Cu adevărat, virusul acesta globalizat estompează evenimente care se anunță a fi determinante pentru vremurile care vin. Puțină atenție s-a acordat, în primul rând presa, simulacrului de referendum, în urma căruia Vladimir Putin poate fi ales președinte al Federației Ruse până în anul 2036. Atunci ar împlini 84 de ani. Bazându-mă pe un documentar al lui Cristian Unteanu, am descifrat câteva linii de forță ale liderului rus. Unele sunt cu adevărat stupefiante. Contrazic, fără echivoc, observația liniștitoare a profesorului Dan Dungaciu, care ne asigura că pretinsa veșnicie țaristă a lui Putin la Kremlin ne oferă un personaj pe care îl cunoaștem și știm la ce să ne așteptăm de la el. Sau domnul profesor s-a exprimat codificat?
Cert este că imediat după referendum Putin a trecut la arestarea opoziției și dizidenților cu acțiuni ferme împotriva presei critice. Contestă o parte a istoriei URSS, dar mai ales solicită organizarea unei reuniuni de tip Yalta, în cadrul căreia marile puteri, în special Federația Rusă, să decidă soarta lumii. Știm, cei care știm, că în anul 1945, la Conferința de la Yalta – Roosevelt, Stalin și Churchill au făcut o împărțire a lumii după război și s-a declanșat Războiul Rece. Atunci România a avut de suferit. Acum se anunță vremuri sumbre, mai ales pentru statele post-sovietice, dar și pentru alți vecini ai Rusiei. Noua doctrină cuprinde naționalism și imperialism, conservatorism și revizionism. Putin vorbește pe mai multe voci, cu abordări antagonice. Mizează pe refacerea URSS, prin cucerirea teritoriilor dorite de la statele vecine. Se referă la tradiție, familie, patriotism, dar și la revizuirea de pe poziții revanșarde, când dorește să modifice istoria. Dorește un nou stalinism, dar respinge comunismul utopic. Pretinde că a redat grandoarea Rusiei, a scos-o din deceniul rușinii, dar este vehement cu ultimii lideri sovietici și cu documentele fondării noului stat rus.
O altă preocupare a lui Putin este refacerea noilor teritorii pentru rușii de pretutindeni. Doctrina aceasta a fost emisă și de vecinul nostru de la Apus. Putin contestă istoria post-URSS, de după 1991, inclusiv dispariția Uniunii Sovietice, care a fost cel mai mare dezastru al Rusiei din veacul trecut. Vorbește despre teritorii rusești istorice, pe care Rusia le-ar fi cedat altor republici unionale sau care sunt locuite de ruși. Dă ca exemplu Crimeea. Are în plan refacerea URSS, fiind vizate, în primul rând, Ucraina și Belarus. Sub confuzia pandemiei, au fost supuse unui singur vot 200 de modificări ale Constituției. Deși s-a vrut un referendum național pentru creșterea bunăstării cetățenilor, prin consolidarea instituțiilor statului, a ieșit consolidarea puterii lui Putin. Rezultatul votului a fost bun. Numirea lui Putin ca președinte pe viață a întrunit 77,92%.
Ce se ascunde sub acest procent? S-au auzit voci, nu în Rusia, ci înafara ei, că plebiscitul nu a avut nimic de a face cu referendumul. El a fost organizat după o mare paradă cu ocazia Zilei Victoriei, 75 de ani de la înfrângerea Germaniei naziste. A durat o săptămână serbarea, timp în care rușii au votat, inclusiv online. Și a ieșit procentul convenabil lui Putin și împrejurimilor lui. De Ziua Victoriei, actualul țar a cultivat ideea că numai Rusia, sau Rusia în primul rând, a învins Germania nazistă. Uită de debarcările în Normandia, sudul Italiei și sudul Greciei. Altfel, ce ar fi căutat americanul și englezul la prima Yalta? Neagă orice contribuție a statelor Europei Centrale și de Est la propria eliberare sau efortul de război împotriva Germaniei. România a scurtat războiul cu peste două sute de zile.
Se apreciază că s-a insinuat o nouă formă de revizionism, rezultată din anularea angajamentelor Rusiei în acordurile internaționale. Se vrea o prioritate a legilor naționale în fața legilor internaționale. Asta o spun și eu, că este mai greu de crezut. Că doar Rusia nu este singură în lume! În politica internă, Putin a avut de câștigat în fața adversarilor. Opțiunea lui Putin este de a migra într-o poziție supremă. Să fie deasupra tuturor și să se ocupe doar de chestiunile mari ale politicii externe și de securitate ale Rusiei. Putin rămâne tributar paradigmei Rusia este bună, Occidentul rău! Nici o vorbă despre Pactul Ribentropp-Molotov. Oare toată lumea rusească tace? Agențiile de presă scriu că rușii au ajuns să creeze mase de dizidenți tăcuți care poartă nemulțumirea profundă.
O asemenea acumulare de energie negativă poate crea surprize. O spune tot mai des că Stalin, după Petru cel Mare, pare să fie noul său model de lider al națiunii ruse. Mă întreb, pe cont propriu, câte dintre cele enumerate mai sus s-ar putea împlini? Ar fi un cutremur în politica lumii. Cum să-ți dorești o nouă Yalta? Prima a fost după un război crâncen, în care Rusia a plătit un serios tribut de sânge alături de mari jertfe ale aliaților. Care nu mai sunt recunoscute. Putin ar vrea o Yalta după pandemie? Oricum, pe noi, românii, noua politică a Rusiei ne privește îndeaproape. Că doar suntem în vecinătate.
Gheorghe PÂRJA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu