Atacurile
teroriste din Bruxelles şi Paris, din Londra şi prăbuşirea Turnurilor Gemene ale World Trade Center din
New York ne spun că terorismul este una dintre principalele ameninţări la
adresa siguranţei cetăţeanului, indiferent pe ce continent trăieşte. Cu toate
măsurile de siguranţă care se iau, cu toate serviciile secrete şi armatele
înzestrate cu tehnică de ultimul tip, lupta este inegală împotriva acestui
INAMIC INVIZIBIL şi IMPREVIZIBIL. Ceea ce este de luat în seamă e faptul că
aceşti fanatici luptători jihadişti sunt tineri între 18 şi 35 de ani, care nu
se mai regăsesc în ţările unde locuiesc, nu se identifică cu comunitatea
băştinaşă şi nici cu valorile societăţii occidentale. Acesta este principalul
motiv pentru care caută repere în sânul organizaţiilor teroriste.
Revenind la
tragedia de marţi, 22 martie din Belgia, să spunem că cei doi terorişti kamikaze, fraţii Khalid şi Brahim El Bakroui, presupuşi atacatori din Bruxelles, îşi duceau
traiul în cartierul Molenbeek, unde rata şomajului este de 30%, mult mai
ridicată decât în restul Belgiei la care mai contribuie şi alte motive cum ar
fi: lipsa de exemple pozitive, tineri care nu-şi termină studiile, excluziune
socială şi alţi factori care contribuie la fragilitatea emoţională a acestor
tineri recrutaţi pentru a omorî în masă.
Se pare că epoca
terorismului de factură modernă a început în 1968, când Frontul Popular pentru
Eliberarea Palestinei a deturnat un avion al El Al care plecase de la Tel Aviv spre Roma.
Pentru prima dată, în alegerea ţintei era importantă ţara de origine a
obiectului atacat – Israel, şi, se recurgea la folosirea deliberată a
pasagerilor ca ostatici pentru a face publice revendicările grupării teroriste
împotriva guvernului israelian. Civilii devin de acum carnea de negociere
dintre terorişti şi autorităţi.
Un alt aspect al
internaţionalizării terorismului este cooperarea dintre diferitele organizaţii
extremiste în organizarea de operaţiuni teroriste prin antrenarea teroriştilor,
organizarea de operaţiuni şi oferirea de sprijin logistic.
Deocamdată
România, ţară membră U.E. a fost ferită de acest pericol, dar întrebarea care
se pune cu îngrijorare şi teamă este pentru cât timp. Poate de aceea
comunităţile locale româneşti protestează acolo unde se construiesc sau
amenajează centre de primire ale sirienilor şi altor populaţii musulmane. Cu terorismul nu este de joacă fiindcă mor oameni nevinovaţi!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu