„VĂ VEDEM DIN SIBIU ” – VARIANTA LIRICĂ

Îmi plac poeții…cum să nu-mi placă? Ei lucrează cu lumi delicate, făcute din aer curat și pulberi fine, salvându-ne, de cele mai multe ori, de la plictis, moțăială intelectuală și urât.

De aceea, când pe firmamentul vieții publice românești a apărut Radu Vancu, vedetă literară din Sibiu, nu m-am mirat deloc , dar deloc!!! că președintele Klaus l-a remarcat imediat și l-a invitat la consultările cu societatea civilă de la Cotroceni… îi legau atâtea lucruri… de părea că s-a-nfiripat aproape o „afiliație de idei” între cei doi, cum ar spune doamna Raluca Prună, fostă ministresă a Justiției ( ramura bună, care are voie să dea Ordonanțe de urgență, nu ca ramura rea, Tudorel, căruia îi sunt interzise).

Vreau să spun că numai privindu-l pe președintele nostru poți înțelege că nu există pe pământ om mai sensibil la manifestările poetice, gingașe, ale semenilor săi… Păi, ia să-i fi dăruit Cărtărescu Mircea chiar lui „LEVANTUL”, și nu lui Băse’, că l-ar fi devorat ca pe-un lebărvurșt și-un crenvurșt simultan, dintr-o suflare, și-ar fi cerut în plus și-o porție de „ORBITOR” la pachet, la ce sensibilitate enormă zace în pieptul lui de președinte! Pe de altă parte, amândoi sunt scriitori… bine, Klaus e un scriitor mai de succes, mai talentat ca Radu Vancu, căci acestuia din urmă nimeni nu-i publică opera în limba chineză într-un milion de exemplare, dar… mă rog, cel din urmă e tânăr și mai are timp să se dezvolte din punct de vedere artistic până să ajungă la geniul literar al lui Klaus…

Ceva ce pare însă esențial de știut despre „talentatul domn Vancu” este mai curând cu privire la latura sa de activist civic, pentru că dânsul este ideologul cutremurătoarei mișcări VĂ VEDEM DIN SIBIU – adică întemeietorul acelui protest extraordinar de inteligent și de poetic ce constă în belirea ochilor în geamul lu’ PSD, timp de 15 minute pe zi, de mai bine de 400 de zile. Și în cam atât se traduce strofocarea civică și propagandistă în prezent, căci pe pagina VĂ VEDEM… , după celebra DECLARAȚIE DE LA SIBIU, care a epuizat total creativitatea grupului pentru mai multe decenii, nu mai puteți găsi nimic interesant de citit.

Și-acum… să zicem că Ramona Ursu, o doamnă de la GDS-REVISTA 22, ar vrea să ia un interviu unuia care se numește Vancu Radu, care a scris șapte cărți de poezie și un roman, fiind interesată, aparent, de uluitorul său talent literar… în timp ce dânsa vrea de fapt să extragă de la delicatul poet un M**E PSD de calitate… dacă vă întrebați cum sună treaba asta să nu vă temeți că vorbesc aiurea: avem exemple!

Pentru că doamna Ramona Ursu ( care a mai realizat interviuri memorabile prin catifelarea … sau „catifelația”… limbii- cu Liiceanu Gabriel… Camelia Bogdan… Monica Macovei…Mircea Cărtărescu și alți cetățeni de nădejde), după ce baletează grațios peste ce-a de-a opta carte a maestrului Vancu- TRANSPARENȚA – ajunge, în sfârșit la ceea ce o interesează :

Ramona Ursu: „Cum simțiți, la Sibiu, PSD-ul, privindu-l în ochi zi de zi? S-a format o legătură cu acei membri, poate vă salutați, poate le este rușine, poate și-au cerut scuze.”

Radu Vancu: „Într-o lume normală, așa ar fi fost. Ar fi putut exista un minim dialog, dar nu a existat. În 417 zile de VĂ VEDEM DIN SIBIU, cei din PSD nu au ieșit nici măcar o dată din sediul de partid să ne întrebe ce căutăm acolo, ce ne nemulțumește, dacă ar putea ei să facă ceva pentru a putea diminua nemulțumirea noastră? ”

Ramona Ursu: „Sunt din România aceea opacă, deloc transparentă.

Radu Vancu: „Da, deloc transparentă. Idealul lor e opacitatea. În prima zi de protest (…) în 11 decembrie 2017, (…) prima lor reacție, instinctivă, a fost aceea de a trage draperiile. Mi s-a părut simbolic pentru ei. Asta e forma minții lor, opacitatea, ascunderea, camuflarea după niște perdele cât mai groase. Dacă ar fi avut o reacție naturală de politicieni real interesați de societatea pe care o reprezintă, ar fi ieșit cu niște ceaiuri și cafele la noi, fiind o zi foarte friguroasă, sau ne-ar fi invitat în sediu să dialogăm. (…) Ei, bine, această discuție nu a avut loc niciodată.”

Citind cele de mai sus eu însă m-am mirat că un poet așa de sensibil ca Radu Vancu are o memorie atât de scurtă… și că nu-și mai amintește pe 15 februarie 2019 ( aceasta fiind data interviului cu Ramona Ursu din NEWSWEEK.ro.) cum pe 21 ianuarie 2019 domnul pesedist-opac-deloc-transparent Codrin Ștefănescu s-a îndreptat vitejește – fără tăvi cu cafele și ceaiuri, ce-i drept!- către grupul de protestatari cu ochii lipiți de geamurile sediului din Sibiu, pentru un dialog prietenesc… Iar însetații de dialog civilizat de la VĂ VEDEM DIN SIBIU l-au primit cu mare căldură:

„Partid de hoți și de mafioți !”… „Ce cauți aici? De ce instigi la violență?”…„ Huo, nesimțitule!”…„ Nu vi-i rușine , măgarilor?”…„ La pușcărie!”… „Huo!!!” …„Nenorociților”…„ Nu ești bine venit aicea… du-te de-aici… la Dragnea…”… „PSD – CIUMA ROȘIE”…„Huo!!! Huo!!!”, asta în timp ce Codrin Ștefănescu avea întipărit pe figură un zâmbet interesant , de CIUMĂ ROȘIE suportabilă, aproape umană…

Când a încercat să le spună „Eu am fost la Intercontinental, la baricadă…”, bravii luptători anticomuniști ai anului 2019 au izbucnit în râs, strigând: „Noi n-avem nevoie de povești de-astea !”

Și chiar n-aveau nevoie, cetățeni, chiar n-aveau nevoie. Păreau să-și fie, lor înșiși, cu totul suficienți.

Autor: Luminița Arhire

Sursa: Luminița Arhire Facebook