Liber la muncă în Elveţia din 31 mai 2016 !

Protocolul privind extinderea liberei circulatii a persoanelor din Bulgaria si România, aşa-numitul protocol II al ALCP, este în vigoare de la 1 iunie 2009. Acesta prevede o liberalizare progresiva a conditiilor de acces la piata muncii elvetiana pentru cetatenii din cele doua state membre ale UE.

Elvetia a prelungit in doua randuri, in 2011 si in 2014, restrictiile pentru muncitorii romani si bulgari. Aceste restrictii au la baza un sistem de prioritate a muncitorilor, controlul prealabil al conditiilor de remuneratie si munca si un sistem de contingente.

Cum perioada de sapte ani ia sfarsit la 31 mai 2016, dispozitiile tranzitorii privind libera circulatie aplicabile românilor si bulgarilor nu se vor mai aplica de la 1 iunie a.c.

Potrivit articolului 10, paragraful 4c, Elvetia poate stabili din nou cote pana la 31 mai 2019, daca imigratia din Bulgaria si România este mai mare cu 10% decat media celor trei ani precedenti. Consiliul federal se poate pronunta asupra chestiunii la 1 iunie 2017 si apoi la 1 iunie 2018.

Proportia cetatenilor bulgari si romani in randul populatiei straine care locuieste in Elvetia este foarte mica, noteaza site-ul guvernului elvetian. La finalul lui 2015, aceasta era de 0,9%, existand 18.364 de persoane care traiesc in permanenta in Elvetia. Anul trecut, 1.542 de muncitori bulgari si romani au fost primiti in Elvetia pentru un sejur de lunga durata, o diminuare de 22,1% in raport cu 2014.

In 2014, elvetienii au respins introducerea unui salariu minim unic in tara, de aproximativ 3.300 de euro, care ar fi fost cel mai mare din lume, dar chiar si asa salariatii elvetiani primesc unele dintre cele mai mari salarii din Europa.

Potrivit Biroului de Statistica de la Berna, in Elvetia, doar 1 din 10 angajati  cu norma intreaga castiga sub 3.300 euro pe luna, tocmai de aceea si interesul pentru introducerea unui salariu minim a fost scazut.

Daca ar fi fost votat acest venit garantat, acesta ar fi pus Elvetia confortabil in partea de sus a clasamentului in ceea ce priveste salariul minim international. Sindicatele elvetiene sustineau atunci ca este o rusine ca 330.000 de lucratori, in principal tineri si femei dintr-una dintre cele mai bogate tari din lume, sa nu castige suficient pentru a avea un trai decent.

Guvernul elvetian si oamenii de afaceri au avertizat, insa, ca initiativa ar distruge de fapt locuri de munca, ar lovi in angajatii mai putin calificati si ar face mai dificila intrarea tinerilor pe piata muncii. In acest conext, o mare parte din populatie a votat impotriva, temandu-se ca un astfel de salariu minim nu va face decat sa creasca somajul, un fenomen aproape inexistent in Elvetia.

Sursa: InCont.ro