Cauza literaturii și a limbii române

Colocviul revistei „Familia”, inițiat de criticul literar, universitarul Ion Simuț, aduce, pentru cei interesați, noi opinii despre efectele reformei curriculare din gimnaziu asupra receptării literaturii române în școală. În numărul de pe luna martie al revistei sunt prezenți, cu intervenții asumate, profesori de limba și literatura română, autori de manuale și un inspector general în Ministerul Educației Naționale. Mi s-a părut echilibrată, lucidă, fără ocolișuri, venită din interiorul fenomenului, opinia cunoscutului profesor, Adrian Costache, dascăl de română cu vechi stagii la catedră, coautor la manuale de gimnaziu. Domnia sa crede că noile programe de limba și literatura română au readus discuția despre condiția literaturii în gimnaziu. Socotește că schimbarea a venit în școala preuniversitară de azi motivată de apariția noilor tehnologii de comunicare sau a unui nou model educativ.

Din păcate, reforma competențelor nu a fost făcută de didacticieni, psihologi, pedagogi, ci de către…experți. Care s-au dovedit a fi funcționari, nu profesioniști ai domeniului. Au fost asumate riscuri uriașe. A apărut aproximarea și diletantismul cu care experții s-au lăudat. Uitând un principiu fundamental, clasic al educației: respectarea particularităților de vârstă ale elevilor. Despre care am învățat și eu la celebrul Liceu Pedagogic din Sighetu Marmației și nu-mi imaginez că elevul s-a schimbat atît de mult în câteva decenii. Să mă contrazică profesorii și profesoarele de astăzi și nu funcționarii de la catedră.

Orbiți de modernizarea didactică, s-a uitat rostul cuvântului. Se mai crede că abuzul de vizual, în dauna textului, va rezolva totul. Deocamdată, consecința cea mai vizibilă o constituie prezența masivă a analfabetismului funcțional în școala gimnazială. Asta o spune și venerabilul profesor! Fenomenul a fost comentat de multe ori, ca o durere națională, și de regretatul scriitor și academician Augustin Buzura. Analfabeții funcționali sunt acele persoane care știu să citească, dar nu înțeleg ce au citit. Ceva de necrezut! Avem rata cea mai mare din Uniunea Europeană și nu îngrijorează pe nimeni. Când scriam aceste rânduri, la televizor se derula o confruntare între candidații care sunt pe listele alegerilor europarlamentare. Nimic despre cultură, nimic despre învățământ, nimic despre raportul național-european. Doar reproșuri politice și cuvinte de scădere pentru celălalt. Unii chiar spuneau ceva dar nu pricepeau ce spun. Nu-i de mirare! O candidată pentru Parlamentul European a spus în văzul țării: ”pe noi ne interesează guvernarea, nu limba română”.

Dar să revin la școală. Profesorul Costache a mai spus în cadrul Colocviului de la Oradea, găzduit de revista ”Familia” (director Ioan Moldovan, profesor de limba și literatura română și în Baia Mare) că mintea elevului este ocupată de imaginile vizuale, îndepărtându-se de carte. Opiniile sunt polarizate. Sunt autori care consideră că a-i preda pe Coșbuc, Topârceanu, Arghezi, Blaga, sau chiar Eminescu nu cultivă interesul pentru literatură. Vechii autori ar transmite mesaje fără relevanță. S-a instalat o confuzie în spațiul școlii de când cu reforma. Dacă se va merge pe căutarea cititorului vom ajunge într-o bună zi ca nici cei mai mari și mai recunoscuți scriitori ai literaturii române să nu mai fie predați în școli. Profesorul spunea că deja Eminescu este foarte puțin reprezentat în manualele de gimnaziu. Dacă proza mai are aderență, predarea poeziei este o temă extrem de delicată. Majoritatea elevilor par incapabili să înțeleagă condiția poeziei ca parte a literaturii.

Ajungem la perioada de confuzie, când s-a strigat cu râvnă revoluționară: Jos metafora! S-a spus de către învățați că literatura este viața însăși. Cititul este necesar ca respirația. Se va reveni, cred, la o stare mai normală, când pruncii vor adormi cu o carte în mâini, iar educatorii vor fi foarte bine pregătiți, cu studii pedagogice riguroase. Nu vedeți că greu ne mai înțelegem în limba română?

Autor: Gheorghe Pârja

Sursa: Graiul Maramureşului