Cum ar trebui să decurgă primul control ginecologic!

Apar atat de multe schimbari in corpul unei fete in perioada adolescentei, incat te poti simti rusinata, jenata sau stanjenita cu propriul tau corp. In plus, daca nu ai mai fost vreodata la ginecolog, este normal sa fii nelinistita cand nu stii la ce sa te astepti. De aceea, gandul la primul control ginecologic poate fi cu adevarat stresant. Insa, stim cu totii cat de important este sa avem grija de noi, iar consulturile regulate la medicul ginecolog sunt o parte esentiala a maturizarii noastre si a asumarii responsabilitatii pentru propria sanatate.

Daca vei merge la „primul” tau control ginecologic, urmatoarele informatii te vor ajuta sa-ti faci o idee despre cum decurge si cum te poti pregati inainte, astfel incat sa poti avea o experienta placuta si ca urmare sa nu eviti, ci din contra, sa-ti doresti sa revii la control. Medicul ginecolog ar trebui sa fie sensibil si bland, sa te ajute sa te relaxezi si sa-ti raspunda la toate intrebarile pe care le ai.

De ce este important sa mergi regulat la ginecolog?

Exista cel putin trei scopuri principale ale controalelor ginecologice regulate:

Informatii. Poti obtine informatii si raspunsuri exacte si confidentiale la orice intrebare ai cu privire la corpul in schimbare, menstruatie, sex, sexualitate, sarcina

Preventie. Poti afla ce alternative sunt pentru prevenirea sarcinii si a bolilor cu transmitere sexuala si ce inseamna un stil de viata sanatos

Tratament. Daca ai tulburari menstruale, durere sau alte probleme genitale, medicul ginecolog va face o serie de teste pentru a afla cauza si iti va recomanda un tratament 

Cand ar trebui sa merg la primul consult ginecologic?

Medicii specialisti recomanda sa faci primul consult ginecologic atunci cand ai simptome cum ar fi o scurgere anormala sau durere sau candva in jurul varstei de 16-18 ani, dar nu mai tarziu de 21 de ani, oricare dintre acestea apare prima.

Exista insa cateva motive serioase care necesita un consult de specialitate ginecologic:

O scurgere vaginala pe chilot care este insotita de mancarime, senzatia de arsura, miros neplacut, in special daca ai inceput viata sexuala

Absenta menstruatiei pana la varsta de 15 ani sau dupa 3 ani de la inceperea dezvoltarii sanilor

Sangerare vaginala care dureaza mai mult de 10 zile

Absenta menstruatiei, in special daca esti activa sexual

Crampe menstruale intense care te fac sa nu poti merge la scoala sau la serviciu

Retine ca, indiferent ce varsta ai sau daca esti activa sexual, daca ai unul din simptomele de mai sus, este important sa mergi la un consult ginecologic.

Este nevoie sa merg la consult ginecologic daca sunt virgina?!

Chiar daca esti virgina (nu ai avut vreodata un act sexual) este nevoie sa mergi la consult ginecologic daca ai unul dintre simptomele de mai sus. Examinarea ginecologica nu va afecta himenul (membrana care acopera partial orificiul vaginului), este la fel ca atunci cand folosesti tampoane vaginale.

Inainte de consult

Programeaza consultul de ginecologie in mijlocul perioadei ciclului menstrual. Este recomandat ca inainte cu 48 de ore sa eviti contactul sexual, sa nu folosesti produse de igiena intima (geluri, ovule, creme) si sa nu faci spalaturi vaginale.

Gandeste-te dinainte care sunt intrebarile la care vrei sa-ti raspunda medicul ginecolog si noteaza-le, pentru a ti le reaminti mai usor in timpul consultului.

De asemenea, medicul iti va pune o serie de intrebari despre sanatatea ta si a familiei tale si este important sa te informezi si sa te gandesti la raspuns din timp:

La ce varsta ai avut prima menstruatie?

Data la care ai avut ultima menstruatie?

Cum este ciclul tau menstrual? Regulat sau neregulat? Abundent sau usor? Dureros?

Cate zile dureaza?

Daca tu ai sau membrii familiei tale (in special mama, bunica din partea mamei sau sora) au anumite boli?

Daca ai avut vreo operatie in trecut?

Daca faci in prezent vreun tratament si pentru ce anume?

Daca esti alergica la vreun medicament?

Care este stilul tau de viata in prezent: Fumezi? Faci sport? Consumi alcool? Tii vreo dieta?

Daca deja ti-ai inceput viata sexuala, medicul ginecolog te va intreba despre:

Daca folosesti vreo metoda contraceptiva si care este aceea?

Daca ai avut vreodata vreo infectie cu transmitere sexuala?

In ziua consultului ginecologic

In ziua programarii nu este nevoie sa faci nimic special. Fa-ti in mod obisnuit un dus cu apa si sapun, insa nu folosi creme sau pudra in zona intima. Poarta ceva comod si necomplicat de imbracat, in care sa te simti confortabila cand va veni momentul sa te dezbraci.

 La cabinet, asistenta iti va cere sa te dezbraci – fie te va lasa singura in cabinet sau daca exista o toaleta in cabinet sau un paravan, vei avea intimitatea necesara pentru asta. Vei primi un halat de spital, din hartie, de unica folosinta si papuci, astfel incat asta te va ajuta sa te simti nestanjenita si relaxata.

Prima parte a consultului ginecologic

Initial, medicul ginecolog va vrea sa te cunoasca: sa afle istoricul tau medical, istoricul medical familial si care sunt motivele pentru care ai venit la acest consult. Desi subiectele discutate sunt delicate, este important sa fii sincera la ginecolog, sa i te destanui ca celei mai bune prietene. Detaliile au relevanta si uneori, medicul se poate orienta doar in urma acestei discutii asupra diagnosticului. Retine ca orice ii spui medicului va ramane strict confidential.

Examinarea ginecologica propriu-zisa

Pentru a te simti cat mai bine, intotdeauna este bine sa-ti golesti vezica inaintea examinarii.

Medicul iti va explica fiecare parte a examenului medical, astfel incat sa stii unde te va atinge inainte sa simti asta. Iti va cere sa te asezi pe masa ginecologica, sa te tragi cu corpul spre marginea mesei si sa-ti pui picioarele indoite in suporturile speciale. Acesta poate fi un moment in care te poti simti stingherita, insa aminteste-ti ca este o modalitate de examinare normala pentru un consult ginecologic si ca multe femei, asemeni tie, fac aceste consulturi in mod regulat. Este important sa-i spui medicului daca esti speriata, nelinistita sau daca te simti inconfortabil.

Exista 3 parti ale examenului ginecologic: examinarea organelor genitale externe (vulva), examinarea vaginului si a colului uterin cu speculul si examinarea organelor genitale interne cu ajutorul mainilor. Examinarea fizica nu ar trebui sa fie dureroasa, dar daca este cazul, trebuie sa ii spui imediat medicului, deoarece acest lucru ar putea fi un semn al unei anumite patologii.

1. Examinarea organelor genitale externe

Medicul va purta manusi de unica folosinta si va examina organele genitale externe (clitoris, deschiderea vaginului si anus).

2. Examinarea cu speculul

Speculul (”valve”)  este un instrument din metal sau plastic. Pentru a inspecta interiorul vaginului si colul uterin, medicul ginecolog va introduce in vagin speculul lubrifiat pentru a patrunde mai usor. Odata introdus, speculul va fi deschis usor astfel incat medicul sa poata sa vada interiorul vaginului si colul uterin. Medicul va face aceasta manevra cu blandete. Nu este dureroasa, insa s-ar putea sa te simti putin ciudat la inceput. Te va ajuta daca respiri profund de cateva ori si vei incerca sa te relaxezi. Muschii vaginali se vor relaxa si medicul va face examinarea mai usor si mai rapid.

 Prin acest examen, medicul poate diagnostica polipi cervicali, leziuni pe col sau condiloame vaginale si cervicale.

Daca ai 21 de ani sau deja ti-ai inceput viata sexuala, medicul ginecolog va vrea sa recolteze testul Papanicolau. Asta inseamna colectarea cu ajutorul unei periute fine a celulelor de la nivelul colului uterin. Criteriile de recoltare sunt: fara contact sexual si fara spalaturi intravaginale cu 48 ore inainte. Perioada optima de recoltare a testului Papanicolau este in zilele 10-14 ale ciclului menstrual, numarat din prima zi de sangerare. Manevra nu este dureroasa, insa uneori poti simti o senzatie de ciupire. De asemenea, daca considera necesar, medicul va recolta o proba din secretia vaginala pentru bolile cu transmitere sexuala. Probabil ca nici nu vei simti aceasta manevra. Apoi, speculul va fi indepartat usor din vagin si aceasta parte a examinarii va fi terminata.

3. Tactul (tuseul) vaginal sau examenul bimanual

In timpul acestei parti a examinarii, medicul ginecolog va lubrifia doua degete de la o mana (al doilea si al treilea deget) pe care le va introduce in vagin. Va apasa usor cu cealalta mana pe abdomen (de aceea se mai numeste examen bimanual) si astfel va putea palpa uterul si ovarele pentru a simti marimea uterului si daca exista vreo sensibilitate la nivelul ovarelor si trompelor uterine. Cu ajutorul tactului vaginal se pot diagnostica diverse afectiuni: fibroame uterine, chisturi ovariene, boala inflamatorie pelvina, etc. Manevra nu este dureroasa decat daca exista o afectiune asociata. De aceea, spune-i medicului daca simti vreo durere.

Examenul bimanual incheie examenul ginecologic. Desi descrierea de mai sus poate parea complicata, in realitate examenul ginecologic nu dureaza mai mult de 3-5 minute.

Examinarea sanilor

Uneori (dar nu intotdeauna) medicul ginecolog va efectua, de asemenea, un examen al sanilor pentru a verifica daca sunt modificari sau noduli. Un astfel de examen este recomandat sa fie facut anual, incepand cu varsta de 21 de ani, ca modalitate de screening pentru cancerul de san.

Ecografie transvaginala

In functie de dotarile cabinetului de ginecologie, consultul poate fi completat cu efectuarea unei ecografii transvaginale care are o mare acuratete in stabilirea diagnosticului. Ecografia transvaginala se efectueaza cu o sonda endovaginala (care este introdusa in vagin, acoperita cu un prezervativ) care arata organele genitale (uterul si ovarele) cu precizie mai mare, comparativ cu sonda abdominala folosita in cadrul unei ecografii pelvine.

Cand examinarea este gata

Medicul ginecolog iti va spune daca examinarea a fost normala, cand vor fi gata testele efectuate, daca e nevoie de completarea investigatiilor, daca este nevoie de vreun tratament si cand sa revii la urmatorul control.

La randul tau, intreaba medicul despre orice altceva vrei sa cunosti: contraceptie, screeningul pentru bolile cu transmitere sexuala, vaccinare si alte masuri de preventie.

 

Surse de informatie: www.acog.org , www.aoafamily.com  , www.youngwomenshealth.org  , www.teenhealthcare.org

 

                                                                                     Dr. Iulian COZA