Tineretul României pleacă, pensiile speciale rămân?

România trece printr-o criză de sistem. Clasa politică şi structurile statului nu reuşesc să facă societatea românească atractivă pentru ca tinerii ţării să rămână acasă şi să nu plece în străinătate. Conform statisticilor în 2050 vor mai rămâne doar 12 milioane de români în ţară, iar în 2080 vor mai fi pe aici circa 8 milioane de români, adică o minoritate în propria ţară. Decalajul demografic şi al forţei de muncă va fi umplut de cei care vor veni la muncă din Asia. Anual deja România importă 40000 de muncitori străini, cifră care va creşte dacă românii din Diaspora nu vor înţelege să se reîntoarcă din ţară. Peste 50 de ani urmaşii diasporenilor români vor găsi o societate românească multietnică cu trăsături asiatice. Între timp, clasa conducătoare din România nu înţelege gravitatea situaţiei. Structurile politice, militare, cele secrete şi magistratura sunt preocupate doar de bunăstarea individuală imediată şi de pensiile speciale. Generalii de securitate care manevrează uneori preşedintele sau parlamentul sunt preocupaţi prea mult de scăderea vârstei de pensionare la 45 de ani pentru ca banii obţinuţi din pensii speciale să le poată oferii o viaţă de lux şi vacanţe exotice. Restul românilor pot munci până la 70 de ani ca să menţină sistemul pesniilor speciale al acestei caste aproape medievale care are beneficii deasupra celorlaţi cetăţeni. Este România condusă de supra-structuri militarizate?

S-a dovedit că legea pensiilor speciale în parlament a fost o cacealma. S-au redus doar 4 la sută din acestea, restul de 96 la sută, ale militarilor, poliţiştilor şi securiştilor au rămas. Dar şi cele 4 la sută ale magistraţilor vor fi anulate de curtea constituţională se pare?. În acest context, cu o România împărţită pe caste privilegiate, în care largi categorii de cetăţeni sunt discriminaţi de o castă fără ca CNCD să se autosesizeze, tinerii nu mai întrevăd niciun viitor în ţara noastră şi pleacă pe capete în Occident. Aproape jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani și-au făcut deja planuri să plece din România spune, Dumitru Sandu, sociolog, director Centrul de Studii pentru Migrație. „Știm din sondajele realizate că aproximativ jumătate dintre tinerii între 16 și 34 de ani au planuri de plecare în străinătate, planuri structurate. (…) Procentul celor care au intenții, de pe băncile facultății, de a pleca în străinătate este foarte apropiat de 47% – 48% pe totalul tineret. Mai mult, intențiile acestea sunt mai bine structurate în cazul celor care sunt în faza de licență, la cei de la master sau la doctorat, dat fiind faptul că cei care au avut intenții să plece, au plecat – procentul este mai mic”, a declarat Sandu. Tinerii spun că vor să plece din România pentru salariile mai mari practicate de companiile din străinătate. Un studiu recent realizat de Eurostat arată că exodul tinerilor români nu se va opri prea curând dacă nu vor fi luate măsuri. Potrivit specialiștilor în domeniu, jumătate dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 34 de ani și-au făcut deja planuri să plece din România. România este pe primul loc la nivel european ca număr de tineri care locuiesc în afara țării. 600.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani au plecat din România. Ţara noastră se stinge încet, iar factorii de răspundere nu iau nicio măsură economică şi demografică pentru a reduce emigrarea şi a creşte natalitatea la fel ca în Polonia, Serbia sau Ungaria. Ţara noastră este prizonieră se pare a unui sistem militarizat, de castă sud-americană, fapt ce afectează procesul democratic, care vede numai propriul interes imediat, deşi pe viitor muncitorii vietnamezi sau srilankezi nu le vor putea plăti pensiile speciale, vacanţele de lux şi bunăstarea? Tinerii pleacă în străinătate, pensionarii speciali rămân, iar România se stinge încet? Cine va salva ţara noastră de la faliment? Proiectul de ţară trebuie să fie reîntoarcerea Diasporei acasă şi creşterea natalităţii, precum şi destructurarea unui sistem nedrept de pensii care nu se bazează pe contributivitatea reală.

Ionuţ Ţene