Şedinţa Ligii Scriitorilor din România, filiala Maramureş

      Vremea nu se dezminte, brumă, ceaţă, temperaturi cu minus. Este o astfel de vreme că nu ai da un câine afară, dar nu demult tare acest 7 noiembrie era o mare posibilitate de-a ne arăta prietenia pentru "fratele mai mare de la Răsărit", când defilam cu toţii la aniversarea Marii Revoluţii din Octombrie, după calendarul Iulian, care a devenit 7 Noiembrie după calendarul Gregorian. 

      Acum ne adunăm tot din dragoste, dar faţă de Cultura neamului, de literatură şi cum să nu spui acest lucru dacă cei prezenţi la Cenaclu au venit din Săcălăşeni-doamna  Julieta Doina Kiss, din Satu Mare domnul Ioan Marin Chiorean, din Ardusat doamna Carmena Băinţan, din Ulmeni domnul Milian Oros, din Mireşu Mare domnul Gelu Dragoş, prof. Ion Profeanu, ceilaţi domnul Ioan Potop, doamna Maria Foczi, Aurelia Oancă, domnul Toma Rocneanu. Înainte de începerea acestei activităţi literare, domnul Ioan Andreica ne-a telefonat din Livada, că deoarece nu se vede drumul înspre judeţul nostru, a fost obligat să se întoarcă înapoi la Satu Mare (sper să nu fi greşit localităţile!).

       Un astfel de efort este meritoriu pentru membrii Filialei Maramureş a Ligii Scriitorilor Români, care din ce se vede nu le este tare uşor şi simplu, să fie prezenţi la Cenaclul lor cultural.

    Preşedinta filialei doamna Carmena Băinţan, după cuvântul de "bun venit".adresat participanţilor, şi mulţumindu-le pentru efortul făcut să ne întâlnim, dă citire ordinii de zi al acestei şedinţe:

·        Probleme organizatorice;

·        Problemele financiare induse din neplata cotizaţiilor;

·        Realizarea primului număr al revistei proprii “Freamăt” cu sprijinul Bibliotecii Judeţene;

·        Citeşte proză scurtă Milian Oros şi Toma G. Rocneanu.

    În ceea ce priveşte partea organizatorică a discursului doamnei preşedintă, s-a referit la stabilirea funcţiilor şi parametrilor revistei Filialei "Freamăt" care este girată pentru tipărire de domnul director dr. Teodor Ardelean. Decidem colectivul de redactare şi creaţie, funcţiile şi obligaţiile fiecăruia. Cu toate că numărul “semnal” al revistei "Freamăt" este deja executat, s-au ivit multe discuţii, unele sterile din partea fiecăruia, deci să fiu iertat, aşa că nu numai la fotbal se pricep românii ci chiar şi la făcut reviste. În final doamna Carmena Băinţan a pus punct discuţiilor prin propunerea colectivului de creare şi redactarea revistei "Freamăt"

    Tot domnia sa, atrage atenţia că în urma numeroaselor demersuri ale academicianului Al. Florin Ţene, preşedintele Ligii Scriitorilor Români, este posibil să obţinem aceleaşi drepturi băneşti ca şi scriitorii Uniunii Scriitorilor, în speţă acel procent care se poate ataşa la pensia fiecărui membru activ al Ligii care a cotizat cel puţin 5 ani. Vechimea se consideră după anii de cotizaţie şi salariu. De aici se impune automat ca fiecare să aibă cotizaţia la zi, numai aşa se poate considera membru cu drepturi depline la orice beneficii pe care le dorim fiecare.

    Discuţiile sunt continuate de doamna Băinţan şi asupra faptului că literatul şi omul de televiziune, poetul Ioan Romeo Roşianu intenţionează să facă o "Antologie" a tuturor scriitorilor din Maramureş, pentru care suntem rugaţi să ne pregătim materialele reprezentative care să le oferim autorului. Spre deosebire de alte antologii, în aceste tomuri vor intra  toţi scriitorii maramureşeni, nu numai  cei "selectaţi" după criterii doar de autori cunoscute. 

    Cu toate că acest punct nu a fost pe ordinea de zi, mulţi dintre cei prezenţi au pus problema insurmontabilă pentru scriitori, lipsa banilor şi indiferenţa Statului Român pentru creatorii de Cultură. În speţă să fie considerată în nomenclatorul meseriei şi aceasta de scriitor. Lucrezi la o carte 2-3 ani şi cauţi sponsori sau bani cel puţin cinci ani în care scriitorii sunt umiliţi sub fel de fel de forme. Participanţii la Cenaclu, chiar au propus o editură proprie care să tipărească doar pentru membrii Ligii Scriitorilor, deoarece tipografiile de astăzi nu asigură  toate serviciile de corectură şi copiere şi lucrează la preţuri insurmontabile. Pentru un volum tipărit sunt necesare toate cele 12 pensii dintr-un an ca să-ţi poţi tipări, poate "cartea vieţii". În aceste condiţii cine mai face cultură, cine este dispus să nu mănânce un an ca să fie şi el menţionat undeva, de cineva că a scris o carte...

    Eliminându-se şi aceste nevralgii din sufletul fiecăruia, primeşte cuvântul domnul Milian Oros care citeşte un fragment “Anuca lui Pintea”din viitorul roman al său. 

    Pe marginea acestui fragment se discută, ajungând fiecare la concluzia că prozatorul Milian Oros cu mai multe cărţi tipărite şi de această dată ne-a delectat cu truda culturală a Domniei sale şi ne învaţă adevărata istorie a românilor. Este felicitat şi i se aduc mulţumiri pentru această bună dispunere. Ne vom reîntâlni în data de 21 noiembrie. Doamne ajută !

                                         Cu preţuire Toma Gross Rocneanu