Panică la SRI. Se şterg fişiere şi documente, dispar dosare. Se acoperă informatorii şi lichelele din presă

În cazul serviciilor secrete româneşti, agitaţiile specifice oricărei schimbări de putere depăşesc cu mult obişnuitul. Se şterg urmele poliţeiei politice şi structurilor speciale aflate la comanda fostului preşedinte. Dispar documente, dosare şi se curăţă calculatoarele, titrează Cotidianul.

Elena Udrea n-a ridicat decât colţul cearşafului de pe un mecanism de putere abuziv, consolidat în ani. În luna octombrie 2014, generalul Florian Coldea i-a prezentat lui Traian Basescu situaţia a 50 de dosare de înaltă corupţie politică aflate în pregătire cu DNA, pentru primul semestru al anului 2015.

Surse din SRI apropiate Administraţiei Prezidenţiale au relatat că situaţia celor 50 de dosare nu a fost transferată la predarea–primirea mandatului către Klaus Iohannis. Ce s-a întâmplat cu acestea?!

A plecat Băsescu cu o arhivă secretă?

De ce trebuia Băsescu să cunoască, înainte cu două luni de încheierea mandatului, situaţia dosarelor respective?

De o săptămână, prin unele departamente sensibile ale SRI (Protecţia Internă – general Gheorghe Puiu; Grupul de Evidenţă a Activităţii cu Ofiţerii Acoperiţi – general Marius Stoica; Direcţia Juridică – general Dumitru Dumbravă; Direcţia Securităţii Economice – general Elena Iftode) se toacă şi se ard non stop documente şi se radiază fişiere, care dovedesc implicările politice şi depăşirile de atribuţii săvârşite de George Maior şi Florian Coldea la ordinele lui Traian Băsescu, precum urmele unor acţiuni partizane de favorizare asumate “pe cont propriu”.

În cazuri de demisie/demitere intempestivă a directorilor serviciilor, ori la apariţia unor evenimente speciale (scurgeri de informaţii care periclitează securitatea naţională, penetrări ale spionajului străin în Serviciu, abuzuri ori ilegalităţi, acuzaţii de natura celor aduse generalului Florian Coldea, în asemenea departamente tebuiau dispuse măsuri imediate de conservare intactă a documentelor, a fişierelor şi blocarea persoanelor vizate de anchete la accesul către acestea. Or, incriminatul de Elena Udrea, de documente parlamentare, de declaraţii politice sau de indiscutabile informaţii de presă a rămas pe loc pentru a putea face curat.

O structură, aşa-numita “Direcţie Specială” cu care generalul Florian Coldea se ocupă personal de chestiuni delicate, în afara cadrului legal al competenţelor SRI, fiind disipată pe la alte departamente, deoarece nu era prevăzutăîn organigrama Serviciului Român de Informaţii.

Controlul intern al SRI efectuat de structura de afaceri interne sub coordonarea consilierului prezidenţial pentru Securitate naţională ar trebui de urgenţă să treacă la audierea şi confruntarea, la nevoie, a ofiţerilor implicaţi în aceste operaţiuni, a martorilor şi a numiţilor Dorin şi Alin Cocoş, cu denunţătoarea Elena Udrea pe de o parte şi cu generalul Florian Coldea, cel omniprezent în rapoarte, declaraţii politice, denunţuri şi declaraţii de martor.

Dar întrebarea cea mai importantă generată de scaandalul declanşat de Elena Udrea este următoarea: mai este oportună menţinerea generalului Florian Coldea la conducerea interimară a Serviciului?

Firească era o suspendare temporară din atribuţii, aşa cum i-a fost solicitată de către Comisia parlamentară de control care a anchetat în anul 2007 scandalurile vizând intimidarea a trei judecători ai Curţii Constituţionale şi monitorizarea prin structura de ofiţeri acoperiţi a unor parlamentari ai Partidului Naţional Liberal, devenit ostil preşedintelui Traian Băsescu.

Concluziile anchetei parlamentare din anul 2007 au desfiinţat constatările verificărilor interne ale Serviciului, prin care s-au escamotat toate întrebările la obiect ale comisiei parlamentare şi nu au urmărit decât inducerea în eroare a comisiei şi muşamalizarea scandalurilor. Deputatul Gabriel Oprea, membru al comisiei din partea PSD, a catalizat interesul SRI de a ascunde adevărul, respectiv abaterile grave de la lege comise personal de către primul adjunct Florian Coldea.

Concluziile comisiei au fost aduse la cunoştinţa opiniei publice nu prin Parlament, ci “pe surse” prin intermediul presei, respectiv publicarea in extenso a acestora în Jurnalul Naţional, deoarece era vorba de semen clare de poliţie politică.

Acuzaţii de poliţie politică la SRI

Reproducem articolul publicat de Gabriela Antoniu în Jurnalul Naţional în data de 26 octombrie 2007:

Ancheta Comisiei parlamentare în cazul acuzaţiilor de poliţie politică aduse SRI de Mugur Ciuvică arată că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă condus de Vasile Stanciu sunt antipatice “factorului de decizie informat”. Nouă din cele 13 note ale SRI sunt destinate şefului statului. Ancheta mai arată că SRI realizează informări partizane politic.

Comisia parlamentară pentru controlul SRI a constatat că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia “factorului de decizie informat” este notorie, existând supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, de favorizare a unor partide sau persoane.

Fostul şef al Grupului de Evidenţă al SRI a semnat alte nouă note similare celor prezentate de şeful GIP, Mugur Ciuvică, despre comentarii, afirmaţii, intenţii ale lui Teodor Meleşcanu, Petre Roman, Codruţ Şereş, ale grupului de la Cluj şi chiar ale premierului şi ministrului Justiţiei, adnotate cu “Inf. Preşedinte”. Generalul de brigadă Vasile Stanciu, fost şef al Grupului de Evidenţă al SRI, a semnat alte nouă adrese de prezentare a unor documente referitoare la oameni politici, nu doar cele patru prezentate public de Mugur Ciuvică, au precizat ieri pentru Mediafax surse parlamentare. Acestea au completat că cele nouă note au fost transmise Comisiei SRI la căteva zile după ce vicepreşedintele GIP, Mihai Bodiu, a prezentat şi a depus in original la Comisie cele patru adrese de insoţire făcute publice de Mugur Ciuvică. Pe baza acestor 13 note, Comisia SRI a iniţiat ancheta, finalizată la inceputul acestei săptămăni. Cele nouă adrese de prezentare a unor documente de informare sunt semnate de şeful Grupului de Evidenţă, generalul Vasile Stanciu, şi conţin următoarea formulă: “Domnule Director, pentru informarea dumneavoastră”.

CONŢINUTUL NOILOR ADRESE

Prima adresă se referă la “comentarii pe marginea presupusei propuneri a preşedintelui Romaniei, Traian Băsescu, de unire a Republicii Moldova cu Romania”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte şi col. Coldea”, precum şi cu menţiunea “V” (văzut – n.r.) a primului adjunct al directorului SRI, datată 15 iulie 2006. A doua adresă se referă la “unele afirmaţii ale lui Petre Roman, preşedintele Partidul Forţa Democrată din Romănia”, cu adnotarea “V” a directorului SRI, nedatată. A treia se referă la “unele afirmaţii ale vicepreşedintelui PNL, Teodor Meleşcanu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A patra se referă la “comentariile unui consilier al premierului referitoare la relaţiile lui Călin Popescu Tăriceanu cu preşedintele Traian Băsescu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A cincea se referă la “intenţia senatorului Vlad Popa de a face publice unele finanţări primite de Alianţa D.A.”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte, IACSE (Inspectoratul pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică, din cadrul SRI – n.r.)”, nedatată. A şasea adresă se referă la “comentarii referitoare la intenţia lui Petre Roman, liderul Partidului Forţa Democrată, de a-l contacta pe preşedintele Traian Băsescu”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A şaptea se referă la “demersuri de reformare a PSD, iniţiate de liderii grupului de la Cluj”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A opta adresă se referă la “comentarii referitoare la intenţia ministrului Codruţ Şereş de a demisiona din PC”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată. A noua adresă vizează la “comentarii referitoare la intenţiile premierului şi ale ministrului Justiţiei de a-şi asigura o eventuală retragere onorabilă din Guvern”, cu adnotarea “Inf. Preşedinte”, nedatată.

Raportul Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI publicat doar în Jurnalul Naţional:

Comisia parlamentară pentru controlul SRI a constatat în urma anchetei că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia “factorului de decizie informat” este notorie, existănd supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, favorizănd partide sau persoane, informează Mediafax.

Potrivit raportului, ancheta parlamentarilor a fost iniţiată prin transmiterea către SRI a comunicatului GIP referitor la monitorizarea unor lideri ai PNL, solicitănd să se precizeze dacă “monitorizarea PNL şi a doamnei senator Norica Nicolai intra in competenţa Grupului de Evidenţă, ca structură internă a SRI, cu menţionarea destinatarilor materialelor informative”.

Comisia SRI a mai transmis SRI “Planul tematic de control cu privire la legalitatea şi oportunitatea angajării competenţelor SRI in legătură cu culegerea informaţiilor şi realizarea informărilor semnalate de GIP ca dovezi ale monitorizării PNL şi ale poliţiei politice”. In acest Plan de control, Comisia SRI a solicitat Serviciului Romăn de Informaţii, punctual, punerea la dispoziţie a 11 categorii de documente privind fondul evenimentului consumat; reglementarea activităţii Grupului de Evidenţă; elementele de planificare şi valorificare a informaţiilor Grupului, in funcţie de competenţele celorlalte unităţi ale SRI şi, totodată, in raport cu riscurile, vulnerabilităţile şi ameninţările relevate; referinţele de natură juridică avute in vedere in cazul informărilor respective; normele interne de secretizare şi securizare a documentelor din categoria celor care au fost făcute publice; factorii de decizie informaţi şi măsurile pe care aceştia le-au dispus in interesul securităţii naţionale. De asemenea, Comisia SRI a mai cerut audierea unor ofiţeri ai Serviciului, inclusiv fostul şi actualul director.

RĂSPUNSUL SRI de atunci:

Serviciul Român de Informaţii a răspuns cu o informare de trei file, cu opt anexe, totalizând 19 pagini, despre care însă Comisia a apreciat că “are un caracter preponderent teoretico-documentar, justificativ şi cu tente evidente de escamotare a obiectivelor şi solicitărilor punctuale formulate de Comisie in Planul tematic de control”.

Comisia a avansat 13 constatări faţă de cazul analizat.

Prima relevă că SRI nu a pus la dispoziţia Comisiei nici unul dintre documentele de informare făcute publice de Grupul de Investigaţii Politice, invocăndu-se distrugerea fizică a materialelor informative şi radierea formei electronice a datelor deţinute, argumentănd cu un articol dintr-un Ordin al directorului SRI, care stipulează că “datele şi informaţiile neconfirmate se radiază obligatoriu în cazul în care se referă la persoane (…)”. Comisia însă a respins ca nepertinentă observaţia SRI, deoarece în fluxurile informării operative curente a conducerii Serviciului şi a factorilor de decizie ai statului romăn nu se includ “date şi informaţii neconfirmate”, ci doar “ştiri certe, respectiv date confirmate şi procesate in informaţii analitice, compatibile deciziilor de securitate naţională, pe care destinatarii informărilor sunt obligaţi să le ia in virtutea prerogativelor lor legale”.

A doua constatare arată că SRI nu a pus la dispoziţia Comisiei actele prevăzute pentru situaţiile în care se distrug fizic documente sau se radiază forma lor electronică, ceea ce ar fi impus şi audierea membrilor comisiilor care au procedat la distrugerea şi scăderea din evidenţă a documentelor respective.

A treia constatare relevă că, admiţând că s-ar fi procedat la distrugerea documentelor respective după doi ani de la intocmire, Comisia sancţionează faptul că documentele adnotate de primul adjunct al directorului ca fiind văzute la datele de 15 iulie 2006, 20 iulie 2006 şi 21 octombrie 2005 ar fi trebuit să existe, deoarece nu au depăşit termenul de păstrare, de doi ani.

A patra constatare relevă că se amendează şi se resping aserţiunile conţinute in informarea directorului SRI cu privire la distrugerea ori radierea formei electronice de informare destinate factorilor de decizie ai statului, deoarece aprobarea care ar fi fost dată in acest sens de directorul SRI, din 25.02.2004, contravine esenţial dispoziţiilor regulamentului de funcţionare a SRI, care prevăd păstrarea in evidenţă şi arhivă de sine stătătoare a documentelor de informare.

A cincea constatare arată că se sancţionează faptul că informarea directorului SRI trimisă Comisiei ocoleşte aspectele de natură contrainformaţională cu totul deosebite, pe fondul cărora au fost posibile disfuncţii majore in planificarea, organizarea, conducerea şi controlul activităţii Grupului de Evidenţă. Comisia SRI apreciază că disfuncţiile respective au constituit cel puţin o cauză care a provocat scurgerea de informaţii către GIP. Comisia SRI nu exclude nici faptul că acei angajaţi ai SRI care au legătură cu scurgerea de informaţii au ajuns să considere că au fost puşi in situaţii de depăşire a competenţelor, ocupăndu-se de probleme, de natura celor pe care le-au semnalat şi, in acelaşi timp, au apreciat că, ierarhic, in interiorul SRI nu vor găsi receptivitatea necesară.

De asemenea, Comisia SRI mai spune că, admiţând că provocarea scurgerii de informaţii ar avea alte mobiluri, din categoria celor ignobile, cum ar fi ranchiuna, răzbunarea, lipsa de loialitate instituţională, faptul in sine ar fi cu atăt mai grav, dacă se au in vedere natura specială a Grupului de Evidenţă şi criteriile pe care aceasta le implică pentru selecţia, formarea şi menţinerea in activitate a personalului.

A şasea constatare reţine atenţia asupra superficialităţii cu care sunt tratate in informarea directorului SRI natura specială şi caracterul activităţii desfăşurate, care este secret de stat. Astfel, potrivit Comisiei SRI, adresele de prezentare a informărilor Grupului de Evidenţă, prin conţinutul lor, se refereau la persoane şi obiective ale activităţii SRI, a căror divulgare este susceptibilă a intra sub incidenţa prevederilor legii penale care incriminează divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului.

A şaptea constatare reţine că premisele divulgării au fost create şi induse şi de nerespectarea reglementărilor interne ale SRI in privinţa protecţiei informaţiilor clasificate şi de elaborarea documentelor de informare.

A opta constatare arată că SRI nu a furnizat Comisiei SRI suficiente elemente al căror grad de pertinenţă să nu fie îndoielnic în ceea ce priveşte concordanţa acţiunilor Grupului de Evidenţă – în speţă ce face obiectul controlului parlamentar – cu baza legală a activităţii SRI.

A noua arată că informarea directorului SRI creează şi induce aparenţe potrivit cărora activitatea Grupului de Evidenţă ar fi fost premeditat scoasă în afara controlului necesar.

A zecea constatare ia act de maniera inadecvată a structurii, conţinutului şi elaborării informării prezentate Comisiei de către SRI, care abundă în detalii de suprainformare, cu valenţe dezinformante.

Potrivit Comisiei, înscrisurile în cauză denotă un grav viciu conceptual, în sensul că SRI culege informaţii şi realizează informări nu funcţie de riscuri, vulnerabilităţi şi ameninţări, ci în raport cu persoane politice, precum vicepreşedinţii PNL Norica Nicolai şi Teodor Meleşcanu, liderul PFD, Petre Roman, sau vicepreşedintele PSD Victor Ponta etc.

A unsprezecea constatare observă că persoanele şi partidele vizate de informări aparţin acelui spectru politic faţă de care antipatia factorului de decizie informat este de largă notorietate, inclusiv internaţională. Astfel, Comisia SRI apreciază că, cel puţin în parte, nu poate fi inlăturată supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, care să favorizeze anumite partide sau persoane, în dauna altora, deşi o asemenea politică este interzisă SRI.

A douăsprezecea constatare observă că SRI a prezentat şi o anexă cu opt informări, ce include “reacţii critice la adresa unor declaraţii publice şi luări de poziţie ale preşedintelui României”.

Comisia remarcă faptul că preşedintelui i-au fost trimise doar trei informări, iar celelalte cinci – deşi il priveau tot pe şeful statului, conform titlului anexei – au fost transmise altor factori de decizie, respectiv premierului, ministrului de Externe, unor consilieri prezidenţiali.

Ultima constatare, a treisprezecea, arată că SRI nu fost în măsură să prezinte o estimare a evenimentului produs.

Comisia a iniţiat şi cinci concluzii referitoare la cazul Ciuvică.

Prima arată că SRI nu a fost suficient de cooperant pentru a sprijini realizarea Planului de control.

A doua remarcă faptul că evenimentul produs evidenţiază serioase deficienţe conceptuale şi contradicţii in evaluarea cauzelor şi consecinţelor acestora, ceea ce denotă că din partea SRI a existat mai puţină preocupare pentru clarificarea fondului disfuncţiilor şi mai mult interes pentru forma de estompare a acestora.

A treia arată că programul SRI pentru prevenirea scurgerii de informaţii nu este de natură să creeze climatul contrainformativ adecvat naturii speciale şi caracterului de secret de stat al activităţii desfăşurate. Comisia mai precizează că Direcţia de Securitate Internă a SRI şi Secretariatul General nu îşi exercită corespunzător atribuţiile, iar şefii acestor structuri nu au fost receptivi la criticile adresate in urma cercetării unor evenimente similare.

A patra concluzie arată că, în absenţa documentelor de informare la care se referă adresele făcute publice, nu se poate de fapt “concluziona în legătură cu oportunitatea şi legalitatea angajării competenţelor SRI pentru culegerea informaţiilor şi realizarea informărilor respective”.

A cincea precizează că distrugerea documentelor de informare constituie, in sine, o faptă interzisă de Regulamentul SRI şi de legea penală. Comisia SRI avertizează că, dacă vor apărea documentele care au fost anexate la respectivele “note”, ancheta pe această temă se va redeschide.

Poliţie politică în presa română

Pentru cei care au uitat, amintim şi de documentul care a generat scandalul de poliţie politică din 2012 dintre Răzvan Belciuganu – SRI şi Valentin Zaschievici, înmormântat cu succes de Parlament, de SRI şi de preşedintele interimar Crin Antonescu.