GĂINA BĂTRÂNĂ de TRAIAN RUS

(Costinaş Valentin, Oarţa de Sus, nr.157, 54 de ani)

          Povestea pe care mi-a spus-o Valentin îmi întăreşte şi mai mult convingerea că femeile din Codru, mamele, erau de o inteligenţă rară. Găseau soluţii adesea  incredibile, în situaţii dificile, mai ales când trebuiau să-şi mărite fetele sau să-şi însoare feciorii. În cadrul familiei ele erau cele care aveau această responsabilitate şi nu se lăsau până nu şi-o îndeplineau. În acelaşi timp ne arată ce efecte cumplite poate avea consumul peste măsură al pălincii şi noaptea minţii.

          - Domnule profesor, io v-am citit cărţile şi povestile cu mniri fujiţi, da ştiu una mai ciudată, care s-o petrecut la noi în Stremţ, pă când ieram prunc.

          - Abia aştept să mi-o spui.

          - O fost on fecior de-a li Nuţu Evii. S-o fost hotărâtă şi să însoare şi şi-o aflat o fată în Soconzăl. S-o dus după iè c-on prètin din sat. N-o ştiut, săracu,  ce-a păţî, că n-o vut mère pântu nimnic în lume.

          - Mă faci din ce în ce mai curios.

          - Să vedeţi ce-o păţât. Femèia cèiè avè doauă fète. Una tănără şi frumoasă, cèielaltă mai hâdă şi mai trecută, fată bătrână, că nu i-o trăbuit  la nime. Fecioru nost o mărs şi-o ièie pă cèie tânără şi frumoasă, că nici iel n-o fost hâd.

          - Şi ce s-a întâmplat ?

          - Mama fètelor o vrut şi schèpe de fata bătrână şi să vedeţi ce-o i-o vinit p-ân cap. L-o ominit pă fecior şi l-o tăt îndemnat şi bèie palincă, până l-o îmbătat. Apoi l-o dus în cèie casă şi l-o culcat. Apoi o adus-o pă fata cèie bătrână şi u-o culcat cu iel. I-o şi zâs : „Amu îi femèia ta, poţi face ce vrei cu iè”. S-o fost întunecată deja şi fecioru n-o văzut care fată îi. Păstă noapte şi-o făcut de lucru cu iè, că de drăgăstoasă o fost drăgăstoasă, de numa numa. Demineaţă, când s-o făcut de zuă o văzut cine-i lângă iel. Nervos, s-o dus la femèie şi i-o spus că nu aşè le-o fost târgu, că lui îi trebe cèielaltă fată.

          - Nu să mai poate, dragu nanii. N-ai fost tu de acord asară şi te culci cu iè ? Amu, dăcă u-ai  băjocorit, n-o poţi lăsa de ruşinea satului. Trebe şi-o duci. Nu te uita că-i mai trecută, că nu-i găină şi-o fierbi în oală şi să n-o poţi mânca. Apoi, n-ai auzât tu că pă găina bătrână să face zupa bunâ?!

          - Şi a dus-o ?

          - U-o dus,  că n-o avut ce face. Dup-acè i-o turnat o grămadă de prunci. În tăt anu câte unu. Amu o bună parte dintre stremţèni îs urmaşii lor.

                                                                                                Septembrie 2015