Pentru a contracara criza economică, financiară și fiscală din
ultimii ani, Uniunea Europeană a oferit mai multe răspunsuri concrete, inclusiv
ajutor financiar statelor membre aflate în dificultate, o guvernanță economică
îmbunătățită, reglementări financiare, dar și promovarea dezvoltării și a
ocupării forței de muncă. Împrumuturile de la Fondul european de stabilitate
financiară și Mecanismul european de stabilitate asigură finanțare ieftină
țărilor care nu mai au acces la piață. Cu aceste fonduri, statele afectate de
criză trebuie să-și reformeze economiile, pentru a deveni competitive și pentru
a recâștiga încrederea investitorilor.
Însă, cetățenii europeni resimt scăderea calității vieții cauzată
de măsurile de austeritate care au determinat reducerea salariilor și pensiilor
și pierderea locurilor de muncă. Consecințele austerității se manifestă în
întreaga societate europeană, prin accentuarea excluderii sociale și discriminării, creșterea inegalităţii, dar și printr-o lipsă de solidaritate, atât la
nivel național, cât și între statele membre.
În ultima perioadă,
oficialii europeni își nuanțează pozițiile și consideră că austeritatea
implementată de țările UE nu mai are susținerea politică și socială necesară
pentru a funcționa. Dilema „austeritate sau creștere” s-a numărat printre
temele cele mai dezbătute la Parlamentul European.
Eurodeputații de centru-stânga au avertizat că
austeritatea împiedică creșterea, iar colegii lor de centru-dreapta au spus că
redresarea economică se poate face doar cu bugete echilibrate și reforme
structurale și Uniunea Europeană nu își poate cheltui resursele doar pentru a ieși din
criză.
Cel mai recent, Parlamentul European
a respins tăierile bugetare propuse de Consiliu la cheltuielile pentru
cercetare și forța de muncă în 2014.
Vă prezentăm câteva
dintre rezoluțiile Parlamentului European, din anul 2013:
-
Investiți în femei (martie 2013)
Deputații europeni spun că pentru a restabili creșterea
economică și a combate efectele crizei, statele membre ar trebui să investească
în învățământ pe toată perioada vieții, în politicile de conversie
profesională, în munca la distanță și în noi locuri de muncă și să promoveze
antreprenoriatul feminin și să dezvolte servicii pentru copii. Trebuie să
includă femeile în procesele de luare a deciziilor și să promoveze echilibrul
de gen în consiliile de administrație ale companiilor.
-
Buget 2014-2020: Nu sacrificați viitorul
Europei din cauza crizei actuale (februarie 2013)
Deputații au avertizat statele membre să nu folosească
actuala criză pentru a impune austeritatea în UE până în 2020. UE are nevoie de
un buget suficient de flexibil încât să se poată adapta neprevăzutului, care să
fie finanțat din surse noi. Mulți deputați au cerut ca actuala criză economică
să nu împiedice Uniunea să adopte bugete mai ambițioase după ce criza va trece.
"Nu trebuie să acceptăm un buget de austeritate pe
șapte ani. Dacă acceptăm acest lucru, acceptăm faptul că această criză continuă
la infinit. Nu suntem chiar atât de pesimiști", a spus șeful Grupului PPE,
Joseph Daul (FR).
Deputații au cerut statelor membre să pună capăt competiției
care există între miniștrii de finanțe pentru obținerea unor excepții speciale
și a celor mai mari reduceri posibile.
-
Austeritate versus creștere (ianuarie 2013)
”Politicile de austeritate impuse de majoritatea guvernelor
UE în ultimii doi ani au pus obstacole în calea redresării economice” a spus eurodeputata portugheză Elisa Ferreira
(Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul
European.
Deputații doresc ca UE să pună austeritatea în așteptare și
să acorde atenție creșterii și evaziunii fiscale. Comisia Europeană trebuie să
insiste pe recomandările privind investițiile pentru creștere, solidaritate
între statele membre și legitimitate democratică (cu o mai mare implicare a
Parlamentului European) pentru semestrul european.
PERSPECTIVE:
redresare treptată
În fiecare an, Comisia Europeană analizează situația
economică în UE și face previziunile pentru perioada următoare. Conform
ultimului Raport din luna noiembrie 2013, economia europeană a reînceput să
crească în al doilea trimestru al acestui an. În ultimele luni, au existat
semne încurajatoare că redresarea economică va continua.
Se estimează că în UE, în a doua jumătate a anului 2013,
creșterea va fi de 0,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2012. De
asemenea, se preconizează că PIB-ul va rămâne neschimbat în UE și va scădea cu
0,4% în zona euro în 2013.
În viitor însă, creșterea se va accelera treptat, ajungând
până la 1,4% în UE și la 1,1% în zona euro, în 2014 (1,9% și 1,7% în 2015).
În ceea ce privește șomajul,
previziunile indică o reducere modestă, la 10,7% în UE și la 11,8% în zona
euro, până în 2015. Diferențele de la o țară la alta rămân foarte mari, cu rate
ale șomajului cuprinse anul acesta între aproximativ 5% și 27%.
Se preconizează, de asemenea, un nivel relativ modest al
inflației prețurilor de consum pe tot parcursul perioadei de prognozare. În
zona euro inflația este estimată la
1,5% atât în 2013, cât și în 2014. În UE, se așteaptă ca aceasta să fie de 1,7%
și, respectiv, 1,6%.
Reducerea deficitelor
publice generale va continua. În 2013, se estimează că deficitul bugetar va
scădea la 3,5% din PIB în UE și la 3,1% în zona euro. În conformitate cu
previziunile pentru deficit și creștere, ponderea datoriei în PIB va atinge
nivelul maxim în 2014, când va fi de aproximativ 90% în UE și aproape 96% în
zona euro.
Date privind România
Echipele Fondului Monetar Internaţional şi Comisiei Europene
s-au aflat în vizită la Bucureşti, în perioada 22 octombrie – 5 noiembrie 2013,
pentru discuţii privind prima evaluare a programului economic sprijinit de FMI
prin Acordul Stand-By, precum şi actualizarea situaţiei programului preventiv
cu Uniunea Europeană privind balanţa de plăţi.
Declarația comună a celor două organisme precizează că programul
rămâne, în linii mari, în direcţia cea bună. Toate criteriile de performanţă
stabilite pentru finele lunii septembrie 2013 au fost îndeplinite şi s-au făcut
progrese pe calea atingerii majorităţii criteriilor structurale
Creşterea reală a produsului intern brut în 2013 s-a
consolidat pe fondul unei producţii agricole puternice şi evoluţiei robuste a
exporturilor, această creştere fiind acum estimată la 2.2%. Inflaţia a revenit
în intervalul ţintit de Banca Naţională în luna septembrie, reflectând în mare
parte scăderea preţurilor la produsele alimentare, nivelul anticipat al inflaţiei la finele
anului 2013 fiind de aproximativ 2%.
.
Surse de informare:
Reprezentanța Comisiei Europene în
România: http://ec.europa.eu/romania/index_ro.htm
Biroul de informare în România al
PE: http://www.europarl.ro/ro/root.html
Parlamentul European: http://www.europarl.europa.eu/portal/ro
Margareta Căpîlnean
Coordonator Centrul Europe Direct Maramureș
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu