Recent am dat peste un articol in The Atlantic privind un
subiect parese ireal, mai ales pentru Mileniul III – o tara unde femeile sunt
vandute. Faptul acesta reflecta decalajul enorm privind statutul femeii in diverse
tari ale lumii, diverse culturi, traditii ori religii. E bine cunoscut ca in
traditia islamica statutul femeii e precar. Dar ca femeile ar putea fi vandute
in lumea islamica pentru a plati datoriile barbatilor e ceva cu totul scandalos
si ingrijorator. E un exemplu grosolan de incalcare a unuia dintre cele mai
fundamentale drepturi umane – dreptul la libertate si inviolabilitatea
persoanei. O dovada a statutului precar al femeii in lumea islamica e
Afganistanul, o tara in care aceasta practica multiseculara inca e in voga, in
ciuda prezentiei trupelor occidentale acolo. Materialul de astazi a fost
editat, tradus si abreviat pentru dtra de Radu Ionita, AFR Bucuresti. Ii
multumim. Articolul intreg in engleza poate fi citit aici:
http://www.theatlantic.com/international/archive/2013/07/in-afghanistan-fathers-barter-daughters-to-settle-drug-debts/278217/
In Afganistan: Un
tata incearca sa scape de datoriile din droguri vanzandu-si ficele unor
traficanti
de Fariba Nawa
In ultimii 10 ani, de cand am intalnit-o pe Darya, numarul
de mirese vandute traficantilor de opiu a crescut in tot Afganistanul. Mii de
tinere afgane sunt date spre sclavie ca a 2-a sau chiar a 3-a sotie sau sunt
trimise ca prostituate in afara granitelor. In ultimul deceniu, guvernul a
incercat sa eradicheze aceasta afacere, dar a reusit doar sa inrautateasca
problema. Fermierii a caror culturi au fost distruse, au preferat sa isi vanda
ficele pentru a putea plati inapoi imprumuturile la traficanti. Rata de
dependenta este incredibil de mare, un million de dependenti de opiu la o
populatie de 30 de milioane, iar acest lucru face ca vanzarea de copii sa
creasca alarmant. Cand familiile afgane dependente de opiu numai au bani pentru
a se droga, ei prefera sa isi vanda ficele sau uneori chiar si fii. Doamna
Parwanta, care nu si-a dorit primul nume mentionat din dorinta de securitate, a
lucrat la educatia si prevenirea consumului de droguri in Afganistan timp de 3
ani. Intr-o familie, ea a descoperit ca tatal si-a vandut 3 fice pentru a-si
putea hrani dependenta de droguri. “Cand un membru al familiei incepe sa
abuzeze de consumul de droguri, totul de la statutul economic pana la cel
social se naruie. De obicei, atunci cand tatal dintr-o familie nu mai are
resurse pentru a-si hrani pofta de droguri el isi prostitueaza fata sau isi
vinde copiii.”
Najibullah Quraishi, un journalist si regizor afgan, a
declarat ca s-a intalnit cu peste 100 de familii care si-au vandut ficele
pentru a plati traficantii. In documentarul sau din 2012 intitulat “Opium
Brides” (Miresele Opiumului), arata mai multe povestiri sfasietoare a catorva
fete alaturi de datoriile familiilor de fermieri atunci cand guvernul a decis
sa le distruga fermele de mac. In urma retragerii truelor americane si
posibilitatea reintoarcerii talibanilor in diferite parti ale Afganistanului,
unii analisti prezic un alt bum al opiumului. Deja, 9 provincii care acum 2 ani
declarau ca nu mai au ferme de mac, au reinceput cultivarea lui, in mare parte
din cauza pretului foarte ridicat al opimului. Traficul de droguri este o
afacere condusa de mafia, care infloreste in zonele violente si sarace. Multi
fermieri care au revenit la cultivarea macului au declarat ca fac lucrul acesta
din cauza insecuritatii si din lipsa de alte optiuni agricole.
A-ti vinde fata ca sa o casatoresti pentru a-ti achita
imprumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practica regionala ce
dateaza de secole. Aceasta practica a crescut expotential din cauza saraciei
adusa de cei 30 de ani de razboi. Majoritatea fetelor traiesc la granitele
tarii unde traficul este in floare. Singura optiune lasata pentru aceste fete
este sa reziste pe cont propriu. Unele se sinucid. Nasima, o membra a
consiliului de femei din provincia Helmand a apucat pistolul unui gardian si s-a
impuscat. Altele fug si pot ajunge intr-unul din adaposturile pentru femei.
Majoritatea se multumesc cu soarta lor ca proprietati ale contrabandistilor.
In 2003 cand m-am intalnit pentru prima data cu Darya, tatal
ei Touraj a disparut pentru a nu fi vanat de traficanti. Chiar si dupa ce si-a
vandut 2 din ficele sale el inca a mai ramas cu datorii. Sotul fetei celei mai
mari nu a mai aparut niciodata ca sa isi ia mireasa, in schimb sotul Daryei,
care mai avea deja o sotie si 8 copii vroia sa o ia din Herat la Helmand. El
vorbea Pashto, iar ea vorbea Farsi. De fiecare data cand Haji Sufi venea, Darya
il injura si fugea de langa el. Darya m-a cautat s-o ajut, stiind ca am alte
valori si ca vin din lumea din afara. Intr-o dupa amiaza de vara am vorbit cu
Sufi in timp ce Darya statea langa mine. Ea m-a apucat de haina si tremura: “Te
rog nu-l lasa sa ma ia”, mi-a soptit la ureche.
A fost ultima data cand am vazut-o. A venit desculta la casa
ghidului meu intreband de mine si doring sa fie salvata de o casatorie fortata.
Am raportat cazul la Comisia Independenta a Drepturilor Omului Afgane, a caror
membrii nu au facut nimic. Autoritatile afgane mi-au zis ca asta li se intampla
la mii de fete, iar daca nu se duce cu sotul ei, mama ei si ceilalti 5 frati
vor suferi consecintele.
Am scris o poveste despre ea si am publicat-o in diferite
tari, iar cititorii au trimis bani pentru familia ei. Vara urmatoare am venit
cu banii, dar a fost prea tarziu. Sufi a luat-o la Hermand si mama ei m-a rugat
sa o aflu. Mi-a spus ca se va mutila singura, in semn de protest, un lucru
comun la fetele casatorite fortat. In 2005, m-am costumat intr-o burqa cu
ghidul meu si cu o poza a sotului ei in Sangine, regiunea Helmand. Am batut la
diferite usi si am aratat poza lui. Simpatizantii talibanilor si-au dat seama
ca vin din Occident si m-au amenintat ca ma vor inchide, dar ghidul meu i-a
calmat. Nu am gasit-o pe Darya si m-am intors in SUA simtindu-ma foarte
vinovata ca nu am putut opri traficarea unui copil. Darya a devenit eroina cartii
mele Tara Opiumului. In timp ce imi scriam cartea am tot cautat-o din SUA
sunand pe toata lumea care ar fi avut vre-o legatura cu ea. Mama ei a gasit in
sfarsit un numar de telefon in Mariah, Helmand, o regiune pe care SUA o
bombardase si reconstruia drumurile, liniile de telefon si scolile. Ea a fost
in aceasta regiune in tot acest timp, unchiul ei dandu-mi adresa gresita. Darya
traia impreuna cu 20 de rude ale sotului ei. Sotul ei impreuna cu familia lui
cresteau opiu, pana ce americanii le-au confiscat fermele.
Tatal ei i-a dat telefonul lui, ca gest de impacare. Darya
si-a iertat tatal dar nu si fapta lui. In primul ei an de mariaj Darya nu a
parasit Mariah decat pentru a face cumparaturi cu sotul ei sau pentru a se duce
la doctor. Pana armata SUA nu a ajuns la ei, femeile nu se puteau duce singure
sa faca cumparaturi, deoarece talibanii cereau ca ele sa fie acompaniate de un
barbat.
Intr-o zi, Sufi si-a scos copilul de 18 luni afara din casa
pentru a se juca langa un rau. L-a auzit pe Sufi strigand si apoi si-a vazut
copilasul inecat. Copilasul a murit din cauza ca Sufi nu a avut grija de el.
“Am pierdut multe, dar cea mai dureroasa pierdere a fost cand mi-am pierdut copilasul.
Nu voi putea uita niciodata”, a spus ea in timp ce se ineca de plans.
Dupa moartea primului ei fiu, a mai avut un copilas pe nume
Barat, care acum are 2 ani si o fiica, Zahra de 8 luni. Poate sa se plimbe in
burqa cu celelalte femei din familie in voie. Acum sunt mai putine interdictii
morale, dar raidurile nocturne si perchezitiile casei au fost o parte regulata
a vietii ei. Trupele americane au perchezitionat casa de 5 ori in ultimii 3
ani. Darya a intalnit multe alte mirese ale opiumului in plimbarile ei in
Marjah. Relatiile ei cu Sufi s-au schimbat in bine dupa ce ea i-a nascut copii.
Acum el o asculta, ii arata afectiune, o lasa sa ia multe decizii, doar ca ea
inca nu-l iubeste.
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
Str. Cetatea Ciceiului nr. 23, sector 6, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu