DESPRE SÂNGELE UMAN

Principalele elemente ale sângelui

În organismul unui adult circulă aproximativ 4-6 litri de sânge. Sângele este format din mai multe tipuri de celule care plutesc într-un fluid numit plasmă. Celulele roșii din sânge transportă oxigenul către țesuturile organismului și elimină dioxidul de carbon din acestea. Celulele albe din sânge sau leucocitele au rol de apărare a organismului. Trombocitele contribuie la coagularea sângelui. Plasma este un lichid format din diferite tipuri de proteine și săruri.

Diferența dintre tipurile de sânge se explică prin combinația unică de molecule de proteine numite antigeni și anticorpi. Antigenii se găsesc pe suprafața celulelor roșii din sânge, iar anticorpii în plasma sanguină. Există diferite tipuri și combinații ale acestor antigeni și anticorpi din sânge, acest lucru fiind de fapt baza stabilirii tipului de sânge.

Tipurile de sânge

Există patru grupe majore de sânge: A, B, AB și 0 (zero). Doctorii numesc acest sistem Sistemul AB0 al grupelor sanguine. Sistemul AB0 se bazează pe existența sau lipsa a doi antigeni specifici notați A și B.

• Grupa de sânge A are antigenul A și anticorpul B
• Grupa de sânge B are antigenul B și anticorpul A.
• Grupa de sânge AB – are antigeni A și B și nu sunt prezenți anticorpii A sau B în plasmă
• Grupa de sânge 0 – nu are antigeni A sau B dar sunt prezenți anticorpi A sau B în plasmă

O altă particularitate a sângelui este existența factorului Rh. Proteina specială Rh poate fi prezentă sau absentă din sânge de unde și specificația Rh pozitiv (prezentă) sau Rh negativ (absentă). Factorul Rh este alăturat grupei de sânge deci putem spune că avem așadar de-a face cu 8 grupe de sânge: 0 pozitiv, 0 negativ, A pozitiv, A negativ, B pozitiv, B negativ și AB pozitiv și AB negativ. Factorul Rh prezintă o importanță deosebită în cazul unei sarcini.

De ce este importantă grupa de sânge?

Grupele de sânge au fost descoperite în 1901 de un om de știință austriac numit Karl Landsteiner. Înainte de această descoperire, doctorii credeau că sângele este la fel la toți indivizii și mulți pacienti decedau în urma transfuziilor de sânge.

Amestecarea sângelui de la o persoană la alta poate declanșa reacții de aglutinare din cauza incompatibilității grupelor de sânge – acest lucru se datorează faptului că persoana care primește transfuzia are anticorpi care vor lupta cu celulele sângelui primit de la donator, provocând o reacție toxică. Acest lucru poate avea consecințe fatale (moartea).

Pentru ca transfuzia de sânge să fie sigură și eficientă, este important ca donatorul și persoana care urmează să primească sângele să aibă grupe de sânge compatibile.

Vom sintetiza mai jos compatibilitatea grupelor de sânge:

·        grupa de sânge 0 este compatibilă cu grupele A, B, AB și 0

• grupa de sânge A este compatibilă cu grupele sanguine A și AB
• grupa de sânge B este compatibilă cu grupele B și AB
• grupa de sânge AB poate primi/dona sânge doar de la grupa AB

 Aşadar, indivizii care au grupa de sânge 0 sunt numiți donatori universali, iar cei care au grupa de sânge AB sunt receptori universali. Sângele cu Rh pozitiv nu poate fi donat unei persoane cu Rh negativ, dar cei cu Rh negativ pot dona atât celor cu Rh pozitiv cât și celor cu Rh negativ.

Dieta în funcție de grupa de sânge – mit sau realitate?

În ultimii zece ani au existat numeroase persoane care au susținut că așa-numita “dietă în funcție de grupa de sânge” este foarte eficientă. Această dietă presupune consumarea de anumite alimente în funcție de grupa de sânge, pentru a scădea riscul de apariție a anumitor boli și pentru a vă menține sănătatea. Un studiu științific din 2013 a concluzionat totuși că nu există dovezi clare că ar exista o legătură directă între alimentație și grupa de sânge. Adoptarea unui stil de viață sănătos și a unei alimentații echilibrate însă cu siguranță ne vor ajuta să fim sănătoși cât mai mult timp!

 La ce boli eşti predispus, în funcţie de grupa sanguină?

Chiar dacă nu sun cunoscute foarte multe detalii, există o legătură destul de mare între grupa de sânge și starea generală de sănătate. Grupele de sânge sunt determinate de proteinele de pe suprafețele celulelor roșii din sânge. Celelalte categorii principale de grupe sunt A, B și AB. De asemenea, este important să știi că grupa O este cea mai comună grupă de sânge.

Din păcate, nu putem controla ce grupă de sânge avem, dar ne ajută să știm pentru a avea în vedere posibilele slăbiciuni. În funcţie de caracteristicile hematologice ale fiecărei grupe de sânge, sistemul imunitar va acţiona în mod diferit asupra virusurilor, bacteriilor şi afecţiunile provocate de acestea.

De exemplu, un studiu realizat de oamenii de știință de la Harvard School of Public Health arată că cei care au grupele A, B sau AB prezintă un risc mai mare de boli coronariene, prin comparație cu cei cu grupa O. De asemenea, aceleași grupe au un risc mai mare de formare de cheaguri de sânge periculoase.

Un alt studiu realizat de cei de la Universitatea din Vermont, care a implicat 30.000 de oameni, a arătat că cei cu grupa AB au un risc cu 82% mai mare de a avea probleme cu memoria, care pot provoca demență.

Dr. Cushman, cel care a condus studiu, a spus că partea bună e că aceste lucruri pot fi controlate, atât timp cât persoana în cauză nu fumează, mănâncă sănătos și rămâne în formă. Recomandat ar fi și să își păstreze creierul activ prin citit, puzzle-uri și interacțiune socială.

Mai multe cercetări au scos la iveală faptul că cei cu grupa de sânge A prezintă riscuri crescute de cancer la stomac, potrivit lui Gustaf Edgren, expert în epidemiologie la Institutul Karolinska din Suedia. Oamenii cu grupa O, pe de altă parte, sunt mai predispuși la ulcer. Având în vedere că ambele afecțiuni sunt asociate cu bacteria h pylori, specialistul susține că probabil grupele de sânge ne fac mai susceptibili la anumite infecții bateriane.

                                                                     dr. Iulian COZA