În deschidere vor lua cuvântul Liliana Țuroiu, președintele
Institutului Cultural Român, Angela Martin, autoarea volumului, Anamaria Maior
Buzura, fiica lui Augustin Buzura, Mihai Adrian Buzura, fiul scriitorului, Jean
Askenasy, profesor la Universitatea Tel-Aviv, membru de onoare al Academiei
Române și autor al unui articol din
cartea lansată. Înainte de concertul Cvartetului Solartis, violoncelistul Marin
Cazacu va vorbi despre relația specială
pe care Augustin Buzura a avut-o cu muzica.
Repertoriul concertului susținut
de Cvartetul Solartis în formulă cu Theodor Andreescu la violă, Sabin Penea -
vioară I, Ana Maria Marian - vioara II, Andrei Niţescu – violoncel, cuprinde
selecțiuni din compozitori celebri:
Mozart KV 156 - Partea a II-a; Haydn op. 33 No. 5 - Partea a II-a; Mendelssohn
op. 13 no. 2 - Partea I; Beethoven op. 18 No. 6 - Partea I + Partea a II-a.
Apărut sub egida Editurii Institutului Cultural Român,
volumul lansat la sediul ICR reunește
mărturiile unor personalități din
mediul academic și universitar, medici
de elită, cercetători, scriitor, artiști,
publiciști din țară și străinătate,
colaboratori, prieteni și apropiați, care s-au conformat acelei „culturi a
întâlnirii”, atât de firesc practicată de scriitorul și gazetarul Augustin Buzura: Preafericitul Părinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, ÎPS Ioan Robu, George Cristian Maior,
Kjell Espmaark, Eugen Simion, Ioan-Aurel Pop, Ion Simuț, George Apostoiu, Horia Alexandrescu, Marian Nazat, Constantin
Cubleșan, Monica Săvulescu Voudouri,
Jean Askenasy, Bogdan Teodorescu, Crisula Ștefănescu,
Vasile Igna, Constantin Stoiciu, Nicolae Bârna, Alfred Bulai, Marius Bojiță, Irina Petraș,
Aura Christi etc. Ediția de față este alcătuită și îngrijită de Angela Martin.
„Mesajul umanist al operei lui Augustin Buzura poartă în
sine o mare deschidere spre celălalt, generozitate, respect pentru demnitatea
umană și dorința stabilizării, prin dialog, a unui climat de pace socială,
fără de care democrația nu ar fi
posibilă nicăieri în lume. [...] Acum, când el nu mai este printre noi, vom
vedea poate mai bine cât de necesară a fost prezența lui în spațiul nostru
public: știa să împrietenească oameni,
să îi asculte, să îi încurajeze în proiectele lor culturale și de viață.
Întreaga sa operă – literară, jurnalistică, instituțională – respiră libertate, autenticitate, spirit critic
constructiv și bună credință”, sunt câteva dintre argumentele Angelei
Martin, în favoarea editării acestui volum.
Cvartetul Solartis
s-a format în noiembrie 2012, a concertat pe mai toate scenele țării, în Cluj, Craiova, Constanța, Tulcea, Focșani,
București, dar și pe scene consacrate din Viena, Roma, Verona, Plovdiv. Cariera
competițională a început odată cu înfințarea cvartetului, în 2012. Cvartetul a fost
distins cu numeroase premii: Premiul al III-lea la Concursul Internațional „W.A.Mozart”, Premiul al II-lea și Premiul Special „Antonin Dvorak” la
Concursul Internațional „Plovdiv 2014” și Premiul I la Concursul Drumul Spre Celebritate,
secțiunea Muzică de Cameră. În 2013, la
doar un an de la înființare, Cvartetul
Solartis este invitat sa dea un recital în cadrul prestigiosului Festival
„George Enescu”, invitație ce urma să
fie repetată în anul 2015. De data aceasta, propunerea a fost de a susține un concert în postura de soliști pe scena Ateneului Român, alături de
Filarmonica „George Enescu” din București,
concert în care cei patru au interpretat lucrarea „Clouds” pentru Cvartet de
coarde și orchestră, compusă și dirijată de maestrul Peter Ruzicka. În
ceea ce privește pregătirea artistică,
Cvartetul Solartis a lucrat cu unii dintre cei mai recunoscuți profesori de cvartet din lume, în cadrul
diferitelor cursuri de pregătire și
festivalurilor la care a participat, precum Sonoro, European Chamber Music
Academy sau ISA Summer Academy Wien. Dintre acestia ii enumeram pe Johannes
Meissl (Artis Quartet), Stefan Metz (Orlando Quartet), Petr Prause și Jan Talich (Talich Quartet), Annita
Mitenner (Mosaique Quartet), Marcin Sieniawsky (Szymanowski Quartet), Evgenia
Epshtein (Aviv Quartet), Joseph Kluson (Prazak Quartet), Christoph Wyneken,
Vida Vujic, Bert Mooiman, Alexander Huelshoff, Janis Maleckis, Diana Ketler și alții.
Theodor Andreescu
(violă) s-a născut în Tulcea, pe 11 septembrie 1994 și este absolvent al Liceului de Arte „George Georgescu”,
student al Universității Naționale de Muzică București, anul IV, membru al Orchestrei Uniunii
Europene de Tineret (EUYO), membru al Orchestrei Naționale Radio din România, membru al Orchestrei Române de
Tineret, colaborator al Cameratei Regale Române și
colaborator al Orchestrei Aalborg Symphoniorkest din Danemarca. Violonist
fiind, a început să studieze singur viola, în anul I de facultate, perfectționându-se ulterior sub îndrumarea maeștrilor Marius Ungureanu, Sophia Reuter,
Liviu Prunaru, Răzvan Popovici, Roger Benedict, Dr. Peter Stark și Ken Haiki. Abordează muzica clasică,
baroc, contemporană, promovând și alți tineri compozitori români. A fost invitat
să susțină audiție la Academia Orchestrei Berliner Philarmoniker din Germania.
A fost acceptat în programul de pregătire, al Academiei Menuhin din Elveția. A participat la masterclassuri și festivaluri precum SoNoRo, RaDiRo, Young
Euro Classic (Germania), Robecco Summer Night (Olanda), Graffeneg (Austria),
Bolzano Festival (Italia), Edinburgh International Festival (Marea Britanie),
Stresa Festival (Italia), Ravello Festival (Italia), Chopin and his Europe
(Polonia), Festival Ljubljana (Slovenia). De asemenea a cântat cu Orchestra Națională de Tineret a Republicii Moldova,
Orchestra Principesei Margareta, Moysa-Megaro Youth Symphony Orchestra din
Grecia, concertând alături de soliști
celebri, precum Angela Gheorghiu, Liviu Prunaru, Alexandru Tomescu, Andrei Ioniță. A cântat sub bagheta unor dirijori
celebri, români, maeștrii Cristian
Mandeal, Cristian Măcelaru, Gabriel Bebeșelea,
Tiberiu Soare și străini, maeștrii Gianandrea Noseda, Vasily Petrenko, Leo
Hussain, Bernard Haitink.
Parteneri: Fundația
Culturală Română Cultura, Televiziunea Română.
*
*
Augustin Buzura
(n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș
- d. 10 iulie 2017, București) a fost
din 1990 președinte al Fundației Culturale Române. În 2003, prin
reorganizarea Fundației Culturale
Române și a Editurii Fundației Culturale Române, a înființat Institutul Cultural Român – ca instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, dispunând
de buget propriu și dotată cu institute
culturale românești în străinătate –, al
cărui președinte a fost până în 2005.
În cei aproape 15 ani de funcție
publică a reușit nu doar construcția unei instituții care, iată, funcționează
și azi cu succes, ci și realizarea a numeroase proiecte culturale
în țară și
peste hotare. Din 1992 a devenit membru al Academiei Române. Psihiatru,
prozator, scenarist, eseist, Augustin Buzura a fost preocupat de-a lungul
vremii nu doar de propria carieră, ci și
de modalitățile prin care se poate crea
un cadru în care să aibă dreptul la exprimare cât mai multe dintre vocile
artistice ale țării, indiferent de
orientarea, ideologia sau opțiunile
estetice ale acestora. Augustin Buzura a urmat cursurile preuniversitare la
Liceul „Gheorghe Şincai”. A absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din
Cluj (1958-1964). A renunţat la profesia de medic psihiatru şi s-a dedicat
literaturii, dar pasiunea pentru profunzimile naturii umane se va regăsi în
romanele sale. A debutat cu volumul de nuvele „Capul Bunei Speranţe” în 1963. A
publicat alte volume precum „Absenţii” (1970), „Feţele tăcerii” (1974),
„Refugii” (1984), „Recviem pentru nebuni şi bestii” (1999) sau „Raport asupra
singurătăţii” (2009). Mai multe producţii cinematografice şi de televiziune au
fost realizate după scenarii de Augustin Buzura: „Orgolii” (1981, regia Manole
Marcus, după romanul omonim), „Pădureanca” (1987, regia Nicolae Mărgineanu,
după o nuvelă de Ioan Slavici), „Undeva în Est” (1991, regia Nicolae
Mărgineanu, după romanul „Feţele tăcerii”).
ICR
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu