După volumul Dăltuiri, îngrijit de universitarul sibian Anca Sîrghie împreună cu Marin Diaconu, cu texte de Radu Stanca (versuri, traduceri, teatru, eseuri, cronici) şi note, respectiv 330 de pagini, apărut în anul 2012 la Editura Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, din Bucureşti, a urmat în 2015 un altul:Radu Stanca: profil spiritual, cu o prefaţă de Eugen Simion, alcătuit de Anca Sîrghie împreună cu Marin Diaconu, la aceeaşi editură bucureşteană. Volumul de 720 de pagini conţine biobibliografie, texte inedite editorial din opera scriitorului şi omului de teatru activ la Sibiu la mijlocul veacului 20, o serie de evocări ale personalităţii sale şi câteva foarte utile instrumente bibliografice: Lista publicaţiilor la care a colaborat Radu Stanca între anii 1932-1962, Lista pseudonimelor folosite de Radu Stanca în aceeaşi perioadă şi Lista publicaţiilor care au tipărit inedite sau au preluat texte ale lui Radu Stanca (1963-2014). Volumul Lucian Blaga şi ultima lui muză de Anca Sîrghie, Sibiu: Editura Techno Media, obţine Premiul pentru Publicistică „Octavian Goga“, în cadrul Premiilor Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2015.
Atenţia neobositei cercetătoare, iremediabil îndrăgostite de creatorul lui Ars doloris, nu datează de ieri-alaltăieri, ea s-a concretizat încă din anul 1981 când, la 9 mai, Anca Sîrghie susţinea teza de doctorat cu teza Radu Stanca – Studiu
monografic, bucurându-se chiar de un referat scris de Constantin Noica, pentru cea dintâi lucrare de gen din literatura română. Studiul Radu Stanca – Ipostazele omului de teatrucunoaşte o a doua ediţie la Sibiu: Casa de Presă şi Editura Tribuna, în 1996, 210 pagini.
Se cuvine amintit şi rolul de ambasador cultural jucat cu succes de Anca Sîrghie dincolo de Ocean, unde conferenţiază de ani buni pentru românii din Montréal, din Hamilton – Câmpul Românesc, din Denver – Cenaclul „Mircea Eliade“, sau din New York – Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Cenaclul literar „M.Eminescu“, recent în Cleveland, vorbindu-le despre Eminescu şi Blaga, despre poeţii români, de la George Coşbuc la Ioan Alexandru şi, fireşte, despre Radu Stanca. Iar în anul 2016, la Editura Techno Media din Sibiu îi apare volumul, de 462 de pagini, Radu Stanca: Evocări şi
interpretări în evantai. Cuvântul înainte al autoarei comemorează cei „95 de ani de nemurire“ ai poetului, dramaturgului şi regizorului Radu Stanca, al cărui nume este anexat Teatrului Naţional din localitatea unde el a lucrat, o
instituţie care, o spunem cu adâncă tristeţe, nu a pus în scenă niciuna dintre cele cincisprezece piese de teatru ale patronului său, în toţi anii de glorie de când îi poartă numele.
Cartea este structurată pe cinci capitole. I - Evocări, II -Interpretări, III - Radu Stanca în reportaje, IV -Pe drumul către steaua „care a ars cândva nepotolit“ a lui Radu Stanca, V -Anexe şi VI - Note. Autoarea ne-a mărturisit personal:
„Absolut TOATE evocările recente, deci în afară de cele semnate de Horia Stanca, Eugen Todoran şi Cornel Regman, mult mai vechi, au fost provocate, realizate de mine, corectate de mine ca text, ca şi interviurile propriu-zise. La
fel am conceput şi Interpretările, cercetările mele recente“. Cartea are ataşat pe coperta a treia un compact-disc cu piesa lui Radu Stanca, Hora domniţelor, adaptare radiofonică de Ioan Chindriş în regia artistică a regretatului Ioan Taub, difuzată în premieră la 25 noiembrie 1969, în emisiunea „Carnet teatral“ unde, pe lângă comentariile specialiştilor, poate fi auzită şi vocea distinsei soţii a maestrului, actriţa Dorina – Doti – Stanca. Un cadou neaşteptat, o nestemată dăruită iubitorilor de teatru, de versurile, de frumuseţea operei complexe a lui Radu Stanca. Aşa cum stă în faţa aceluiaşi cititor, recenta carte a Ancăi Sîrghie, în seria dedicată de-o viaţă reprezentantului Cercului Literar de la Sibiu, încă insuficient preţuitului Radu Stanca.
-Mihai Posada, Un nou volum al Ancăi Sîrghie, despre Radu Stanca. În “Tribuna“, Sibiu, nr. 7680, 14 iunie, 2016, p. 22.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu