Buna Vestire este
cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului. Buna Vestire este praznuita de
Biserica Ortodoxa pe 25 martie, in Postul Mare sau Postul Pastelui. In aceasta
zi este dezlegare la peşte, indiferent in ce zi cade. Buna Vestire mai este
denumita popular Blagovestenia (termenul slav corespunzator celui de Buna
Vestire) sau Ziua Cucului si este praznicul in amintirea zilei in care Sfantul
Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare ca va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Parintele
profesor Ene Braniste sustine ca sarbatoarea a fost introdusa la Roma de papa Leon al II lea
(681-683). La inceput aceasta era doar locala si cu denumirea de sarbatoare a
asteptarii Nasterii Domnului. Variatia datei de praznuire a existat in Apus
pana in sec. XI, cand data de 25 martie s-a generalizat in toata lumea
catolica. Numai la armeni Buna Vestire se praznuieste pe 7 aprilie, in raport
cu data veche a sarbatorii Nasterii Domnului (6 ianuarie).
In Rasarit insa,
data de 25 martie s-a generalizat probabil indata ce Nasterea Domnului a
inceput sa fie sarbatorita peste tot pe 25 decembrie, adica inca din prima
jumatate a sec. al V lea.
Buna Vestire este
sarbatorita in fiecare an in perioada Postului Mare, fiind una dintre
sarbatorile pentru care Biserica acorda dezlegare la peste, indiferent in ce zi
ar cadea aceasta.
Tradiţii de Buna Vestire
Bunavestire (25
martie) avea in unele zone si o alta semnificatie pe langa cea religioasa. Acum
canta pentru prima data cucul, vestitorul unor lucruri importante in viata
omului. Cand o persoana il auzea pentru prima oara cantand, trebuia sa numere
de cate ori canta pentru a sti cati ani mai are de trait.
De Buna Vestire
este bine sa se puna pe pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
In Apus, sarbatoarea
Bunei Vestiri este numita si sarbatoarea Zamislirii Domnului. In calendarul
nostru popular, Buna Vestire este cunoscuta sub denumirea de Blagovestenii sau
Ziua Cucului.
Traditia mai
spune ca, in aceasta zi aducatoare de veste minunata, oamenii nu au voie sa se
certe, fiind mare pacat: cine se cearta in ziua de Buna Vestire are necazuri
tot anul. In Bucovina nu se pun oua la closca de Buna Vestire, pentru ca se
considera ca ar putea iesi pui cu doua capete si patru picioare.
In unele zone,
pentru a avea roade bogate in livezi, pomii se amenintau cu toporul si se
stropeau cu tuica. Tot acum,
gospodarii din Maramures aduna lucrurile de prisos de prin curti si le dau foc.
Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casa
maramureseana, el durand pana dupa miezul noptii sau pana in zori. Fiind
dezlegare la peste, se spune ca acela care gusta peste de Buna Vestire se va
simti tot anul ca pestele in apa. In popor se mai spune ca pescarii nu au voie azi sa arunce mamaliga in apa,
pentru ca mor pestii. De asemenea, este ziua in care este bine sa se puna pe
pragul casei paine si sare pentru hrana ingerilor.
Buna Vestire sau Ziua Cucului
Potrivit
crestinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit
Fecioarei Maria ca a fost aleasa de Dumnezeu sa dea nastere Mantuitorului
Hristos. In calendarul popular sarbatoarea aceasta se mai numeste si
Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupand un loc central in cadrul acestei
mult asteptate sarbatori. Cucul perceput ca incarnare a stramosului mitic,
pasare cu un pronuntat substrat erotic, anunta sosirea efectiva a primaverii.
Primul sau cantec care are loc de obicei la Bunavestire , trebuie
sa fie asteptat de toti oamenii in haine curate, veseli, cu stomacul plin si cu
bani in buzunare. Daca nu ar fi indeplinite aceste conditii rituale, oamenii
respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri in anul care va urma. Daca
primul cantec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, in partea stanga sau
in spatele omului, era semn de rau augur, dupa cum indica si versurile: „Cucu-n
spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!"; mai mult, daca cineva auzea
cucul toata primavara se credea ca va muri in scurt timp. Pe aceleasi
coordonate se situeaza si intrebare:"Cucule, puiucule/ Cati ani imi vei
darui/ pana ce eu voi muri?", dupa care se numara cantecul cucului (de
cate ori isi striga numele).
Pe de alta parte,
flacaii si fetele il intrebau pe cuc lucruri care ii interesau mai mult,
precum: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan' m-oi insura
(marita)?" Tacerea cucului aducea mare bucurie celor care intrebau,
deoarece tacerea echivala cu o casatorie grabnica, in vreme ce cantatul cucului
ii aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de
asteptare!
Comportamentul
Cucului a facut din el un simbol al nestatorniciei si mai ales, al adulterului,
al dragostei tainuite, numita in popor si boala cucului, aici avandu-si
originea si cunoscuta expresie: „Mai baiete cucuiete/ Ce ti-e capul tot la
fete!"
Dupa cum stim, la Buna Vestire este
dezlegare la peste, pestele fiind celalalt „personaj" central al acestei
sarbatori. In plan simbolic, pestele se apropie de cuc, avand un pronuntat
substrat sexual; in acest sens, aduceti-va aminte numai de basmul in care
tanara fata ramane gravida dupa ce a mancat peste. Consumul ritual de peste era
justificat prin credinta ca cei ce vor face asa vor fi sanatosi ca pestele tot
anul.
Rugăciune la Buna Vestire
“Preasfântă
Născătoare de Dumnezeu, ceea ce eşti mai presus decât îngerii şi arhanghelii şi
mai cinstită decât toată făptura, auzi-ne pe noi, cei ce ne rugăm ţie, şi arată
mila ta poporului dreptcredincios! Izbăveşte oraşul acesta, toate oraşele şi
satele, ţara aceasta şi tot poporul binecredincios de toate nevoile, de boli,
de cutremur, de potop, de foc, de război, de toate durerile şi necazurile, ca
să nu fie încercaţi robii tăi nici de suferinţe, nici de spaime, nici de
moarte, nici de dreapta mânie a lui Dumnezeu, ci îi păzeşte şi îi mântuieşte cu
mila ta, Preacurată Fecioară.
Roagă-te, Doamnă,
pentru buna întocmire a văzduhului, ca pământul să-şi dea roadele sale spre
hrănirea tuturor! Aducându-ţi aminte de robii tăi şi netrecând cu vederea
lacrimile şi suspinele lor, fii ocrotitoarea tuturor: pe cei rătăciţi
povăţuieşte-i, pe prunci hrăneşte-i, pe tineri îi învaţă, pe cei bătrâni
întăreşte-i, pe cei bolnavi însănătoşeşte-i, dar mai cu seamă păzeşte şi
întăreşte sfânta Biserică a Fiului Tău. Învredniceşte-ne, Maică a tuturor, prin
rugăciunile tale, să fim şi noi părtaşi vieţii celei fără de sfârşit şi astfel
să stăm fără de ruşine în ziua judecăţii de-a dreapta Fiului tău şi Dumnezeului
nostru. Amin!”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu