PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE (III)

Dorul, Națiunea și...Necredinciosul

1. „NAȚIUNEA ROMÂNĂ care vrea să trăiască și să joace un oarecare rol în istoria universului are imperativa necesitate de a se îngriji de toate acele mijloace care să poată avânta la acel grad al culturii,  care să privească fără frică și gelozie asupra celorlalte națiuni. Ar fi păcat național dacă am rămâne și pe mai departe nepăsători sau superficiali față de elementele de cultură. Suntem datori să le adunăm la un loc, căci ele ne sunt partea cea mai bună a sufletului, sau parapontul (ciuda, supărarea) nostru pentru concertul neamurilor culte.”

Iosif Vulcan (1841-1907),

publicist, scriitor, animator cultural, membru al Academiei Române. În anul 1865 întemeiază revista „Familia”, al cărei program era de a răspândi cultura românească din Transilvania. Era nepotul episcopului Samuil Vulcan, întemeietorul școlii din Beiuș. În anul 1866, primește la sediul revistei o scrisoare din Cernăuți de la un privat, care conținea o poezie „De-aș avea”, semnată de un tânăr poet Mihai Eminovici. Surprins plăcut de poezia primită, Iosif Vulcan, își permite să-i „românizeze” numele Eminovici în Eminescu. Din acest considerent, Iosif Vulcan este considerat „nașul literar” al celui mai mare poet român.

***

2. „Dragostea creștină, este propriu zis, lepădarea a tot cugetul potrivnic, adică dragostea nu cugetă nimic potrivnic cuiva. Dragostea după calitate, e asemănarea cu Dumnezeu, pe cât e cu putință muritorilor. Iar după lucrarea, dragostea, e o beție a sufletului. După însușire, dragostea e izvorul credinței, adâncul fără fund al îndelungii-răbdări, oceanul smereniei. FERICIT ESTECE   CEL  CE ARE FAȚĂ DE DUMNEZEU UN DOR ASEMĂNĂTOR CELUI PE CARE-L ARE ÎNDĂGOSTITUL NEBUN FAȚĂ DE IUBITA LUI”.

Sfântul Ioan Scărarul (579-649),

a intrat în mănăstirea din Muntele Sinai la vârsta de 16 ani. Până la acea vîrstă dobândise o pregătire solidă în toate științele ecelei vremi, fapt care ar indica proveniența sa dintr-o familie înstărită. Aleasa sa pregătire în științele vremii i-a adus numele de Ioan Scolasticul, iar viețuirea în muntele Sinai, numele de Ioan Sinaitul. Acum este numit și Ioan Scărarul, datorită cărții „Scara dumnezeescului urcuș”, pe care a scris-o la sfârșitul vieții sale și  este alcătuită din 30 de trepte (capitole) și se află și în volumul IX din Filocalia românească. Pomenirea Sfântului Ioan Scărarul se face la 30 martie.

***

3. „CELE DINTÂI DATORII LE AVEM FAŢĂ DE DUMNEZEU. ÎNAINTEA MORŢII, NECREDINCIOSUL DEVINE CREDINCIOS".

Cicero Marcu Tullius (106-43 î.Hr.),

cel mai vestit orator roman, filosof, politician, jurist, teoretician politic, consul şi constituţionalist roman. A jucat un rol important în perioada de sfârşit a Republicii Romane. A fost autorul roman care a exercitat cea mai profundă influenţă asupra literaturii latine şi s-a manifestat ca unul din cei mai prolifici scriitori, mai prolific chiar decât Seneca şi Augustin. A fost socotit "Părintele oratoriei antice".

P.S. „Când vei mânca și te vei sătura”, zice Moise, „ia aminte la tine, să nu te ademenească inima ta și să uiți de Dumnezeu” (Deuteronom 11, 11-12).

„1001 CUGETĂRI” vol. XII,

Preot Ortodox Român Ilie Bucur Sărmășanul

Prof. Olimpia Mureșan  L.S.R. Maramureș