vă vină să credeţi dar şi în seara când umblam a colinda cu Steaua, nu ne gândeam o clipă la câţi bani o să facem, dimpotrivă, grija cea mai mare era să umblăm prin tot satul, să nu lăsăm o casă necolindată. Câtă bucurie era în ochii bătrânilor singuri care auzeau glasuri cristaline de copii, vedeau roşeaţa din obraji şi îşi aminteau de copilăria lor. Pentru că, nu-i aşa, odată toţi am fost copii?!

       Astăzi toate s-au schimbat. I-am auzit pe unii copii dicutând că doresc să umble cu Steaua singuri să facă cât mai mulţi bani, pe alţii, dimpotrivă, spunând că ei nu merg cu colindul, că i-au promis părinţii banii pe care-i putea câştiga umblând cu traista după coci. Deci totul se rezumă la bani. Ce milă îmi este de părinţii şi implicit de copiii lor care nu văd în Crăciun decât o afacere sau o sărbătoare în care lumea este liberă de la serviciu, liberă la bucate alese, liberă la băutură şi distracţie. Crăciunul însă înseamnă altceva, e sărbătoarea care semnifică NAŞTEREA, CREAŢIA şi VEŞNICIA UNIVERSULUI. Prin naştere se perpetuează specia umană şi viaţa devine veşnică. Şi nu sunt cuvinte mari spuse!

    Deşi în ziua de azi casele sunt care mai de care mai luminate, parcă în tinereţile mele era mai multă lumină în sufletele tinerilor şi oamenilor. Ne bucuram pentru fiecare măr, coc sau nuci primite. Fie ca acele vremuri „magice” să se întoarcă, să pregătim acasă cozonacul şi cocuţii pentru micii corindători şi să mai lăsăm super-marketurile.

 Să revenim la tradiţiile noastre româneşti şi să ne întoarcem cu adevărat faţa către Mântuitorul Isus Christos, care s-a născut în Bethleem, într-o iesle săracă. Vorba colindului:

„Copilule cu ochi senini
Tu vii din nou printre străini
În peştera, pe paie reci
Iarăşi capul Ţi-l apleci!”

                                                                                      Gelu DRAGOŞ