Izvor de lumină spirituală. Revista „Izvoare codrene și chiorene”

Luna mai 2010 va fi fost un kairos al publicisticii nordului de Țară și un reper de onoare pentru oamenii locului – cititori, scriitori, publiciști, dar și finanțatori. Într-o vreme (atunci ca acum și ca mâine) a culturii ținute într-o poziție umilă, apărea temerar, din inițiativa poetului Vasile Dan Marchiș, primul număr al revistei absolut culturale „Izvoare codrene”. În alergarea lui Cronos, revista a ajuns acum (2019) la numărul 15 și, cadrul codrean fiind de mult depășit, titlul devine începând cu acest număr „Izvoare codrene şi chiorene”. Cu siguranță, și acesta este un moment protejat.

Mai apar în perimetrul maramureșean câteva reviste culturale. Pe lângă ele, publicația cu loc de obârșie în Asuaju de Sus este interesată de toate trei coordonatele noastre identitare: credinţă, neam, limbă, fiindcă revista aceasta nu este exclusiv de literatură, nici doar de artă, etnografie sau de istorie, nici de religie – ea are de toate și mai ales un dominant spirit creștin.

Tirajul ieșit de sub tipar în Postul Sfintelor Paști din 2019 este bogat în informație, cu multe prezentări de carte și reviste, semnalări de noi apariții editoriale, studiu istoric, cercetare etnografică, are, de asemenea, rezervate mai multe pagini pentru creația poetică și poemul în proză. Se deschide, sub semnătura prof. Dragomir Ignat, cu un articol editorial prezentând o privire retrospectivă asupra revistei „Izvoare codrene”, acest număr fiind considerat aniversar. Radu Botiș, directorul general al periodicului, semnalează apariția volumului colectiv coordonat de dr. Teodor Ardelean „100 de personalități maramureșene care au fãcut istorie. 100 de ani de la Marea Unire”, încheind articolul cu minunatul, emoționantul poem propriu „Mai dalbă Alba reîntregirii”; scrie, de asemenea, despre cartea de poezii și aforisme de esență creștină „Miresme albe” a Elenei Armenescu. Împreună cu prof. Mircea Botiș (șef de departament la revistă), Radu Botiș semnează trei materiale: un articol despre omul politic Vasile Lucaciu (preot greco-catolic), recenzia unei cărți despre Corul Bărbătesc din Finteușu Mare (cor care a cântat prima oară în public la 1 decembrie 1918) și o analiză a lucrării lui Remus Barna „Reflecții templiere în Transilvania” despre ordinul catolic al cavalerilor templieri. Olimpia Mureșan, director cultural-artistic al revistei, publică o cronică la cartea „Dascăli din Țara Codrului” (sic) de Traian Rus și Viorel Pop, cu detalii despre unii din subiecții lucrării. Octavian Curpaș apare cu o recenzie la o carte despre Bacovia, Ioan Andreica recomandă volumul colectiv „Slove lămurite în bătaia peniței” coordonat de Ana-Cristina Popescu, Eleonora Schipor face o cuprinzătoare prezentare poetei Mariana Gurza, Gelu Dragoș, directorul executiv al periodicului, propune un comentariu la volumul de versuri „Meditațiile bucuriei” al lui Vasile Dan Marchiș, Vasile Hatos încearcă o definire a creației poetice a lui Radu Botiș, Traian D. Lazăr scrie despre studiul monografic „Ulmeni, Maramureș” al pr. Radu Botiș și prof. Mircea Botiș, iar Constantin Marin prezintă cartea „Îndreptar de terapie divină – breviar sufletesc” redactată în colaborare de preotul ortodox Radu Botiș și Cezarina Adamescu, licențiată în teologie romano-catolică. Vasile Bele, master în etnologie iar la revistă șef de departament, contribuie la acest număr cu prima parte a unui articol despre particularitățile clăcii de odinioară din satul său natal, Chiuzbaia. Mihai Zmicală, redactor-șef, scrie pe larg despre sine. Se pot citi în acest număr și un articol despre revista electronică „Moara lui Gelu” (text aparținând subsemnatei) și unul scris de prof. dr. Elena Trifan despre „Slova creștină” – tot o publicație online. Dintre poeți, au participat la realizarea numărului: Olguța Luncașu Trifan, Constanța Abălașei-Donosa, Vasile Dan Marchiș, Radu Botiș, Carmena Băințan, Ioan Dragoș, Ioan Voicu, Gelu Dragoș, Vasilica Grigoraș, Dorina Stoica.

 „Izvoare codrene și chiorene” apare sub egida Asociației Cultural-Creștin-Umanitare „Ars Vivat”, al cărei fondator și președinte este omul de cultură Radu Botiș.

Angela-Monica Jucan