„Te-ai întrebat vreodată câte mâini au făcut pâinea pe care cu una singură
o duci la gură?” Tudor Muşatescu
Unul dintre cele mai
vechi alimente ale oamenilor, altădată râvnit de cei săraci, astăzi contestat
de unii nutriționiști, pâinea rămâne cel mai important produs alimentar. În fiecare casă de român, pe masa te aşteaptă pâinea, atunci când vrem
să binecuvântăm venirea cuiva pe meleagurile noastre întâmpinăm acea persoana
cu pâine şi sare, rugăciunea noastră către divinitate spune: „ Pâinea noastră
cea de toate zilele...”. Copiii trebuie să ştie de unde vine pâinea, cum este
ea produsă, din ce este produsă, cine munceşte cu ea, câte mâini muncesc pentru
pâinea sau cornurile pe care ei le mănâncă în fiecare zi. Ne-am propus să
descoperim toate acestea prin vizite, întâlniri cu oameni care ne dau pâine, ne
propunem să frământăm aluatul, să-l vedem cum creşte, cum se coace şi să ne
bucurăm de prospeţimea şi frăgezimea pâinii proaspete.
Cu multe întrebări în minte, elevii
din ciclul primar de la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare structura Lucăceşti şi
clasa a II-a de la Şcoala Gimnazială Mireşu Mare, profesori Ana Dragoş,
Cristina Mateaş, Ana Chira şi Gelu Dragoş au poposit la „Morile Mătieş de
Maramureş” a renumitului fermier ing. Ioan Mătieş, care şi-a „rupt” din timpul
dânsului pentru a ne arăta şi explica procesul tehnologic al obţinerii pâinii,
cozonacului, cornurilor şi mai nou, prin Agritehnica Mara S.R.L., a produselor
de panificaţie, producţie de paste făinoase.
Vizita a început în moara de grâu,
unde bobul de grâu binecuvântat de Dumnezeu şi secerat de oameni este
transformat în făină albă de calitate superioară. Am continuat în brutărie,
unde făina cernută este aşezată în malaxoare pentru a fi amestecată cu drojdia
şi sarea şi frământată bine. Aluatul este lăsat apoi la odihnă, să dospească,
până când cuptoarele sunt încălzite şi pregătite pentru a primi pâinile plămădite
de mâinile harnicilor brutari. Urmează coacerea pâinilor, care se rumenesc pe
vatra cuptorului şi ne îmbie cu mirosul împrăştiat. Pâinile luate din cuptor
sunt lăsate la răcit pentru a fi mai apoi feliate şi ambalate pentru a se
trimite în toate satele vecine şi judeţele limitrofe.
Muţi de uimire şi plini de dorinţa
de a deveni morari sau brutari, am trecut în fabrica de paste făinoase unde ni
s-a explicat modul de obţinere a acestora, urmărind pe panoul de comenzi toate
butoanele care pornesc benzile uriaşe necesare procesului de obţinere a
acestora. Nu ne-am fi dat duşi din fabrică, dar domnul inginer Ioan Mătieş a
fost chemat de tractoriştii care se pregăteau să plece la aşezatul seminţei de
„mălai” sub brazdă pentru a pregăti viitoarea recoltă. Totul trebuie bine
organizat, lucrările făcute la timp, altfel la toamnă recolta nu va fi cea
dorită. Noi am rămas să gustăm din produsele obţinute aici: cozonaci cu nucă,
mac sau rahat, cornuri, covrigi şi alte bunătăţi.
Mulţumim domnului ing. Ioan Mătieş
pentru această lecţie adevărată despre ceea ce înseamnă a fi fermier în comuna
Mireşu Mare, şi încă unul de succes!
Prof. inv. primar Ana DRAGOŞ
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu