Preşedintele se află în faţa uneia dintre cele mai grele încercări ale carierei sale politice. Este momentul în care trebuie să decidă ce fel de Românie vrea să lase la finalul mandatului său, care este cu adevărat
moştenirea sa politică.
Cred ca Traian Basescu are merite istorice incontestabile.
Cele doua mandate ale sale au consolidat indubitabil parcursul euroatlantic al
Romaniei si independenta Justitiei.
Dar toate acestea nu sunt din pacate cu adevarat reversibile.
Joe Biden spunea la Bucuresti ca Romania nu va fi singura cat timp parcursul ei
va unul cert democratic, iar democratia nu poate exista fara stat de drept.
Reciproca este si ea insa valabila: daca va abandona acest parcurs, Romania va
ramane singura, victima sigura a unei Rusii in expansiune.
Romania traieste prin apartenenta la NATO si UE, mai ales in
actualul context regional, cea mai importanta sansa a sa din ultimii 500 de
ani, dupa cum sublinia profesorul Vladimir Tismaneanu, dar in egala masura
infrunta riscul de a pierde aceasta sansa.
Iar riscul se materializeaza in pericolul reinstaurarii
incepand cu aceasta toamna a partidului-stat. Cel mai mare pericol pentru
Romania vine din dezechilibrul grav de pe scena politica, intre o putere
puternica, prea puternica, si o opozitie faramitata, care se macina in interior
cu mult mai eficient decat o poate macina oricine din exterior.
Si daca situatia va ramane asa, riscul ca PSD sa obtina
toate parghiile de putere politica si sa isi extinda apoi dominatia din dincolo
de limitele ei, in zona Justitiei, este imens.
Deja semnalele in acest sens sunt clare. Este destul de
evident ca, in scandalul Bercea o tinta principala, daca nu chiar principala
tinta este Justitia, decredibilizarea ei prin implicarea unor nume de la varful
DNA si ICCJ si, eventual, prin fortarea demisiei presedintelui, anihilarea
acestor varfuri.
Singura posibilitate ca acest risc sa fie diminuat este
echilibrarea scenei politice prin crearea pe dreapta a unui bloc comparabil cu
cel de pe stanga. Si singura modalitate de a ajunge acolo este fuziunea
partidelor de pe dreapta.
Am mai spus, aceasta fuziune nu este una de vis. Partidul pe
care ar urma sa-l genereze nu e Alba ca Zapada. Sunt multe aspecte greu
digerabile, daca nu de-a dreptul indigeste, in acest demers. Sigur ca ar fi
preferabil sa putem scoate din ecuatie toti politicienii controversati, uzati,
implicati in tot felul de momente politice periculoase, cum a fost in primul
rand vara lui 2012.
Dar varianta ideala nu exista. Acestia sunt politicienii
nostri, altii nu avem de unde sa scoatem peste noapte.
Si atunci ce alegem? Asteptarea in pasivitate a cavalerilor
imaculati pe cai albi, timp in care permitem instaurarea partidului-stat si
producerea intregului rau pe care el poate sa-l genereze sau incercam sa facem
ce se poate face cu ce avem pentru a inlatura pericolul cel mare?
Eu optez fara dubii pentru a doua varianta. Fuziunea aceasta
este vital necesara, dupa cum este vital necesara si mentinerea presiunii
asupra noului partid pentru a-si asuma cu adevarat statul de drept,
anticoruptia, democratia. Adica exact ceea ce corect spunea Andrei Chiliman:
"rolul principal al unui partid de dreapta este ca prin consolidarea
statului de drept sa faca imposibila repetarea celor intamplate in vara lui
2012".
Fuziunea aceasta este proiectul vechi al lui Traian Basescu,
dar care acum nu-l include. Si pe undeva este normal asa, cat timp presedintele
este la final de mandat, la inevitabilul apus al carierei politice. Si in acest
moment esential ramane ce lasi in urma ta.
Daca Traian Basescu nu va putea admite acest final si va
sabota aceasta fuziune, nu numai ca va face un urias rau Romaniei, ci isi va
dinaminta propria mostenire politica. Partidul-stat va face praf tocmai pilonii
mandatului sau. Daca va admite desprinderea, daca isi va asuma sfarsitul si va
ajuta acesta fuziune, va securiza cele mai importante reusite ale sale si cei
mai importanti parametri ai evolutiei Romaniei.
Alegerea ultima a lui Traian Basescu este daca apara cu
adevarat Romania pana in ultima clipa sau paveaza practic drumul spre
reinstaurarea partidului stat.
Problema nu mai este in acest moment persoana lui Traian
Basescu, ambitiile lui pentru viitor, oricum dinamitate de scandalul Bercea,
ambitiile celor din jurul lui, proiectele sale de suflet. Problema este in
acest moment Justitia si singurul mod in care ea poate fi aparata de tavalugul
partidului-stat. Ziare.com
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu