Revista “Nord Cultural”, lansată în mijlocul studenţilor

 Miercuri, 16 ianuarie, la sediul Facultăţii de Litere a Centrului Universitar Nord a avut loc lansarea revistei “Nord Cultural”, numerele 3,4 şi 5 (redactor şef, lect. univ. dr. Delia Anamaria Răchişan), eveniment la care au participat cadre didactice ale universităţii, studenţi, dar şi elevi şi alţi intelectuali invitaţi.

Manifestarea a fost una complexă, lansarea revistei fiind completată de vizionarea documentarului “Pomul de Crăciun din Ţara Codrului”, realizat de dr. Delia Răchişan, precum şi de un mic spectacol susţinut de ţărăncile actante în documentar şi de studenţi şi masteranzi ai specializării Etnologie.

Revista, sponsorizată personal de primarul Cătălin Cherecheş (numerele 4 şi 5) şi sprijinită de dr. Teodor Ardelean şi interpretul Nicolae Sabău, îşi propune să publice studii culturale şi se adresează studenţilor, masteranzilor, doctoranzilor, cadrelor didactice. Publică în special studenţi şi masteranzi de la Etnologie, dar şi doctoranzi de la Bucureşti şi din Italia (Universitatea Roma Tre). Îşi aduc, de asemenea, contribuţia studenţii băimăreni de la Arte Plastice. Dr. Ardelean, directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu”, a subliniat necesitatea revistelor-şcoală, pentru ca învăţarea să nu fie doar “in abstractum”, ci şi “in concretum” şi a făcut un istoric al publicaţiilor universităţii. O revistă cu tradiţie este “Nord”, care a apărut “într-o vreme când nu aveau reviste studenţeşti decât Bucureştiul, Clujul, Iaşiul şi Timişoara, iar acelea erau invadate de politică”. Primele două numere au fost scrise de Teodor Ardelean, iar ulterior au semnat în revistă nume care ulterior au ajuns importante, printre care poetul Ioan Es. Pop şi dramaturgul Radu Macrinici. La evenimentul de miercuri, mai multe sătence din Ţara Codrului au expus pomi de Crăciun specifici acestei zone, realizaţi din fasole, paie de secară, vâsc, scai cu nuci, fâşii de pânză etc. Documentarul prezentat a fost realizat în Oarţa de Sus, cu sprijinul prof. Traian Rus, prof. Pamfil Bilţiu, şi al partenerilor din proiectul educaţional “Fenomenul cultural între tradiţie şi inovaţie”. “În Ţara Codrului nu se împodobea bradul cu globuri şi beteală, dar nici cu mere, colaci şi nuci, pentru că se credea că acest lucru ar aduce boală, nenorocire şi moarte. Aceşti pomi de Crăciun primordiali îmbracă forme arhaice, ancestrale”, a punctat dr. Delia Răchişan.

                                                                                           A.G.