Teroarea comunistă împotriva populaţiei Basarabiei şi
Bucovinei a început imediat după anexarea acestor teritorii în 28 iunie 1940.
Apogeul terorii a fost noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, se arată într-un
material Bucpress, preluat de Romanian Global News.
Se împlinesc 78 de ani de la primul val al deportărilor
staliniste din Basarabia şi nordul Bucovinei. Pentru locuitorii din actuala regiune
Cernăuţi, 13 iunie a rămas în memorie ca cea mai tragică zi din primul an de
dominaţie stalinistă...
După masacrele sângeroase de la Lunca şi Varniţa, intrate în
istoria plină de durere a regiunii Cernăuţi ca unele dintre crimele odioase din
prelungul şir de fărădelegi săvârşite de puterea sovietică împotriva
băştinaşilor, peste cotropitul colţ de ţară de la poalele Carpaţilor a coborât
păcatul altei tragedii, planificate de către călăii din Kremlin. În primăvara
anului 1941, a apărut Directiva Comisariatului Poporului pentru Securitatea de
Stat al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, care prevedea aplicarea
măsurilor necesare în direcţia „curăţirii Republicii Ucrainene de elementul
antisovietic".
Conform indicaţiilor de la Moskova, lucrătorii organelor
represive din regiunea Cernăuţi au urgentat procesul de acumulare a
informaţiilor referitoare la băştinaşii meleagurilor voievodale.
În luna mai, aceşti copoi ai regimului totalitar, cu suflete
pline de ură şi duşmănie, aduşi din toate colţurile fostului imperiu sovietic
pentru promovarea unei politici de deznaţionalizare şi rusificare a populaţiei
româneşti, au ajuns la concluzia că principalul „element antisovietic" îl
constituia rudele „trădătorilor patriei".
În categoria „trădătorilor patriei" au fost incluşi
locuitorii ţinutului, care, începând cu ziua de 28 iunie 1940, pătrunşi de
năzuinţele spre libertate, au încercat să ajungă ilegal în România. Unii au
avut norocul să treacă hotarul, instalat de sovietici, alţii au nimerit în
mâinile grănicerilor, fiind condamnaţi de către Consfătuirea Specială de pe
lângă Comisarul Poporului pentru Afaceri Interne al URSS la diferite termene de
închisoare. Rudele lor din actualele raioane Herţa, Hliboca, Noua Suliţă,
Storojineţ şi din oraşul Cernăuţi au apucat drumul calvarului spre Republica
Autonomă Sovietică Socialistă Comi, ţinutul Krasnoiarsk şi regiunea Kirov din
Federaţia Rusă.
Referindu-se la dezmăţul stalinist, ziarul de afirmare
românească, „Bucovina", care a apărut la Cernăuţi din 14 iulie 1941 până
la 1 martie 1944, va scrie la finele lui iulie 1941 următoarele: „În a doua
jumătate a lunii mai au năvălit asupra satelor noastre nenumărate camioane,
însoţite de miliţieni, care au ridicat mii de familii româneşti şi anume dintre
acelea, care aveau câte pe cineva trecut în România. Bărbaţi tineri şi bătrâni,
femei de toate vârstele şi copii au fost închişi, aproape ermetic, în vagoane...
fără apă, cei mai mulţi fără mâncare şi duşi, Dumnezeu ştie unde. Unii, care au
avut norocul să scape pe drum, au mărturisit că după zece zile nu mai rămăsese
nici jumătate din acele fiinţe nenorocite. S-au înnăduşit, sau au murit de
boli, de foame şi de sete pe drum".
Pentru locuitorii din
actuala regiune Cernăuţi, 13 iunie 1941 a rămas în memorie ca cea mai tragică
zi din primul an de dominaţie stalinistă.
În acea noapte infernală, din ţinutul nostru au fost
deportaţi 22.147 de oameni de diferite naţionalităţi, vârste şi profesii. În
numărul lor au intrat 6.532 de femei şi 5.240 de copii, scoşi cu forţa din
casele lor, încărcaţi şi zăvorâţi în vagoane pentru vite, duşi în taigalele
siberiene şi stepele pustii ale Kazahstanului. Copiii mureau în vagoanele
tixite cu lume şi mamele nu mai aveau lacrimi să plângă. Bătrânii treceau în
lumea celor drepţi şi nu înţelegeau care-i vina lor faţă de puterea sovietică.
Conform datelor intrate în posesia Centrului de Cercetări
Istorice şi Culturale din Cernăuţi, în primul an de stăpânire bolşevică, din
raionul Vijniţa au fost deportate 2.999 de persoane, din raionul Herţa – 1.373
de osândiţi.
Din localităţile raionului Hliboca au pornit spre neagra
străinătate 2.290 de oameni. Din raionul Zastavna au apucat drumul calvarului
1.885 de bucovineni.
740 de oameni vor fi deportaţi din raionul Kelmenţi, 2.162 –
din raionul Kiţmani. Dintre cele 1.961 de persoane ale raionului Noua Suliţă,
scoase în noaptea de groază şi durere, peste 700 vor fi din localitatea Mahala.
1.921 de oameni au fost duşi în Siberia din raionul Putila,
331 – din raionul Secureni. Din raionul Storojineţ vor fi deportate 2.270 de
persoane, din raionul Hotin – 1.412. În fosta capitală a Bucovinei, oraşul lui
Alexandru cel Bun, vor fi treziţi în „zori cu rouă" 2.803 de vinovaţi fără
vină.
În numărul total al deportaţilor din regiunea Cernăuţi, în
anul 1941, românii au constituit 6.036 de persecutaţi.
RGN
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu