Oare Hans Klemm mai e ingrijorat?

Excelenta Sa Hans Klemm, ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti, i-a solicitat o audienta ministrului Justitiei, Tudorel Toader. Se pare ca, la capatul intrevederii, nu mai este atat de ingrijorat cum era in urma cu cateva zile. Sau cel putin asa reiese din declaratiile sumare facute la capatul celor doua ore de discutii. Daca i-a trecut ingrijorarea, e bine. Si oricum e mai sanatos asa.

Nu de alta, dar “ingrijorarea” este generatoare de tensiuni. Care, in conditiile in care Romania si-ar manifesta suveranitatea, s-ar putea lasa cu expulzare. De ce a fost si de ce, probabil, nu mai este ingrijorat Hans Klemm?

Inainte de a raspunde la aceasta intrebare, sa lansam o ipoteza. Plauzibila. Nu care cumva, in urma cu cateva zile, Excelenta Sa a vorbit de capul lui? Adica fara sa fi fost autorizat de Departamentul de Stat? In definitiv, pentru ca Departamentul de Stat sa ii ceara sa isi exprime vreo ingrijorare, ar fi fost necesar ca, in prealabil, sa primeasca o informare completa asupra situatiei existente in Romania. Sa fi aflat documentat, in detaliu, ca, la Bucuresti, se pune la cale o lovitura anti-justitie. Indreptata impotriva statului de drept si de natura sa compromita lupta anticoruptie. Si ca, in felul acesta, urmeaza sa fie calcate in picioare drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor. O asemenea documentare detaliata si argumentata, elaborata de consilierii Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, ar fi trebuit sa aiba ca punct de plecare acte si fapte grave savarsite de guvernanti. Si cat se poate de explicite. Cand colo, ce sa vezi? Nu a existat nimic din toate acestea.

Tot ce a existat a fost o opinie exprimata de ministrul Justitiei, Tudorel Toader, in cursul unei conferinte de presa. In care domnia sa vorbea despre intentia de a propune dezbaterii publice proiecte de acte normative de natura sa indrepte erori din legile penale constatate de catre Curtea Constitutionala a Romaniei. Deci, nu avea cum sa se puna problema vreunei analize prealabile elaborata de Ambasada si trimisa Departamentului de Stat.

Rezulta, prin urmare, ca domnul Hans Klemm a batut campii. A actionat fara temei, fara vreun imbold din partea Departamentului de Stat. In mod pripit. De capul lui. Cum este si firesc, au aparut contrareactii. Cea mai evidenta a fost a deputatului Liviu Plesoianu, care a cerut nici mai mult, nici mai putin decat declararea lui Hans Klemm ca persona non grata si expulzarea acestuia din Romania. Reactii negative au avut si ministrul de Externe, Teodor Melescanu, si presedintele PSD, Liviu Dragnea. Sa nu uitam ca domnul Hans Klemm nu este la primul derapaj de acest fel. El a pupat, la figurat, steagul secuilor, imortalizand acest moment printr-o fotografie de grup, iar alta data s-a exprimat intr-un mod jignitor pentru poporul roman legat de trecutul istoric al Basarabiei. Si deloc intamplator, dupa asmenea ispravi, Hans Klemm a fost chemat de catre ministrul de Externe la ordine si i s-a pus in vedere sa nu mai faca asemenea afirmatii si demersuri. Dupa asemenea admonestare diplomatica, ce ar fi urmat? Presupun prin urmare ca, prin canalele sale directe, Ministerul de Externe a informat direct Departamentul de Stat, peste capul lui Hans Klemm, asupra ultimei declaratii jignitoare si responsabile a ambasadorului. Si pentru a drege lucrurile, Hans Klemm a fost trimis la o discutie cordiala, reparatorie, cu Tudorel Toader.

Si mai interesant este insa altceva. Si anume ca, inaintea acestei audiente, ministrul Justitiei a facut doua declaratii extrem de interesante. Una il vizeaza direct pe ambasadorul Hans Klemm. Pentru a risipi “ingrijorarea” acestuia, Tudorel Toader a avansat drept ipoteza de lucru o decizie a Romaniei de a proceda la numirea sefilor marilor parchete fix dupa modelul Statelor Unite. Cu alte cuvinte, numirea sa se faca de catre Senat. Si nu, asa cum doreste Ministerul Justitiei, de catre Consiliul Superior al Magistraturii. Cred ca un asemenea scenariu i-a dat frisoane lui Hans Klemm. Si nu numai acestuia. Ci si presedintelui Klaus Iohannis. A doua afirmatie este mai putin spectaculoasa, dar mai dura. Din nou, ministrul Justitiei, un constitutionalist pursange, a apreciat ca justitia nu mai este libera in Romania. Si ca libertatea ei trebuie restabilita. Si asta s-a intamplat la scurt timp, la numai doua, trei saptamani, dupa ce a afirmat ca nu mai exista un echilibru al puterilor in stat.

S-o fi risipit oare ingrijorarea lui Hans Klemm? Daca da, ar trebuie sa aflam asta in mod explicit. Daca nu, atunci, din nou, ar trebui sa stim.

Autor: Sorin Rosca Stanescu

Sursa: Sorin Rosca Stanescu