Pentru a atrage atenţia asupra
importanţei păstrării calităţii limbii române şi pentru a-i sprijini pe românii
din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională, ziua
de 31
august a fost proclamată, prin legea 53/2013, drept Ziua Limbii Române.
Limba română are
virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om.
E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană.
(Petre
Ţuţea). Ziua
Limbii Române este marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de
reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de
instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi
evenimente cultural-educative cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate
limbii române. Manifestările naționale şi cele internaționale îşi propun să-i
unească pe 31 august pe cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a
ne reaminti că limba noastră-i o comoară şi că limba română este patria mea, iar dacă vreţi să marcaţi
acest eveniment, vorbiţi corect! Ziua Limbii Române este sărbătorită şi în
Republica Moldova, pe 31 august, încă din 1990, iar din 2006, în aceeaşi zi, a
fost organizat în fiecare an, la Bucureşti, pe treptele Teatrului Naţional,
"Concertul Limbii Române". Vasile Alecsandri spunea despre limba
română că este “tezaurul cel mai preţios
pe care-l moştenesc copiii de la părinţi, depozitul sacru lăsat de generaţiile
trecute.”
Despre virtuţile limbii române Mihai Eminescu spunea "Limba este însăţi floarea
sufletului etnic al românimii."
Limba
română, cu toate faptele de istorie, evoluţie şi dezvoltare, este studiată
atent în ultimii mai mult de 100 de ani de lingvişti şi, mai recent, de
sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică. Concluziile lor şi ale celor care se
îngrijesc de limba română în educatie, cultură sau media nu sunt întotdeauna
încurajatoare şi par a contrazice uneori cugetarea lui Nichita Stănescu: „A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi
de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în
limba română. Ce patrie minunată este această limbă! Ce nuanţă aparte îmi dau
seama că ea o are! Această observaţie, această relevaţie am avut-o abia atunci
când am învăţat o altă limbă". Limba română, cu toată
diversitatea, bogăţia şi forta sa expresivă, n-a aşteptat însă o anume zi
pentru a fi sărbătorită, marii gânditori, scriitori şi poeţi au celebrat-o prin
toate scrierile lor sau au cântat-o în ode, iar înţelepciunea populară s-a
exprimat despre limba noastră strămoşească cu haz şi har în proverbe şi
zicători.
Limba română este, între limbile romanice, a cincea după numărul de
vorbitori, în urma spaniolei, portughezei, francezei şi italianei, fiind vorbită
în toată lumea de 28 de milioane de persoane, dintre care 24 de milioane o au
ca limbă maternă. 17 milioane se află în Romania, unde româna este limbă
oficială şi limbă maternă pentru mai mult de 90% din populaţie. În Republica
Moldova limba română este limbă oficială şi limbă maternă pentru trei sferturi
din populaţie, iar în provincia autonomă Voivodina din Serbia, limba română
este una dintre cele şase limbi oficiale. De asemenea, româna este oficială sau
administrativă în Uniunea Latină,
organizaţie internaţională care reuneşte ţările lumii în care se vorbeşte una
dintre limbile romanice şi în Uniunea
Europeană, de la 1 ianuarie 2007. Limba română este una dintre cele cinci limbi în
care se oficiază servicii religioase în statul monastic Muntele Athos. Limba română este limbă maternă sau
este vorbită şi în Ucraina, Ungaria, pe Valea Timocului în Serbia sau în
Bulgaria. Este vorbită şi în comunităţile etnicilor români din Croaţia,
Slovenia, Slovacia sau Polonia. Emigranţii au dus limba română peste tot în
lume: în Israel 5 % din populaţie provine din România şi vorbeşte limba română.
În Italia, Spania, SUA, Canada, Franţa, Germania, Portugalia, Cipru sau
Australia se estimează că locuiesc peste 3 milioane de români. Studenţii
străini sau cei care au lucrat în România sunt vorbitori de limba română şi se
estimează că peste o jumătate de milion de arabi din Orientul Mijlociu, care
şi-au făcut studiile în România, vorbesc limba română. Limba română este
predată în ţări est-europene unde există comunități semnificative româneşti,
dar şi în instituţii de învăţământ din 43 de ţări ale lumii, unde limba română
este învăţată ca limbă străină. Cu mici deosebiri de
accent sau pronunţie, limba română este vorbită şi înţeleasă de toţi
conaţionalii, indiferent de zona geografică, deşi în Moldova, Muntenia,
Transilvania, Oltenia, Basarabia sau Bucovina se vorbesc mai multe
graiuri. Dulcele grai moldovenesc are
în special aspect oral şi se diferenţiază de limba literară prin pronunția
intensă a consoanei ş,
prin folosirea multor regionalisme şi prin unele diferenţe de gramatică. Graiul ardelenilor este inconfundabil
de molcom, iar graiul bănăţean este
un amestec de elemente latine, române, slave, maghiare şi germane, ambele
graiuri au diferenţe de gramatică şi vocabular faţă de limba literară. Graiul timocean şi cel vorbit în
Mehedinți au caracteristici fonetice distincte şi fac tranziţia între cel
muntenesc și graiul bănăţean. Graiul
muntenesc, fonetic şi lexical cel mai apropiat de limba română literară, a
fost influenţat puternic de greci, bulgari sau sârbi, dar şi de diversele mode
ale timpului. „Limba română“ a fost celebrată pentru prima dată în calitate de
sărbătoare legală în Republica Moldova în 31 august 1990, după ce, la 31 august
1989, fusese adoptată legea privind revenirea la grafia latină, iar limba
română dobândise statutul de limbă oficială în Republica Moldova. În timpul
perioadei sovietice, populaţiei i se impusese să vorbească în limba
moldovenească şi să utilizeze grafia chirilică. Rolul
limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost
consfinţit şi în Declaraţia de independenţă adoptată la 27 august 1991.
Ulterior, prin articolul 13 din Constituţia din 1994 s-a statuat drept limbă
oficială limba moldovenească, dar în 2013 Curtea Constituţională a Republicii
Moldova a interpretat că acest articol are valoare juridică inferioară
Declarației de independență şi a ridicat la rang de limbă oficială limba
română. Din 1994 o parte din poezia "Limba
noastră" scrisa de Alexei Mateevici, reorganizată sub
forma a cinci strofe de câte patru versuri, a fost aleasă ca imn naţional al Republicii Moldova.
Poezia este un elogiu adus limbii române
şi un îndemn pentru preţuirea ei.
Limba noastră-i o comoară / În adâncuri înfundată / Un șirag de piatră
rară / Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc ce arde / Într-un neam, ce fără
veste / S-a trezit din somn de moarte / Ca viteazul din poveste. Limba
noastră-i numai cântec, / Doina dorurilor noastre, / Roi de fulgere, ce spintec
/ Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pâinii, / Când de vânt se
mișcă vara; / În rostirea ei bătrânii / Cu sudori sfințit-au țara. Limba
noastră-i frunză verde, / Zbuciumul din codrul veșnici, / Nistrul lin, ce-n
valuri pierde / Ai luceferilor sfeșnici. Nu veți plânge-atunci amarnic, / Că
vi-i limba prea săracă, / Și-ți vedea cât îi de darnic / Graiul țării noastre
dragă. Limba noastră-i vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și citindu-le nșirate, / te-nfiori adânc și
tremuri. Limba noastră îi aleasă Să ridice slava-n ceruri, / Să ne spiue-n hram
și-acasă / Veșnicile adevăruri. Limba noastr-i limba sfântă, / Limba vechilor
cazanii, / Care plâng și care cântă / Pe la vatra lor țăranii. Înviați-vă dar
graiul, / Ruginit de multă vreme, / Ștergeți slinul, mucegaiul / Al uitării n
care geme. Strângeți piatra lucitoare / Ce din soare se aprinde - Și-ți avea în
revărsare Un potop nou de cuvinte. Răsări-vă o comoară / În adâncuri înfundată,
/ Un șirag de piatră rară Pe moșie revărsată. Preot Ortodox Român ALEXEI MATEEVICI (1888-1917).
„REFLECȚII SUFLETEȘTI” - 2017
Preot Ortodox Român Ilie
Bucur Sărmășanul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu