COMUNICAT DE PRESĂ.Rondul de Noapte/ The Night Watch,12 - 28 aprilie 2019

 Muzeul de Artă Cluj-Napoca, instituţie publică de interes judeţean, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Judeţean Cluj, în colaborare cu Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, organizează, în perioada 12 – 28 aprilie 2019, expoziţia „Rondul de noapte/ The Night Watch”.

Vernisajul va avea loc vineri, 12 aprilie 2019, ora 18, la sediul Muzeului de Artă Cluj-Napoca (Palatul Bánffy, Piaţa Unirii nr. 30).

 Iniţiatori: Prof. Univ. Dr. Ioan Sbârciu, Olimpia Bera

Curator: Olimpia Bera
Comisar expoziţie: Dan Breaz

Prezintă:

Lucian Nastasă-Kovács

Aurel Codoban

Ion Mureşan

Expun artiştii: Ioan Sbârciu, Andor Kőmives, Kudor Duka István, Ioana Olăhuţ, Georgeta-Olimpia Bera, Cristian Lăpuşan, Anca Bodea, Ioana Popa, Veres Szabolcs, Dan Măciucă, Norbert Filep, Alexandra Mureşan, Ştefan Bădulescu, Andrei Budescu, Alina Staicu, Ioana Maria Sisea, Mihai Guleş, Gagyi Botond, Răzvan Botiş, Ovidiu Leuce, Lucian Popăilă, Oana Năstăsache, Flavia Lugigan, Silvia Mateescu, Emma Păvăloaia, Andreea Zimbru, Nicoleta Tarcea, Gáspár Szilárd, Ioana Iacob, Mattia Abballe, Damiano Azzizia, Cristian Avram, Marius Fodor, Tincuţa Marin, Vlad Paraschiv, Mircea But, Ionela Blaj, Mihai Bogdan Dragoş, Andrei Ispas

În anul 2013, Rijksmuseum din Amsterdam a realizat o campanie inedită de promovare, marcând  reintroducerea în colecție a „Rondului de Noapte” (1642) la capătul celor zece ani în care muzeul s-a aflat în restaurare. Această campanie a inclus un flashmob într-un centru comercial din Breda, în care un grup de performeri a reconstituit, în mod spontan, sub privirile alarmate și în același timp intrigate ale clienților, scena celui mai faimos tablou pictat de Rembrandt van Rijn.  

Dincolo de istoria veridică a lucrării, care consemnează prezența eroică a unor figuri din epoca de glorie olandeză, demne de admirația colectivă în fața datoriei de a apăra zidurile cetății, lucrarea lui Rembrandt a devenit o emblemă a Amsterdamului, datorită recunoașterii unui merit artistic. Nu pot fi trecute însă cu vederea momentele de uitare ale acestui merit, consemnate în imagini ce fac înconjurul lumii: grupuri de tineri vizitatori, care ignoră faimosul tablou, fiind captați de ecranul telefoanelor mobile. Strategiile de promovare ale muzeului din Amsterdam sunt pe cale să „reînvie” relația publicului cu faimoasele opere pe care le deține, punând  preț  pe valoarea timpului petrecut în fața exponatelor: „nu mai fotografiați lucrările, priviți-le și faceți-vă schițe!” Privitorul este pus în situația de a privi, ad literam, prin ochii unui artist și de a-și crea propria schemă mentală, privitoare la operele care l-au impresionat.

Anul 2019, în care Rijkmuseum marchează momentul trecerii celor 350 de ani de la moartea lui Rembrandt, este animat de numeroase evenimente interactive, printre care și invitația lansată  publicului de a urmări, în timp real, procesul de restaurare la care va fi supus „Rondul de Noapte”. Este o invitație adresată publicului care, în mod simbolic, devine un observator responsabil în decursul întregului proces. Oricine își poate revendica astfel dreptul de a lua parte la prezervarea unei capodopere artistice, care îi aparține acum întru totul.

Marcând relevanţa acestui an aniversar, Muzeul de Artă Cluj-Napoca supune atenției publicului proiectul „Rondul de Noapte” („The Night Watch”). Parafrazarea titlului lucrării lui Rembrandt urmărește ideea de „a pune sub veghe” liniștea nopții și starea de fapt a lucrurilor. Prin aceasta, este pus în lumină statutul în sine al artistului, pus, de această dată, în postura de a se evidenția în persoana celui care, privind de sus, veghează asupra ordinii lumii: singur cu sine, explorând tenebrele nopților, căzând adeseori în momentul său de introspecție, găsindu-și inspiraţia sau regăsindu-se în sensul creației sale, evaluând în fiecare clipă raporturile artei cu realitatea vie, cu societatea actuală.

Asemeni „Rondului de Noapte”, opera de artă transcende evenimentul istoric, devenind o punte între generații, între trecut, prezent și viitor. Arta este lipsită de granițele lineare - drept dovadă faptul că hotarele ei fluide traversează evenimentele care determină, din punct de vedere istoric, apariția tabloului.

Cele mai recente mișcări artistice sunt reprezentate de creatori ai noului val, fiind „vegheate” de exponenți ai generațiilor anterioare, și ei prezenți pe aceeași scenă. Tematicile propuse sunt diverse și reprezintă părți integrate în proiecte de creație personală. Cu toate acestea, ele converg într-un punct comun, în care fenomenul reprezentat de Școala de Pictură de la Cluj rezistă în timp și este pe cale să dezvolte noi direcții în cercetarea artistică actuală, esența limbajului pictural fiind completată de medii grafice, sculpturale, fotografice sau multimedia. Din această perspectivă, proiectul capătă aspectul unui portret de grup, asemeni scenei de gen din „Rondul de Noapte”. Dintre temele prezente sunt de menționat peisajul, portretul sau compoziția abstractă, de factură neoexpresionistă, neoromantică, cu influențele simbolismului, ale realismului și suprarealismului, ale dadaismului sau ale realismului magic, o enumerare care nu se oprește aici ci, metaforic vorbind, dezvoltă noi direcții, ca niște „tentacule” de accesare a realităților palpabile sau simțite.

Actualul proiect „The Night Watch” își propune să treacă de la o realitate intimă, materializată în opera de artă, la o conștiință colectivă, punând într-un context inteligibil creația și bagajul cultural al unor generații. Expoziția ordonează afinitățile plastice care s-au remarcat în contextul Școlii de la Cluj și aduc în prim plan individualități formate în timp pe acest „teren fertil”.

Expoziția rămâne deschisă publicului spre vizitare până în data de 28 aprilie 2019, de miercuri până duminică inclusiv, în intervalul orar 10:00-17:00.

EN

Initiators: Ioan Sbârciu, Olimpia Bera

Curator: Olimpia Bera

Exhibition commissioner: Dan Breaz

Show artists: Ioan Sbârciu, Andor Kőmives, Kudor Duka István, Ioana Olăhuţ, Georgeta-Olimpia Bera, Cristian Lăpuşan, Anca Bodea, Ioana Popa, Veres Szabolcs, Dan Măciucă, Norbert Filep, Alexandra Mureşan, Ştefan Bădulescu, Andrei Budescu, Alina Staicu, Ioana Maria Sisea, Mihai Guleş, Gagyi Botond, Răzvan Botiş, Ovidiu Leuce, Lucian Popăilă, Oana Năstăsache, Flavia Lugigan, Silvia Mateescu, Emma Păvăloaia, Andreea Zimbru, Nicoleta Tarcea, Gáspár Szilárd, Ioana Iacob, Mattia Abballe, Damiano Azzizia, Cristian Avram, Marius Fodor, Tincuţa Marin, Vlad Paraschiv, Mircea But, Ionela Blaj, Mihai Bogdan Dragoş, Andrei Ispas.

In 2013, Rijksmuseum in Amsterdam started an original promoting campaign that marked the return of the painting The Night Watch (1642) after a decade of museum restorations. This campaign included a flash mob in a shopping center in Breda, during which a group of performers spontaneously recreated the tableau of the most famous painting by Rembrandt van Rijn, before the eyes of the alarmed and intrigued customers.

Apart from the historical validity of the work, recording the heroic presence of some figures from the Dutch age of glory, worthy of the collective admiration for the duty shown in defending the city walls, Rembrandt’s work has become a symbol of Amsterdam being acknowledged for its artistic merit. One cannot overlook the moments of forgetfulness of this merit that travel throughout the world: groups of young visitors who ignore the famous painting, whereas captured by the screens of their mobile phones. The promoting strategies of the Amsterdam museum are about to “resurrect” the relationship between the public and the famous works from its patrimony, by valuing the time spent by the wide public in front of the works displayed: Stop taking photos and start drawing! The viewer is put in the position to see, ad litteram, through the eyes of an artist and to create his/her own mental sketch of the works that impressed him/her.

In 2019 Rijkmuseum marks the passing of 350 years since Rembrandt’s death with numerous interactive events as well as an invitation for the public to watch, in real time, the restoration process to which The Night Watch will be subjected. This invitation, addressed to the wide public transforms people, symbolically, into responsible “watchers” throughout the entire process. Anyone can thus claim the right to take part into the preserving of an artistic masterpiece.

By recognizing the importance of this anniversary, The Art Museum of Cluj-Napoca brings to the public’s eye the project “The Night Watch” (“Rondul de Noapte”). Paraphrasing the title of Rembrandt’s painting means “to put under watch” the silence of the night and the state of things. Through this, the status itself of the artist is underlined and he occupies the place of the one who “watches from above” over the order of things: all by himself, exploring the night’s horrors, becoming introspective, finding his inspiration or rediscovering the meaning of his creation, evaluating at every turn the liaison between the art and the real world, the present society.

Like The Night Watch, the artwork transcends the historical event and becomes a bridge between generations, between the past, the present and the future. Art lacks straight boundaries – as proven by its mutable borders crossing the events that determine, historically, the painting’s coming to light.

The latest artistic movements are rendered by creators of the new wave, being “watched over” by representatives of the previous generations, present as well on the same stage. The proposed topics are various and represent integral parts of personal creation projects. Nonetheless, they converge into a common point, where the phenomenon represented by the Cluj School of painting is lasting and is on the verge of developing new directions in the current artistic research, the essence of the pictorial language being completed by the graphic, sculptural, photographic or multimedia environments. From this perspective, the project gains the aspect of a group portrait, such as the genre painting in The Night Watch. From the themes presented, we mention the landscape, the portrait or the abstract composition of a Neo-expressionist, Neo-romanticist character, with influences from the Symbolism, Realism and Surrealism, from Dadaism or Magic Realism, a listing that does not stop here but, metaphorically speaking, develops new directions, like “tentacles” accessing the tangible or sensed realities.

The current project, “The Night Watch”, aims to step, from an intimate reality, materialized into an artwork, into a collective consciousness, by setting a comprehensible context for the creative and cultural legacies of certain generations. The exhibit exposes the affinities for the plastic art that have distinguished themselves within the Cluj School and brings forward names that were formed in time on this “fertile ground”.