|
FOTO: Lucian Petru GOJA
|
Privesc albul paginii de pe ecranul laptopului
ca şi cum aglomerarea de pixeli ar putea
să liniştească vacarmul din creierul meu
să şteargă senzaţia de vinovăţie care stă
ca un aluat flasc între noi
mă simt ca în dimineaţa de după somnul greu
se făcea că am fumat cu sete o ţigară
îmi strivesc sânii de tine şi tot
mi se pare că nu suntem suficient de aproape
facem sex şi messengerul arde ca o plită încinsă
clinchet după clinchet mesaj după mesaj
încerc să îmi golesc mintea de gânduri
închid ochii chem liniştea neagră
îţi simt sarea trupului pe limba uscată
stop! strig în gând, lăsaţi-mă să cobor la prima
în deşertul de sare de sub pleoapele lui
destul am hoinărit până la vârsta aceasta
vreau să mă întind să mă las arsă de soare
până când devin chiar eu o pagină albă
pe care cineva îşi va aşterne gândurile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu