La manifestarea de sâmbătă a citit poetul-geolog Ioan Potop
din volumul „Tărâmuri sufleteşti” un număr de 20 de poezii: „Lampa din pre şi
postfaţă”, „Unica energie”, „Schimbarea nisipului în clepsidră”, „Transcenderea
locuirii”, „Chemarea gliei”, „”Lumina în expansiune”, „Vestea naturii”,
„Interes ţintit diferit”, „Vrednicia spiritului”, „Căile atitudinii”, Iubire
fără alunecuş”, „Nădejdea ivită la răspântii”, „Fapta din patimă”, „”Îndemnul
refuzat”, „Căpriorul rănit”, „Nemărginirea-i la îndemână”, „Utopii relevate”,
„Vibraţii şi rezonanţe”, „Trăirea în comuniune”, „Iluzia puterii nelimitate”.
Au urmat discuţii pe seama poeziilor ascultate. Gelu Dragoş
spune că s-au citit „versuri filosofice, poetul pendulând între vechea
filosofie şi imperativele prezentului”, remarcă muzicalitatea versurilor dar şi
faptul că apelează la prea mulţi termeni ştiinţifici; Vasile Tivadar îl
felicită pentru temele abordate în volum şi îl îndeamnă să scrie eseuri pe
aceste teme, să nu se chinuie a versifica; Ioan Meteş Morar Chelinţanu afirmă
că a mai văzut „acest gen de poezie la Vasile Morar, numai că temele diferă”;
Dragomir Ignat consideră că Ioan Potop are „un mod ciudat de abordare a
poeziei, există multă filosofie în cuprinsul cărţii iar versurile lui sunt un
imn închinat teluricului şi nu celestului” iar ca obiecţie spune că „aş face
altfel versurile deoarece rima comună estompează ideea filosofică, pune piedici
mesajului final”; Ioan Şiman apreciază titlul volumului „Tărâmuri sufleteşti”
şi zice că autorul a făcut progrese evidente. Îi place modul cum pune
problemele vieţii iar „bogăţia de idei cuprinsă în carte este o altă calitate a
autorului”. Atrage atenţia asupra rimei monotone care „nu ţine de cântec, de
muzicalitate”, deci „rima şchiopătează”, o altă problemă ar fi „prozodia care
trebuie să aleagă ritmul, adică după un număr de silabe, vine o silabă lungă în
plus, etc”. Au mai luat cuvântul Ioan Profeanu şi Mihai Epli, ultimul citind şi
o poezie din creaţia proprie. Peste două săptămâni nu va avea loc şedinţă
deoarece doamna Florica Bud este prinsă cu treburi literare în Bucureşti şi
nimeni nu şi-a asumat conducerea şedinţei cenaclului în lipsa Domniei sale.
A consemnat Gelu Dragoş
E pleonasm cenaclu Petre Dulfu la biblioteca judeteana Petre Dulfu. si apoi avem scriitori si academicieni din Maramuresul adevarat, nu cel lipit din Salaj.Acolo sa ne gandim la o personalitate...
RăspundețiȘtergere