O zi de politică europeană

 Nu ştim dacă summitul de la Sibiu va fi considerat unul istoric. O astfel de întâlnire are loc din şase în şase luni şi nu se spune despre fiecare în parte că este „istorică”.

Cert este că în data de 9 mai 2019 în România s-a făcut politică europeană. Am văzut şi noi cum se manifestă politicienii europeni, cum se comportă în faţa publicului, cum discută în mod oficial, ce mesaje vor să transmită.

S-a văzut, de asemenea, cum colaborează partidele din aceeaşi familie politică.

Mai precis, am văzut care este relaţia dintre partidele din România şi grupurile din care fac parte. Conducerea PNL a avut o întâlnire cu preşedintele PPE, Joseph Daul. În schimb familia socialiştilor europeni se pare că, într-adevăr, nu agreează conducerea PSD din România. Zvonurile se confirmă. Este posibilă o excludere a PSD din PES. Depinde, totuşi, de rezultatele alegerilor din 26 mai. Dacă PSD obţine un scor bun se va trece peste supărări. Dacă rezultatele vor fi mai modeste, este posibil ca Pro România să intre în PES în locul PSD.

În urmă cu 15-20 de ani PSD se opunea primirii PD în Partidul Socialiştilor Europeni. Este şi unul din motivele pentru care PD a trecut peste noapte de la stânga la dreapta. Dreapta europeană este mai unită şi de ani buni PPE conduce Comisia Europeană, obţine mai multe voturi în Parlamentul European. Arhitectura actuală a Uniunii Europene este trasată de dreapta europeană. Acest lucru s-a văzut şi la Sibiu. Dacă evenimentele de la Sibiu, cele oficiale ca şi cele particulare, au fost urmărite cu atenţie de publicul românesc, în datele lor esenţiale, summitul Consiliului Europei din punct de vedere electoral avantajează PNL. Românii au putut vedea că dreapta conduce Europa. Aşadar, o Românie integrată total în UE ar trebui să fie guvernată de o coaliţie de dreapta în care rolul principal să-l joace PNL.

Întrebarea este dacă PNL este pregătit să-şi asume guvernarea şi în ce mod va rezolva şi problemele pe care le pune PSD. Până acum PNL şi-a prezentat programul la nivel de slogane. Respectarea statului de drept, independenţa justiţiei etc. sunt concepte goale atâta vreme cât nu se pun în mod concret în discuţie abuzurile DNA, amestecul SRI în viaţa politică şi economică prin protocoalele pe care le-a avut cu diferite departamente ale Justiţiei. PNL se vede obligat să-şi asume o parte din programele PSD, altfel nu face altceva decât să rămână un partid care propagă un populism găunos în jurul „statului de drept”.

Eventuala coaliţie de dreapta care ar putea guverna România trebuie să-şi asume şi o parte din politica PSD-ALDE de susţinere a capitalului autohton, a produselor româneşti. România nu poate rămâne o simplă piaţă de desfacere a produselor din ţările dezvoltate. Deocamdată PNL a dat dovadă doar de obedienţă faţă de instituţiile europene, puternic ancorate în susţinerea marilor companii transnaţionale care domină economic UE. Nu întâmplător toate fostele ţări din blocul socialist sunt nemulţumite. Polonia, Ungaria şi în ultima vreme şi România sunt puse la zid după ce şi-au manifestat intenţia de a se proteja economic. Motivul oficial este însă nerespectarea „statului de drept”.

După acest summit campania electorală din România ar putea lua un alt curs. Totuşi, temele româneşti nu pot fi uşor date la o parte. Capacitatea de mobilizare a PSD în campaniile electorale a fost exemplară. PNL, opoziţia de dreapta în general, a încercat să-i facă faţă. Uneori a reuşit, alteori PSD a recurs la inginerii, cum a fost şi cazul USL sau acum ALDE.

Până la alegeri mai sunt două săptămâni pline. Sunt zile decisive pentru fiecare partid. Lecţia europeană oferită de cei 27 de şefi de stat sau de guverne prezenţi la Sibiu va schimba cursul campaniei electorale din România? Vom vedea.

Autor: Dumitru Păcuraru

Sursa: Informaţia zilei de Maramureş