Curajul nu este punctul forte al PNL

                                                    de Dumitru Păcuraru

Interesantă ancheta DNA-ului pe marginea cazului de la Arad de adunare de bani pentru PSD, interesant este și scandalul din USR după excluderea unui membru care a atacat conducerea partidului, dar în această perioadă cel mai important lucru este legat de ceea ce face, sau nu face, PNL.

Este normal ca atenția opiniei publice să se concentreze pe șeful guvernului, dar mult mai important este să vedem ce face PNL.

Întotdeauna, în toate situațiile, în centrul atenției generale trebuie să fie partidul de guvernământ, și abia în plan secund primul ministru.

Ce se poate deja constata cu o precizie de aproape sută la sută? Se poate constata că PNL este un partid lipsit de curaj. Lipsa de curaj se traduce prin lipsa de voință politică. Iar acolo unde  nu există voință politică nu se poate traduce teoria în practică.

PNL nu are curajul să facă lucrurile pe care pretindea să le facă PSD. Partidul care a înregistrat trei victorii răsunătoare în mai puțin de o jumătate de an, odată ajuns la guvernare ezită, se răzgândește, face lucrurile pe jumătate sau nu le face deloc.

În anul de dinaintea alegerilor timpul se comprimă. Un guvern se poate eroda în câteva luni, într-un an electoral, cât în trei ani. Așa s-a întâmplat cu guvernul Cioloș. Guvernând într-un an electoral, guvernul Cioloș a deschis drumul spre victoria PSD-ului la alegerile parlamentare din 2016.

  Istoria se poate repeta. Se pot deja depista semne destul de evidente că guvernul Orban  pavează drumul spre victorie a altor forțe politice.

Premierul Orban își fixează ștacheta foarte sus, dar vine partidul și îi taie entuziasmul. Anunță că va rezolva problema pensiilor speciale, dar rezolvă problema transportului școlar. Anunță că își va asuma răspunderea pe o anumită lege, iar la final o scaldă asumându-și răspunderea pe ceva destul de banal, care se putea rezolva mult mai simplu, fără mare tam-tam.

S-a observat de mai multă vreme că între PNL și PSD există mai multe similitudini decât diferențe. Încuscrindu-se atâta amar de vreme, s-au molipsit reciproc de toate bolile specifice politicienilor.

Președintele Iohannis anunță că își dorește alegerea primarilor din două tururi, dar primarii PNL se opun. Este vreo diferență între baronii PSD și baronii PNL? Sunt la fel. Iar dacă două partide gândesc la fel chiar la bază, la nivelul primarilor, înseamnă că și mai la vârf asemănările sunt prezente.

Dincolo de orice speculație, cert este că până în acest moment guvernul care se pretinde de dreapta nu a luat nicio măsură de dreapta. Mediul de afaceri nu simte că la cârma țării s-a instalat un guvern de dreapta. S-ar putea da exemplul eliminării supraacizei la carburanți, modificările la OUG 114. Este prea puțin și ține mai mult de propagandă decât de o dorință fermă de schimbare.

De-a lungul timpului s-a observat un fenomen ciudat, anume că PSD-ului i se iartă greșelile foarte ușor, în timp ce partidele de dreapta sunt aspru sancționate. Aș da exemplul PDL-ului. Toată lumea a căzut de acord că partidul lui Băsescu a pierdut alegerile pentru că a tăiat salariile cu 25%. Dar a fost vorba numai despre salariile din aparatul de stat. La stat lucrau atunci sub un milion de salariați.

Rezultă de aici că la alegeri s-au prezentat numai bugetarii și familiile lor sau că electoratul de dreapta este mult mai sever? Și una și alta. Iată de ce PNL, care a încorporat PDL-ul, nu are curajul de a lua măsuri de dreapta. PNL se teme de bugetari, se teme de magistrați, se teme de militari. Prin urmare nu se atinge de salariile uriașe ale bugetarilor de lux, nu se atinge de pensiile speciale, nu are curajul de a stopa pensionarea anticipată a magistraților, a polițiștilor etc.

Dacă nu curajul este punctul forte al unui guvern de dreapta, care să fie punctul forte al PNL? Amânarea, rostogolirea problemelor de la o lună la alta. Cam așa a procedat și celălalt prim ministru PNL, Călin Popescu Tăriceanu, supranumit Răzgândeanu. Celălalt premier de dreapta, Emil Boc, nu se pune.Considerat marionetă ca prim-ministru, a devenit un bun primar, la Cluj. Poate că ăsta este destinul PNL, să dea primari buni, dar să guverneze sub așteptările electoratului de dreapta.