Profilul moral-spiritual al unui om acceptabil
Cu tot
mai puține excepții (acei drepți care, susține F.M. Dostoievski, se roagă pentru noi și ale căror rugi sunt ascultate de Dumnezeu), omenirea
ultrapragmatică din zilele noastre caută cu disperare socializarea sau
apropierea de semeni prin necontenita îndepărtare de Cel ce toate le-a făcut și dă din coate să ajungă la fericire pe calea trufiei,
ipocriziei și cruzimii, adică este
foarte atentă la paiul din ochiul aproapelui și total nepăsătoare vizavi de bârna din propriul ochi.
Motive
îndestulătoare ca hâtrul Mark Twain să le-o spună de la obraz contemporanilor
săi că-și iubește din ce în ce mai mult câinele, pe măsură ce ajunge
să-i cunoască pe oameni (adevăr preluat și reafirmat de Hitler), iar „țăranul imperial” Petre Țuțea să ne
înștiințeze că singura revoluție cunoscută în istorie este aceea înfăptuită de
Mântuitor în urmă cu două mii de ani, întrucât numai ea a pornit din interior
spre exterior (de la planul moral-spiritual către cel social-material), toate
celelalte încercări umane de schimbare a lumii, precum revolta iacobină sau cea
bolșevico-rusească, urmând
calea bătătorită a tehnicilor insurecționale – mai întâi preluarea puterii statale prin forță și
asasinate (Decembriada, de pildă, este de neuitat prin jertfele impuse
românilor întru crearea aparențelor
de revoluție) și abia pe urmă îndoctrinarea sau distorsionarea
moral-spirituală a maselor, fie prin suprimarea libertăților și
sterilizarea intelectuală în atrocele experiment comunist, fie prin tăinuirea
adevărului și falsificarea cu nerușinare a istoriei (experimentul cripto-postdecembrist).
Prin
urmare, pentru ca relațiile interumane
să nu devină atât de greu suportabile încât pe cei mai mulți dintre membrii comunităților să-i transforme în lupi și pe ceilalți ba să-i înnebunească, ba să-i împingă la sinucidere (
de fapt, relațiile interumane și interstatale sunt expresia stărilor lăuntrice ale
tuturor indivizilor, respectiv formula spirituală a popoarelor sau ceea ce în
mod obișnuit se înțelege prin specificul național), trebuie ca toți pământenii să priceapă că iubirea este singura forță inepuizabil-unificatoare din Univers, drept urmare, să
se călăuzească întreaga lor viață
după acest divin principiu negentropic, să învețe că atomul de dragoste sinceră este grăuntele de muștar al credinței cu ajutorul căreia muntele de neomenie din ei poate fi
mutat și aruncat în oceanul
efemerității, să termine cu
risipa pentru a-i face loc generozității întăritoare, să guste necurmat din dulceața smereniei înălțătoare și
să cunoască adevărata fericire a detașării de toate lucrurile pe care le mănâncă moliile și le fură hoții.
De-abia
atunci fiecare pământean se va pătrunde la propriu cu mult dorita căldură
umană, iar relațiile
statornicite cu ceilalți vor fi
precumpănitor fraterne!
Sighetu
Marmației,
George PETROVAI
9 ian. 2018
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu