Moara lui Gelu: Antrenorul emerit Elemer Neuschli, piticul atomic al Phoenixului Baia Mare

Pe „meşterul” Elemer Neuschli, că aşa îi spuneau micii fotbalişti pe care-i antrena alături de prof. de educaţie fizică Daniel Pop, îl cunosc de prin anii 2009-2010. Ce surprindea încă de la început era ordinea şi supunerea cu care micii fotbalişti care băteau la poarta performanţei şi celebrităţii executau exerciţiile fizice şi tactice pe terenul din Complexul Sportiv Phoenix.

Fiul meu Iuliu-Ionuţ a făcut fotbal cu dânsul iar echipa de juniori se numea, dacă îmi aduc bine aminte „Cuprom”, apoi C.S. Independenţa şi nea Emi era ca un părinte pentru el şi colegii lui, dându-le atât sfaturi sportive cât şi pentru viaţă. Nu suporta lenea, chiulul de la antrenamente şi îi prefera pe fotbaliştii care executau cu sfinţenie ideile lui tactice. Îmi amintesc de un meci jucat pe terenul de la Satu Nou unde fiul meu a jucat cu piciorul aproape rupt, după o intrare criminală a adversarului. Când l-am întrebat de ce nu a cerut schimbare, mi-a spus că nu a vrut să-l supere pe meşter. Mereu echipat în trening de firmă, antrenorul de statură mică aşa ca Teaşcă Constantin, sosea la stadion indiferent că era meci sau antrenament, cu o jumătate de oră înainte, să se convingă singur că totul este în ordine, că băieţilor nu le lipseşte nimic. Era ordonat, priceput şi totodată şi un fin pedagog. Îi încuraja pe băieţi şi când scorul le era nefavorabil şi le insufla dorinţa de a câştiga în retur, de a-şi lua revanşa în mod sportiv pe teren.

Când plecau în cantonament sau turneu, părinţii copiilor, pentru că nu aveau mai mult de 12 - 13 ani, erau liniştiţi că vor fi supravegheaţi şi educaţi aşa cum trebuie. Nea Emi era un familist convins, nu avea vicii şi mânca fotbal pe pâine de dimineaţă până seara! Printre colegii lui Ionuţ Iuliu, că între timp ne-am împrietenit şi noi părinţii (şi eram o mare familie) mi-i mai amintesc pe: Sergiu Timofte, Ionuţ Maroşan, Vlad Codre, Romario Vreme, Paul Gherman, Vlad Horje, Bogdan Codre, Raini Bandula, Bogdan Peter, Adrian Scoarţă, Alexandru Trif, Adrian Mezei, Sergiu Cândea, Tudor Suciu, Daniel Hruşcă, Alex Greţieş, Ionuţ Apan şi Mihai Halmi.

Au fost vremuri frumoase, îmi amintesc cu plăcere şi nostalgie că au participat la un turneu de juniori în Franţa, unde echipa de tineri fotbalişti conduşi de Elemer Neuschli s-a întâlnit cu mare portar Bernard Pascal Maurice Lama!

Poate mă întrebaţi ce mi-a venit să scriu acum despre un pensionar băimărean ca nea Emi şi vă spun, zilele trecute a intrat pe facebook cu mine marele antrenor de fotbal şi m-a întrebat ce face fiul meu, spunându-mi totodată că este plecat la unul dintre cei patru copii ai dânsului în Spania. M-a impresionat gestul Domniei sale, iar pe Ionuţ Iuliu cel mai mult şi m-am tot gândit cum să-i răsplătesc zecile de ore când s-a ocupat de fiul meu cel mic meşterul Neuschli. Şi iată acest articol!

Întrebându-l despre ultimele performanţe fotbalistice, (dumnealui activând, septugenar fiind, în calitate de manger la A.S. Independenţa Baia Mare, fotbal feminin) mi-a trimis această fotografie cu echipa antrenată de dânsul şi calificată la turneul final de la Iaşi. Steaua Bucureşti terminând pe primul loc, Phoenix-ul lui Elemer Neuschli pe doi, urmând apoi alte echipe interesante ca Bacăul, Focşaniul şi Bistriţa!

Pentru tot ce aţi făcut pentru fotbalul băimărean într-o carieră lunga de peste 60 de ani, de fotbalist, antrenor, manager, nea Emi Neuschli vă spun: JOS PĂLĂRIA!

Gelu DRAGOŞ, UZPR