VIAŢA ÎN DEMOCRAŢIA ESTULUI
vecinul de la trei behăie ca un
ţap în călduri – vecina de la doi
iar s-a îmbătat criţă şi cântă circumterestru
imprecise manele – iar undeva
pe la etajele superioare sau
inferioare ale clădăriei – unul
s-a apucat de făcut cutremure
artificiale – cu burgiul de sfredelit
pereţii: doar e
duminica
sacră – nu?
pe la poalele blocului – poate chiar la
subsol – trăsneşte a friptură de
porc în post - şi miroase
cumplit şi insistent - a
lapte de mamă denaturată – ars
la noi în bloc – copii nu s-au mai născut – de la
revoluţie: ar fi fost o
indecenţă şi-o impietate faţă de
zidurile tot mai sus
ridicate – avântate întru
perfecţionarea ideii de
puşcărie ambulantă - ba chiar o
trivialitate imprescriptibilă - faţă de
atâta grijă mondială – de a
păstra echilibrele
planetei – mai ales în zona
maimuţelor ăstora cercopitece – din
est
la televizor - tot timpul – de
dimineaţă până pe seară târziu – când
îmi închid sângele în poiată - este apelată una – de-i zice
primăvară – dar mă uit pe fereastră şi - în
furişata lumină subacvatică - văd
copaci încremeniţi (precum unii călugări budişti
care se suspendă singuri din
viaţă – momâi - reprogramându-se pentru
veacuri viitoare...probabil
mai bune): au uitat până şi de
meseria aia cu mugurii
de altfel – e linişte de moarte – şi
cine vrea să spună că-i primăvară – are tot
dreptul s-o
spună – doar de aia e
democraţie
omul – în această viaţă – n-are timp decât să
înceapă – nu are timp decât să-şi facă o vagă
părere despre
nu poate decât să privească – îmbolnăvit de fugă – spre
...de fapt - nu are vreme decât să
mârâie puţin – că nu tocmai toate i-ar
conveni...şi – când să formuleze – şi el – o
opinie mai ascuţită şi mai de Doamne-ajută – când
să-şi dreagă vocea şi
să-şi spintece păsul drept la mijloc – spre
miez - cu
tăişul de zarvă - sau chiar – (ce obrăznicie cosmică!) să ia vreo
decizie – hop! – că-i sună ceasul de la
mână
...opriţi ceasurile – tăiaţi-vă mâinile – strangulaţi orice pornire de aroganţă dictatorială a zeilor!
...sau - dacă nu faceţi nimic din toate
astea – atunci
întrebaţi pe cel care v-aşteaptă - docil
la intersecţie - dacă are o ţigară - şi
daţi-vă foc – singuri
...”astfel de forme de protest sunt
strict interzise – în regimul democratic al
Domnului...” – ...cu pricina!
...să ne ferească Dumnezeu de democraţia
fandositei minciuni – ucigaşă de
anotimpuri – lichidatoare de
meditaţie asupra exuberanţei florilor de măr - ca şi
asupra unei
...minciună stingătoare de
entuziaste explozii spre
ceruri şi de
sonore voci magistrale-ale
Omului: orişiunde
orişicând – în oricare dintre
lumi
...fereşte-ne – Bunule Domn (numai şi numai dacă
bun cu adevărat eşti!) - de-ale deşertului
hiene-nsângerate - feroce târzii!
PRIMĂVARĂ RATATĂ
uguie hulubii – florile-s mirese
încă-o primăvară scârţâie să nască
răsturnată soartă zâna mea îmi ţese
ochii-mi sunt de sticlă – sufletul de iască
au ieşit codoşii să ne vândă-o sfântă
ţin în mâna stângă zaruri de ciolane
proştii şi nebunii nu văd calea frântă
doar cuminţii lumii văicăresc în strane...
primăvară-a pâclei şi-a răcelii-n vine
o regie veche şi-o plânsoare nouă:
rău-nmugureşte sub cântări senine
înger se smuceşte – dat cu dracu-n două
...e-o nedumerire şi încă-o durere
tot ce în nădejde tu credeai putere!
SFAT PENTRU POETUL DE AZI
publică-te – expune-te – arată-te
cât mai puţin
din ce în ce mai
puţin – dacă vrei să
contezi ca
Poet – sau măcar
ca...un ceva
plutitor între deşert şi
coşmar – răspândind duhori de
corsar – sau – la anul nou - de
onest coşar
să se zică - mai
curând – printre coate şi
şoapte - în piaţă: „ia uite-l! – de când
nu l-am mai văzut... - ...oare ce
mai scrie
ăsta?” – decât:
„
CAUSA CAUSORUM
ne dezmierdăm – răsfăţăm
duios legănăm – în noi – Păcatele:
fiii şi fiicele scârnelor noastre - cele de
toate zilele şi – mai ales – de toate
zăbrelitele nopţi
ne logodim cu ele-n amurgul catran - în
templul sfintei neruşinări - le
şoptim – la nesfârşit – cuvinte de
dragoste cuvenite şi-alin: nu mai putem
trăi – respira – fără monstruoasa cloacă: iubirea de
nemernicie a morţii
...moartea: bârfă sinistră a
vieţii...
...facem amor – îndelung năclăit – fascinaţi
ziua şi noaptea – cu Păcatele noastre livide
nu le-am mărturisi pentru nimic în
lume: ar însemna să ne trădăm
liniştea - cea arzându-ne torţele negre direct
pe pidosnica piele – ...ar însemna să
trădăm împăcarea
incestuoasă – cu asasinii nopţilor şi zilelor noastre – din care
cuvântul de crin – ars în dumnezeiesc
vin : „sărbătoare” - a fost detronat cu
rigoare (izgonit în aurorale - raţionale
siberii) - şi-nlocuit
învecit fost-a-n răspăr sfidător şi
sfruntat – cu extaticele hoituri de vorbe: „concupiscenţă”
„promiscuitate”... – ...s-a-ntunecat de tot în cetate!
...nu le trădăm – nu le trădăm putregaiul
fosforescent precum ochii de fiară nocturnă: cu surle şi
tobe le apărăm – preamărim – laş şi burlesc le
travestim – în
carnavalul crimei galactice şi-al
minciunii de sine
...nicicând nu ne vor mai creşte din
umeri – nu ne vor mai
izbăvitor durea – aripi de-mpotrivire adâncului
morţii – aripi de-asalt asfixiant
inspirat - spre
limpidă – dumnezeiasca doinire-a văzduhului
lumii - curat
nicicând nu vom mai accepta să
zvâcnim – într-un torent colosal – într-o
cumplită – măreaţă vijelie-a luminii – spre
poteca de stele – dintre
uraganele stârnite-ale cerului liber
răstignit zâmbitor între aştri
...vom rămâne – de-a pururi
Viermii – Molaticii
Crunt Dezamăgiţii humei de sub
crucea din mijloc - Eterna Fecioară-a Golgotei
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu